678 matches
-
și de ce i-a arestat? Nu știam de ce... Știam doar că am discutat și io și cu mulți dintre ei împotriva rușilor. Și în ’46 am fost acuzat de un coleg că am desenat pe tablă „ochiul”, care era semnul țărăniștilor. Io, într-adevăr, atunci, în ’46, înainte de alegeri, primeam o autoritate de la țărăniști... Veneau din Timișoara și se adunau la noi... Și aduceau manifeste cu ochiul sau alte manifeste, și eu le duceam și le lipeam pe la blocuri, pe la case
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și io și cu mulți dintre ei împotriva rușilor. Și în ’46 am fost acuzat de un coleg că am desenat pe tablă „ochiul”, care era semnul țărăniștilor. Io, într-adevăr, atunci, în ’46, înainte de alegeri, primeam o autoritate de la țărăniști... Veneau din Timișoara și se adunau la noi... Și aduceau manifeste cu ochiul sau alte manifeste, și eu le duceam și le lipeam pe la blocuri, pe la case, pe porți, în comune, dar și în oraș la noi în Sighet... Mergeam
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
din Ungaria din ’56... După Revoluție ne-a ridicat de-acolo și ne-a trimis la Gherla, că s-a desființat fabrica. Da’ vreau să vă spun că acolo la Aiud, la fabrică, am stat cu [Ion] Diaconescu, cu șeful țărăniștilor, și cu Sorin Tulea... ăsta împreună cu mai mulți ingineri au și-o motocicletă care e la muzeu aici, pusă într-o cameră... Și un deținut avea un consătean la pază, și ăla când era de servici ne mai arunca câte
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
tânăr ca să aveți simpatii politice... Cum să nu? Aveam simpatii... Păi în 1946, la 19 noiembrie, sunt ultimele alegeri într-un fel libere, că n-au fost libere nici alea. Era atunci Partidul Național Țărănesc, și am lipit afișe pentru țărăniști... Aveam 17 ani. Și la acea vârstă ești mare... Și, noaptea, lipeam afișe și ne mai băteam cu grupuri de muncitori comuniști, care erau mai puțini, dar erau foarte virulente... Da’ ne păzeam de ei, că poliția era de partea
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
prieten bun al meu, Aurel Suciu din Timișoara. Ieronim Comșa era? A, bine, dar el a făcut parte din comitet. Mai era Chebeleu... trei studenți din Cluj, mi se pare de la Medicină: Crainic, Pașca Corvin și Chebeleu... Ei au fost țărăniști, nu legionari. Crainic, așa-zis Gogu, a fost bătut groaznic... A fost un om voinic tare, și îmi amintesc că era în luna aprilie când a intrat în cameră Țurcanu și s-a dus la Juberian, care a fost șeful
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
În pușcărie? Nu, aici în celulă. Ce cauți dumneata în celulă? Nu știu. Îl întreabă pe Orban Petre și ăla ăi spune. Cine v-o băgat la politici? Că voi n-ați putut face parte din partidele istorice nicicum, nici țărăniști, nici liberali, nici legionari, nici cuziști, nici nimic... Păi n-am putut. De ce ne-o băgat? Unde îi musai, cu plăcere. Da’ n-aveai voie să vorbești cum vorbim noi, numa’ în șoaptă puteai... Vă faceți bagajul! Și unde v-
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
noi tot ce e mai rău... În perioada aceea erați membru al vreunui partid politic? Făceați politică? Eu eram magistrat și nu aveam voie să fac politică... însă aveam legături de prietenie cu toți oamenii politici de-aici: și cu țărăniștii și cu liberalii și cu legionarii. Sigur că-i cunoșteam din perioada de când am fost avocat stagiar în Baroul Vâlcea, pentru că mulți erau avocați acolo. Despre desfășurarea alegerilor din ’46 ce ați putea să-mi spuneți? În toamna anului 1946
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
putea să-mi spuneți? În toamna anului 1946 eu eram în magistratură. Fiind cu delegație la Parchetul Tribunalului Vâlcea, imediat după renumitele alegeri care au fost trucate și mistificate de comuniști, au fost aduși la biroul meu mai mulți cetățeni, țărăniști, din Zăvideni-Vâlcea, arestați pă motiv că au împiedicat alegerile. Deoarece n-am găsit motive suficiente de arestare am dispus trimiterea lor în libertate... De acest fapt s-a autosesizat imediat prefectul județului, Pătrășcoiu, care era preot... Indignat și revoltat că
