6,446 matches
-
mare povestitor român. Văd un copil bucălat, îmbrăcat într-un genuncher și ițari. La început am crezut că-i Nică, dar apoi nu prea mai credeam același lucru. Totuși, l-am urmărit pe ascuns. S-a dus la o casă țărănească, să-l ceară pe Ion, vărul său, de la mătușa Mărioara, pentru a merge la scăldat. Acum nu mai aveam nici un dubiu, era chiar Nică. Știam că va fura cireșe de la mătușa Mărioara, căci am citit Amintiri din copilărie. Nevrând să
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
accesibilă lui numai cu prețul unor mari eforturi retorice. Răsplata era de fiecare dată una morală. Ce altceva mai poate dobândi un bărbat la vârsta lui? Își umezi buzele În Cadarca de Miniș. Un vin sec, aspru ca un postav țărănesc. Făcu o grimasă cu care descurajă dorința de conversație a plasatoarei, descoperită vederii sale de retragerea grăbită a Agathei.. El era cel ce va pleca. Amânase atât de mult această plecare, Încât se punea Întrebarea dacă ea Își mai avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
politic deghizat în roman, la care mă nevoiesc și să descriu, pe două sute și ceva de pagini, visul unei nopți de vară. L-aș putea numi Lemn de cer. Pornesc de la un tînăr care re-pictează o biserică, într-un cămeșoi țărănesc, din cînepă cu rîuri. Tot gîndind-răzgîndind un chip de Îngereasă, de Fecioară, de Mărie, descalecă de pe schela bisericii, se amestecă prin lumea venită la un iarmaroc, la o drăgaică, la o nedeie. Trage o planetă de la un somnoros și trist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
normal să se întîmple așa, o să apară partide noi ca ciupercile după ploaie, va depinde doar de noi cum vom ști să le discredităm pe cele care ne-ar putea pune bețe în roate, crede. — Partidul Național Liberal, Partidul Național Țărănesc, parcă văd, zice Monte Cristo, ăștia o să se trezească primii cu fel de fel de pretenții, lor cum o să le venim de hac? — Prea ne abatem de la subiect, e de părere domnul Președinte, ar fi mai bine să revenim la
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
informație, cenzura va dispărea, radioul și televiziunea nu vor mai servi interese de partid, și asta pentru că viața politică va fi liberă. Pluripartitismul va asigura o dezvoltare armonioasă a vieții politice, vechile partide politice, Partidul Național Liberal și Partidul Național Țărănesc, vor ieși din nou la lumină după aproape o jumătate de secol, regele Mihai își va face într-un fel sau altul apariția în prim-planul vieții politice și sociale. Armatei îi va fi redată demnitatea și tradiția care i-
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
matale, ca să mă-nveți toate cântecele... Bine, glăsui deadul Vasile și, apucându-l de mână, îl duse în căsuța lui, într-o odaie luminată de un opaiț așezat într-o firidă din perete. Odaia semăna cu cele din orice casă țărănească veche, doar că pe pereți, de jur împrejur, printre icoane, scoarțe și ștergare, spânzurau la loc de cinste o sumedenie de găidulci, mai multe decât văzuse vreodată Culae, de diferite forme și mărimi, lucrate cu tot dichisul și meșteșugul. Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
obiectă că lucrurile nu stăteau chiar așa; știa el, socrul Grigore, de tetanos, de ciumă sau de septicemie? Țăranul clipi din ochi neîncrezător. Păi vezi? Uite, aia e!... sfârși el triumfător cu pledoaria sa. Dar socrul Grigore clătină cu cerbicie țărănească din căpățâna-i ghiulea, zicând că el crezuse că avea să-i facă o bucurie mare copilului cu darul lui, apoi schimbă vorba, întrebându-l pe ginere ce se mai auzea pe acolo, pe la raion, cu politica și istorisindu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
începutului începuturilor. Atanasie... rostește Dora într-o clipă de luciditate. Fii liniștită, îmi este credincios și este mut săracul de el de atunci, de când l-au snopit rușii în bătăi. * * * Casa este mare, gospodărească, cu o împărțire obișnuită pentru locuințele țărănești din Bucovina. Un cuptor enorm ocupă toată tinda, focul este întreținut cu lobde mari de lemn și căldura lui se răspândește spre pereții tuturor camerelor, așa cum nu întârzie Dragoș să precizeze cu o notă de ironie : Avem o adevărată încălzire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
ți-i și cu femeile astea... Ia să încerc eu să schimb subiectul." Ștefano, aș mânca o tochitură cu brânză de putină și mămăliguță cu lapte încălzit în ceaun. Nu ți-e bine ? Cum o să-i servesc doamnei mâncarea asta țărănească ? Am friptură și fac un pure de cartofi. Gogoșarii sunt foarte gustoși, am deschis chiar azi un borcan. Pot face imediat și niște papanași cu smântână. Ce v-ar place să mâncați, doamna Dora ? La noi aici, la țară, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
