2,363 matches
-
mai severe critici din partea reprezentantului Uniunii Centrale a Sindicatelor Agricole din România, ing. Alexandru Garoflid, fiul lui Constantin Garoflid. Unul din numeroasele capete de acuzare aduse acestuia se referea la deschiderea căii de exploatare în comun a pământului pentru întreaga țărănime, soluție care ar fi contravenit - potrivit opiniei lui - spiritului plugarilor români. De fapt, marii proprietari nu trebuiau • Proiectul și Expunerea de motive au apărut în presă câteva zile mai târziu (Proiect de lege al exproprierii pentru împroprietărirea țăranilor întocmit de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și care, în condițiile de atunci, putea conduce, într-adevăr, la scoaterea agriculturii din starea de criză, dar criticile lor asupra întregului proiect disimulau rezistența ce o făceau moșierii oricărei încercări de expropriere. Or, după 23 august 1944, cererea organizării țărănimii din România în asociații de producție după modelul colhozurilor sovietice devenise o modă, fiind apelată mai des de moșieri decât de comuniști, care, cel puțin în acea perioadă, s-au abținut de la o asemenea propagandă, cazurile în care unii mari
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în calea extinderii influenței lor în rândul maselor o reprezenta Partidul Național-Țărănesc. Întrucât după 23 august 1944 național-țărăniștii își refăceau vechile organizații locale cu membri ce proveneau din rândurile celor mai diverse straturi ale societății, dar cu precădere din sânul țărănimii, spre a le stânjeni procesul de consolidare, comuniștii și-au făcut un obiectiv politic principal din compromiterea, dezbinarea și, în final, din zdrobirea partidului. Cum influența național-țărăniștilor la sate tindea să devină covârșitoare, datorită unei aderențe de masă, atacurile neîntrerupte
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
obiectiv politic principal din compromiterea, dezbinarea și, în final, din zdrobirea partidului. Cum influența național-țărăniștilor la sate tindea să devină covârșitoare, datorită unei aderențe de masă, atacurile neîntrerupte îndreptate împotriva acestei grupări pe tema împroprietăririi ținteau cu precădere la îndepărtarea țărănimii de ideologia lor100. S-a afirmat adesea, nu numai de către inamicii declarați ai național-țărăniștilor, ci chiar și de către unii dintre foștii membri ai partidului, că în rândurile sale erau înregimentați moșieri, industriași, avocați, oameni de afaceri, care nu aveau nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
asemenea categorii socio-profesionale în rândul cadrelor de conducere nu poate fi negată. Henry L. Roberts scria în acest sens că persoanele pe care le cunoscuse în 1944 la București sau la moșiile lor cu greu puteau fi numiți reprezentanți ai țărănimii. Cei mai mulți dintre ei erau juriști din clasa 97 „Scânteia“, 16.II.1945. • România în anii revoluției democrat-populare, 1944-1947, București, 1971, p. 152. • O. I. Cozlovschi, Problema agrară, în „Dreptatea“, 30.XII.1944. • Ioan Scurtu, op. cit., p. 502. • Nicușor Graur, op. cit
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
p. 129-131. • Vezi Pavel Chirtoacă, Reforma agrară trebuie realizată imediat, în „Scânteia“, 31.I.1945. impuneau adoptarea unei asemenea poziții 107. „Conducătorii acestui partid - scria oficiosul comunist la câteva zile după lansarea Manifestului-Program al național-țărăniștilor - n-au nimic comun cu țărănimea din România. Unii dintre ei sunt moșieri, alții sunt, prin poziția lor economică, mai aproape de moșieri decât de țărani... Țăranii au fost și sunt pentru ei o masă pe spinarea căreia se urcau și încearcă și astăzi să se urce
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
parlamentare din 19 noiembrie 1946. Comuniștii, acuzați de opoziție că doreau să colectivizeze forțat pe țărani, au ripostat printr-o propagandă demagogică, pozând în cei mai sinceri apărători ai proprietății private. Argumentele lor nu au avut însă nici un efect asupra țărănimii, întrucât majoritatea zdrobitoare a sătenilor, chiar și mulți dintre cei înrolați în organizațiile de extremă stângă, au votat pentru partidul condus de Iuliu Maniu 142. Dar falsificarea rezultatelor alegerilor și instituirea unui Parlament dominat de partidele de stânga au îngustat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Ștefan Ciobanu, Basarabia. Populația, istoria, cultura, București-Chișinău, 1992, p. 70. • Istoria Românilor, vol. VII, tom II (1878-1918); coordonator acad. Gh. Platon, București, 2003, p. 493. unitate complexă, totalitatea acțiunilor condiționate reciproc (subl. ns.)“. Istoricul nu putea să nu sublinieze rolul țărănimii, care, „reprezentând interesele întregii provincii, s-a opus în mod hotărât încercărilor comuniste de a înghiți acest colț al pământului românesc. La votul ei s-au asociat aproape toate curentele obștești ale provinciei“77. Chestiunea va fi nuanțată și de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în „Comunistul Moldovei“ (Chișinău), nr. 11, 1990, p. 68-74). Neîncrederea față de localnici se datora mai ales faptului că în Basarabia predomina populația rurală, constituită preponderent din vorbitori de limbă română, care nu cunoșteau și limba rusă. Pe de altă parte, țărănimea înstărită a fost percepută de către autoritățile sovietice ca bastion al „regimului burghez românesc“ și promotoare a politicii antisovietice la sate. Acestei pături sociale îi vor fi atribuite de la început epitete ca „lipitori“, „vampiri“ și „dușmani de clasă“, care trebuiau integrați