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cu un inspector de la Craiova și în urma referatului său am fost destituit. Deci pe data de 7 martie 1947 am primit o decizie semnată de Pătrășcanu prin care eram destituit pentru abateri grave, în legătură cu punere în libertate a acelor cetățeni, țărăniști, care erau acuzați că au împiedicat votarea... Deși Curtea de Apel mi-a dat dreptate... Această destituire a determinat și arestarea ulterioară? Da. După ce-am fost destituit din magistratură, pe data de 3 mai 1947 am fost chemat la
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Dan Drăghia. Interviul se află în AIO-IICCR, având cota 81. Cum ați ajuns dumneavoastră să fiți arestat? În ’47 a luat ființă lagărul de la Pitești, unde au fost internați toți fruntașii politici ai țării din partidele istorice: de la liberali, de la țărăniști... Au fost arestați și fruntașii Partidului Țărănesc din Râmnicu Vâlcea: Radu Livezeanu, șeful organizației P.N.Ț., Gușetoiu... și alții. Astfel că s-a organizat la noi în oraș un grup de tineri, dirijați de doamna Livezeanu, care să facă naveta
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și făcea astfel de lucruri. Apoi te băgau în camere... Aici am stat la Reduit o perioadă de câteva luni... Am stat și la camera 1-4 cu majoritatea vâlcenilor, dintre cei din lot. Într-o zi, însă, ne-a separat: țărăniști, muncitori, țărani. Și a venit duba și pe noi, țărăniștii, ne-a dus la Galați.... Țăranii au plecat spre Gherla mi se pare, iar alții spre Aiud... Acest triaj îl făceau ei acolo la Jilava... Cum era regimul penitenciar la
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Aici am stat la Reduit o perioadă de câteva luni... Am stat și la camera 1-4 cu majoritatea vâlcenilor, dintre cei din lot. Într-o zi, însă, ne-a separat: țărăniști, muncitori, țărani. Și a venit duba și pe noi, țărăniștii, ne-a dus la Galați.... Țăranii au plecat spre Gherla mi se pare, iar alții spre Aiud... Acest triaj îl făceau ei acolo la Jilava... Cum era regimul penitenciar la Jilava? Prost. N-aveai voie să vorbești, n-aveai voie
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Soția mea are zece ani de când a murit și ea. Am un singur copil, e dincolo, în sat, la Bârsești... Ce proprietate avea familia dumneavoastră? Cinci sau șase hectare de pământ. Ați avut simpatii politice înainte de venirea comuniștilor? Eu cu țărăniștii am fost. Tatăl meu a a fost cu țărăniștii de la început, el a votat, și eu atuncea în ’46 am votat prima dată... Vă mai amintiți când au apărut pentru prima dată comuniștii în Bârsești? În 1944 s-a înființat
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ea. Am un singur copil, e dincolo, în sat, la Bârsești... Ce proprietate avea familia dumneavoastră? Cinci sau șase hectare de pământ. Ați avut simpatii politice înainte de venirea comuniștilor? Eu cu țărăniștii am fost. Tatăl meu a a fost cu țărăniștii de la început, el a votat, și eu atuncea în ’46 am votat prima dată... Vă mai amintiți când au apărut pentru prima dată comuniștii în Bârsești? În 1944 s-a înființat prima dată Frontul Plugarilor, și au făcut ei ședințe
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
auzit că a mai dat și pe la aparate, care mai avea aparate... Erau mai mulți... acu’ au murit mulți din cei cu care am fost noi atuncea arestați... După ’89, v-ați înscris într-un partid politic? Da. Tot cu țărăniștii... Cu țărăniștii am fost și înainte, așa au fost și părinții mei și așa sunt și eu, tot cu țărăniștii... Bine. Eu vă mulțumesc frumos... Cu plăcere. NICOLAE MUNTEANU S-a născut la 8.07.1933 în comuna Suraia, județul
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