fără prea multă școală. Numai Dragoș știe că în realitate el nu este un înapoiat și că s-a străduit să înmulțească darurile cu care îl înzestrase natura ca să sufere cât mai puțin din pricina lipsei de grai. O sănătoasă filozofie țărănească crescuse în el, martor fără vorbire la bunele și relele care se întâmplaseră pe aceste meleaguri. De când era de-o șchioapă și domnul Ovidiu îl învățase buchea cărții prinsese o nemărginită dragoste de citit. Ai lui erau însă săraci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
ezitare pe femeia uitată de ani, care o conduce cu fermitate spre casă. Încăperea în care intră este spațioasă. Se poate deduce ușor că servește la de toate : bucătărie și sufragerie, dormitor, salonaș și chiar bibliotecă. În mijlocul ei tronează cuptorul țărănesc care se prelungește cu un fel de pridvor larg, pe care sunt clădite așternuturile de pat acoperite cu o scoarță de lână în carouri galbene și cafenii. Ai venit în căutarea altor vremuri, nu-i așa ? În căutarea urmelor lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
de la ideea că orice discuție/dezbatere despre tematica incinerării umane încorpora o latură subiectivă implicită. În consecință, el recunoștea sincer că, datorită profilului revistei Gazetei Țăranilor, a "descris în culorile cele mai nereale" subiectul, considerând că face astfel "serviciu păturei țărănești, păstrătoarea celor mai îndepărtate datini strămoșești, deși nu totdeauna cele mai creștine, mai curate și mai cuviincioase"122. Însă în timp mărturisea că diversele atitudini, conduite și comportamente ale poporului trebuiau schimbate, comparându-i situația cu cea a unui bolnav
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
noi, cât și-n alte țări, a fost tratată totdeauna din punct de vedere subiectiv și nicidecum întemeiată pe logică și argumente. Eu însumi, prin anul 1910, fiind diacon la Capela română din Paris și corespondent al unei vechi gazete țărănești, am publicat, sub titlul de Scrisori din Paris, impresiile căpătate acolo, între cari a fost și aceia a cremațiunii. Ținând seama de interesul gazetei, al tirajului ei, și al cititorilor cărora mă adresam, am descris în culorile cele mai nereale
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
aceia a cremațiunii. Ținând seama de interesul gazetei, al tirajului ei, și al cititorilor cărora mă adresam, am descris în culorile cele mai nereale, anumite chestiuni, între care și pe aceia a cremațiunii, convins fiind că fac un serviciu păturei țărănești, păstrătoarea celor mai îndepărtate datini strămoșești, deși nu totdeauna cele mai creștine, mai curate și mai cuviincioase. Dacă în sufletul meu cugetam astfel, mi-am dat seama totuși, că unui popor, ca și unui bolnav, trebuie să-i administrezi medicamente
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
București, 1999. Prelipceanu, Vladimir, "Incinerarea morților și teologia ortodoxă", în Studii Teologice, II, XIV, 7-8, august 1962, pp. 414-428. Prelipceanu, Pr. Prof. Vladimir, În legătură cu problema incinerării, în Biserica Ortodoxă Română, LXXXV, 11-12, noiembrie-decembrie 1967, pp. 1189-1193. "Preoții rurali și răscoalele țărănești", în Biserica Ortodoxă Română, XXXI, 6, 1907, pp. 621-627. Prothero, Sthephan, Purified by Fire. A History Cremation in America, University of California Press, Berkeley, Los Angeles, London, 2001. Prothero, Sthephan, The Cremation versus Burial Debate, în Religions of the United
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
sociale și naționale. Aspecte generale", în Studia Theologica Orthodoxa, 2, 2007, pp. 249-270. 13 M. Iosa, "Poziția studenților față de răscoala din 1907", în Studii. Revista de Istorie, tom 20, 2, 1967, p. 253. 14 Ibidem. 15 "Preoții rurali și răscoalele țărănești", în Biserica Ortodoxă Română, XXXI, 6, 1907, pp. 622-623. 16 Ibidem, p. 621. 17 "Din cartea de aur a Soc. "Cenușa", în Flacăra Sacră, III, 2, 1936, p. 8. 18 Bibliografia Românească Modernă (1831-1918), vol. III: L-Q, prefață de
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
bună seamă ,,Ițic Ștrul Dezertor". ,,Ciuleandra", nuvela sa psihologică cea mai cunoscută, va apărea ceva mai târziu. Romancierul a început să scrie romane realiste, în care acțiunea avea loc în decorul unui sat din Transilvania, Liviu Rebreanu a readus problematica țărănească în centrul atenției lumii literare, prin romanul setei de pământ, ,,Ion". Subtitlul acestuia era „Blestemul pământului, blestemul iubirii” și anunța principalul conflict din text, și a dat unul dintre dintre primele noastre capodopere ale analizei psihologice. După această experiență literară
Personalitatea zilei: Liviu Rebreanu by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80677_a_82002]
-
Căloiu Oana “Piața țărănească” este cel mai nou concept de “piață” cu vânzare, destinat produselor tradiționale românești, alimentelor proaspete (carne, brânzeturi, legume, fructe, compoturi, dulcețuri, miere, turtă dulce), naturale, ecologice, pregătite în vatra satului după rețete specifice zonelor geografice.