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Falanga specială de sprijin pentru bolșevici era constituită din muncitorii din fabrici. Promițându-le controlul muncitoresc asupra producției și repartiției și pâine, Lenin a scos principalele detașamente ale muncitorimii ruse de sub controlul menșevic. A patra direcție a propagandei bolșevice viza țărănimea rusă. Realismul acestei direcții poate fi ilustrat și statistic. Din populația Rusiei de 130,5 milioane, în 1920, aproape 111 milioane trăiau în mediul rural. Cercetătorii, mai târziu, vor ajunge la concluzia că „războiul între «roși» și «albi» maschează adevărata
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
construiască o nouă viață“11. • Merle Feinsod, op. cit., p. 80-86. • Ibidem, p. 22. • Michel Heller, Aleksandr Nekrich, op. cit., p. 82 și urm. Autorii avansează ideea că războiul civil a fost mai ales un război țărănesc. Ei ajung la concluzia că „țărănimea adoptase revoluția, înțelegând-o în felul său, și refuza să admită regimul bolșevic“. Tuhacevski, viitorul mareșal ucis de Stalin, va primi acum, în 1920-1921, sarcina de a lichida rezistența țărănească în regiunile Tambov și Voronej (cf. ibidem, p. 89). Mai
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Stalin, va primi acum, în 1920-1921, sarcina de a lichida rezistența țărănească în regiunile Tambov și Voronej (cf. ibidem, p. 89). Mai târziu, se va face o remarcă la fel de semnificativă: „Principalul pericol pentru regim n-a fost rezistența, ci apatia țărănimii“ (cf. Walter Laqueur, Stalin. The Glasnost Revelations, New York, Charles Scribner’s Sons, 1990, p. 32-37). • Apud Merle Feinsod, op. cit., p. 80-86. Ar mai fi de adăugat acestor direcții încă una, a cincea, impusă de complexitatea structurii etnice a Rusiei. Din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
să coaguleze viața culturală a bucovinenilor refugiați după 1940 în alte provincii. Preocupat în mod preponderent de literatura română scrisă pe teritoriul Bucovinei istorice, L. a colaborat, începând din 1923, la majoritatea periodicelor cernăuțene: „Poporul”, „Glasul Bucovinei”, „Codrul Cosminului”, „Cuvântul țărănimii”, „Bucovina”, „Tribuna”, „Revista Bucovinei”, „Bucovina literară”, „Cronicar”, „Junimea literară”, „Spectatorul”. Ocazional a semnat în „Adevărul literar și artistic”, „Unirea” (București), „Familia” (Oradea). Intervențiile sale completau cu documente noi anumite fapte legate de literatură și de contextul în care acestea au
LOGHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287846_a_289175]
-
și francezi), a devenit emblema țăranului român. Acest lucru a fost posibil datorită succesului aclimatizării plantei cu boabe aurii pe solul românesc și a ieftinătății produsului. Epoca de aur a porumbului În teritoriile românești a fost ultima epocă a ecloziunii țărănimii: secolul al XIX-lea și prima parte a secolului XX. Odată cu industrializarea postbelică a țării și colectivizarea agriculturii, loviturile administrate de noul regim politic țăranilor au condus la transformarea masivă a acestora În populație urbană, muncitorească. Epoca dominației agriculturii Încheindu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sociologică a acestor idealuri, izolată de rostul lor poetic, se arată în cele din urmă inadecvată, coborând până la comentariul vulgarizator (ca în însemnările referitoare la poemul Luceafărul). Despre G. Coșbuc D.-G. a scris, în 1897, un studiu amplu (Poetul țărănimii), care a însemnat consacrarea poetului ca valoare de primă mărime în literatura română. Mijloacele de analiză au evoluat aici, devenind mai subtile. Mai receptiv la lirismul lui Coșbuc decât la cel eminescian, criticul reconstituie universul „poetului țărănimii”, văzându-l ca
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
studiu amplu (Poetul țărănimii), care a însemnat consacrarea poetului ca valoare de primă mărime în literatura română. Mijloacele de analiză au evoluat aici, devenind mai subtile. Mai receptiv la lirismul lui Coșbuc decât la cel eminescian, criticul reconstituie universul „poetului țărănimii”, văzându-l ca pe o vastă epopee a unei comunități etnice și sociale, cu tradiții, ritualuri și mituri specifice, cu o străveche și imuabilă concepție de viață. Explicațiile de ordin social reprezintă numai punctul de plecare, studiul dezvoltându-se ca
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
în urma răscoalelor țărănești din primăvara anului 1888, publicația poartă subtitlul „Organul claselor muncitoare” și este redactată de N. Armășescu. Se tipăresc în fiecare număr versuri cu caracter militant și protestatar și articole critice îndreptate împotriva celor socotiți vinovați de situația țărănimii. Este reprodusă Odă la boieri de B.P. Hasdeu. Colaborează Al. Macedonski, cu o variantă a poeziei Odă la condeiul meu, apărută pentru prima dată la „Oltul” (în 1874), Carol Scrob, Panaite Zosân, I. Păun-Pincio, N.G. Rădulescu-Niger. R.Z.
GLASULTARANULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287296_a_288625]
-
schimbări politice și economice au declanșat - și au fost susținute de - schimbări sociale la fel de importante, chiar dacă numai unele dintre ele au fost intenționate. Structura socială a României comuniste era dominată de doar trei mari grupuri sociale și ocupaționale: proletariatul industrial, țărănimea cooperatoare (un proletariat agricol plătit mai degrabă în produse decât în bani) și o clasă mijlocie alcătuită din funcționari administrativi și ai instituțiilor economice și sociale, intelectuali angajați de stat și o pătură subțire de mici întreprinzători și self-employed ce
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
baronii locali”. Mulți dintre ei acoperă însă o suprafață de acțiune națională și chiar internațională, așa încât denumirea este inadecvată. Dar, în esență, ei alcătuiesc principala clasă socială beneficiară a postcomunismului românesc, aflată în competiție atât cu vechea societate comunistă (actuala țărănime și urmașii proletariatului comunist), cât și cu elitele diverselor alternative ale tranziției postcomuniste, între care foștii proprietari ai perioadei interbelice, elitele „minoritare” - de la intelectualii disidenți, la „revoluționarii anticomuniști” -, clientela lor economică și administrativă și, nu în ultimul rând, capitalul străin
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dezvoltării României, practica politică, economică și socio-culturală a multor grupuri sociale este adesea îndreptată împotriva unei astfel de achiziții. Noii capitaliști români ocupă, probabil, primul loc într-o listă a unor asemenea opoziții, dar nu sunt nici pe departe singurii. Țărănimea română, un grup socio-economic cu importanță politică creată de mărimea sa ca electorat, își vede interesele imediate, ca și pe cele pe termen lung, puternic afectate de o reconstrucție de tip occidental a agriculturii românești. Pe termen scurt, acest lucru
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
avut și el o clasă mijlocie, urbană, formată din intelectuali, funcționari, liber profesioniști etc. - ca replică la presiunile politice, ideologice și economice ale comunismului nu putea, evident, să-l răstoarne, dar nici măcar să-i nuanțeze sau să-i modereze excesele. Țărănimea, cea mai puternică forță socială opusă comunismului din România, era, în ultimul deceniu al secolului XX la fel de neputincioasă să se organizeze sau să se revolte ca și țărănimea franceză din secolul al XIX-lea (Marx, 1966). Ca și în alte
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
-l răstoarne, dar nici măcar să-i nuanțeze sau să-i modereze excesele. Țărănimea, cea mai puternică forță socială opusă comunismului din România, era, în ultimul deceniu al secolului XX la fel de neputincioasă să se organizeze sau să se revolte ca și țărănimea franceză din secolul al XIX-lea (Marx, 1966). Ca și în alte țări foste comuniste - Polonia sau Germania de Est -, soarta regimului politic comunist și a organizării comuniste a societății depindea de atitudinea proletariatului industrial. Atâta vreme cât cei 6 milioane de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
împărțire atât a resurselor economice, cât și a pozițiilor de putere. Desigur, la acești actori, restrânși la elitele economice, ar trebui să mai adăugăm cel puțin încă două grupuri sociale, importante în primul rând prin mărimea lor numerică: muncitorii și țărănimea. Dar rolul lor în procesul de formare a noii clase a capitaliștilor români - elita economică și politică dominantă în perioada tranziției postcomuniste - a fost restrâns la acela de resursă. Noul capitalism românesc s-a născut din confruntarea economică, politică și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
tradițională a lumii rurale, întemeiată pe o economie agricolă și orientată din capul locului spre economia de piață, dar nu spre economia capitalistă. Comuniștii înșiși acceptaseră aici un soi de socialism de mâna a doua, căci în ciuda faptului că deposedaseră țărănimea de pământ și de celelalte mijloace de producție agricolă prin intermediul colectivizării agriculturii, o făcuseră doar pe jumătate. În mod formal, țăranii rămâneau proprietarii pământului și a întregului capital al CAP-urilor, și, nu doar formal, ci și real, nu apăreau
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a purtat s-a referit la volumul retrocedărilor, și nu la principiul acesteia. Prima privatizare s-a realizat în acest domeniu și a fost extrem de limitată. În 1990, forța politică aflată la guvernare decide dublarea suprafeței loturilor date în folosință țărănimii. Iată o decizie politică majoră, întemeiată pe un calcul ingineresc. Cifrele referitoare la producție dovedeau că, utilizând în regim de agricultură tradițională cei 15 ari pe care îi avea la dispoziție, țărănimea putea produce pe suprafața care îi revenea majoritatatea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]