Târg MȚR pentru pofticioși, iubitori de frumos, colecționari și amatori de voie bună by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80732_a_82057]
-
căutăm locație”. Pentru că nu închiriați clădirea ca să vă petreceți restul zilelor acolo, ci beți doar un suc (nu altceva, sper). „Locație” înseamnă spațiu pentru închiriat. Corect este „Ce faci, păpușă?” nu „Ce faci, păpușe?” „Ă”-ul din final nu este țărănesc, așa cum v-ați fi așteptat. Sfatul meu este să găsiți un apelativ ceva mai original (mai speșăl) dacă nu vreți să vi se răspundă cu „Bine, păpușel.” plus un ghiozdan sau o geantă în cap. „Serviciu” și nu „servici” - fie
Școala se mută pe Facebook: ora de gramatică by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/78467_a_79792]
-
acel butuc de lemn care, printr-un angrenaj rudimentar, frământa argila dintr-un bazin circular, ncins n ghizduri grele de ciment. Din depărtare, strania arătare sugera, mai degrabă, silueta unei fântâni ntre plopii de pe malul Dunării, decât o ingenioasă manufactură țărănească. Într-un sat toropit sub dogoarea amiezii, când lucrătorii istorivți căutau un petic de umbră, măgarul și continua neistovit travaliul. Harnic, ursuz, adesea flămând, punea un strop de sudoare n fiecare țiglă sau olană zămislită n acel loc, căruia țăranii
Un român scrie în Canada by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7017_a_8342]
-
valoare abilitățile jocului narativ de încifrare a pistelor, cu sugestii venind din munca sa de avocat în cazul romanelor polițiste, cu sensibilitatea sa umană de poet nostalgic în romanele de dragoste și cu puterea asociativă și expresivă a lumii vechi țărănești mehedințene din romanele de robustă construcție social-politică." Planul Mușina Despre orice ar scrie (de la Creația lui Dumnezeu-Tatăl la versurile ultimului debutant), Al. Cistelecan are o inconfundabilă marcă ironică. Dincolo de aplicație, savoarea textelor sale critice este garantată. Și mai mult, încă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7398_a_8723]
-
de neocolit în viața oricui. - În desfășurarea istoriei noastre s-au împletit două culturi, rămase de la începuturi și până în prezent inegale (cu precizarea că ponderea din trecutul îndepărtat s-a mutat, de multă vreme, pe celălalt talger al balanței): cultura țărănească și cultura livrescă. Sunteți unul dintre cazurile fericite în care transferul de valori s-a realizat în ambele sensuri. Datorită faptului că aparțineți ambelor culturi, aveți parte de o viață în care principii și norme țărănești fundamentale, la care lumea
Alexandru Zub by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/6869_a_8194]
-
talger al balanței): cultura țărănească și cultura livrescă. Sunteți unul dintre cazurile fericite în care transferul de valori s-a realizat în ambele sensuri. Datorită faptului că aparțineți ambelor culturi, aveți parte de o viață în care principii și norme țărănești fundamentale, la care lumea livrescă este de obicei impermeabilă, vă susțin și vă ajută. Un nou "elogiu al satului românesc" nu mai este prea justificat azi, în condițiile degradării gustului estetic autentic (la țară, dar și la oraș). Totuși, considerați
Alexandru Zub by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/6869_a_8194]
-
azi, în condițiile degradării gustului estetic autentic (la țară, dar și la oraș). Totuși, considerați că lumea satului este complet epuizată, sau ne mai putem pune speranțe în ea? Concret, cum am putea ajuta? - Nu știu dacă separația dintre "cultura țărănească și cultura livrescă" e atât de netă. S-a abuzat, poate, de o atare disjuncție, pe care Xenopol (Cultura națională, 1868) și Iorga (la Sămănătorul, 1903) le considerau în unitatea lor profundă, complementară, așa cum se prezintă și la alți istorici
Alexandru Zub by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/6869_a_8194]
-
pe un domeniu al Coroanei și părea investit cu o înaltă dregătorie, una pe care înțelegea să o respecte și după gratii. Era înalt și senin, atent cu toată lumea și măsurat la vorbă, vădind în toate acel spirit de măsură țărănesc, un bun simț moștenit din vechime și rareori decelabil în lumea târgului. Mi-a fost simpatic de la început și n-am ezitat să stau la taifas cu el, fiindcă aveam amândoi o experiență ancestrală comună. Lumea lui nu s-a
Alexandru Zub by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/6869_a_8194]