a mai dat și pe la aparate, care mai avea aparate... Erau mai mulți... acu’ au murit mulți din cei cu care am fost noi atuncea arestați... După ’89, v-ați înscris într-un partid politic? Da. Tot cu țărăniștii... Cu țărăniștii am fost și înainte, așa au fost și părinții mei și așa sunt și eu, tot cu țărăniștii... Bine. Eu vă mulțumesc frumos... Cu plăcere. NICOLAE MUNTEANU S-a născut la 8.07.1933 în comuna Suraia, județul Vrancea. Naționalitatea
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cei cu care am fost noi atuncea arestați... După ’89, v-ați înscris într-un partid politic? Da. Tot cu țărăniștii... Cu țărăniștii am fost și înainte, așa au fost și părinții mei și așa sunt și eu, tot cu țărăniștii... Bine. Eu vă mulțumesc frumos... Cu plăcere. NICOLAE MUNTEANU S-a născut la 8.07.1933 în comuna Suraia, județul Vrancea. Naționalitatea: română. Religia: ortodoxă. Studii: 5 clase. A fost arestat în noiembrie 1957 și condamnat la 15 ani de
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și cei care i-au întâlnit și nu i-au trădat au fost vânați atunci ca dușmani ai noii orânduiri, ci mii și mii de alți oameni. Unii erau condamnați fiindcă au fost legionari, alții fiindcă au fost liberali sau țărăniști. Alții pentru că au fost bogați. Alții pentru că au studiat în Apus. Alții pentru că s-au opus colectivizării. În fine, foștii prizonieri de război care nu s-au înrolat în deviziile „Tudor Vladimirescu” și „Horia, Cloșca și Crișan” au fost condamnați
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
romantici" ai primei Legislaturi când mai funcționa o anume etică a "binelui public" și chiar buna credință, valori pulverizate astăzi. Ignoranța într-ale politicii era vădită și păguboasă, biblioteca Parlamentului goală pușcă. O adunătură de interese divergente, foști activiști "repansați", țărăniști atemporali, securiști liberali, inocenți și veleitari, carieriști etc. care se sfâșiau reciproc, grotesc uneori sau comic pentru mize mărunte. O lume aflată la mijloc de bine și rău, toate refulările trebuiau expurgate, unii pierd, alții câștigă, ne comportăm așa cum suntem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
cei 15000, nici un consilier. Comuna era controlată de Partidul Democrat al lui Petre Roman, Partidul România Mare și defunctul Partid Democrat Agrar din România. În acest furnicar, Tuța Rizea, cum îi spunea satul, era un fel de lider informal pentru țărăniști. Un om cu o armă redutabilă: memoria tragică. Șapte ani de pușcărie pentru șapte țigări Și totuși, nu pricepeam de ce satul era întors împotriva acestei bătrâne chinuite. Primarul Ion Chelu era omul lui Roman sau așa se spunea. “Avem păduri
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Arnăuțoiu omorau copiii născuți în pădure? - Nu... Au omorât un băiat mic... Nu i-a mai dat piept să sugă... Toma Arnăuțoiu era un băiat înalt, curățel, cosea, aduna prune cu noi. I-a dat afară din serviciu că erau țărăniști și ei au fugit în pădure. Maria Plop a murit în pușcărie, cu maică-sa. Maria era servitoarea lor, adusă din Basarabia la 12 ani. O luase un ofițer din Corbi. Apoi, a luat-o doamna Marcu, pe urmă, coconița
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
ocult vrea să îngenunche țara” Am umblat și, prin legături, am găsit grupul avocatului Apostol. El era din Șuici, de pe Topolog. Unii ziceau c-a fost legionar, alții că nu. Noi nu ne-am dus în pădure ca ofițeri, ca țărăniști, ca legionari, liberali. Ne-am dus ca români! Am făcut o ședință și-au venit mulți oameni din sat. “Noi nu suntem decât români, le-am zis. Ne-am grupat să luptăm contra celor care au cotropit țara. În conducerea
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
30 de ani. Asistenta și medicii Ovidiu și Adriana Constantin primesc spor de zonă de doar 20%. Cei doi doctori au venit din București și stau aici de opt ani. Au adus ajutoare, medicamente din Belgia și din Franța. Până când țărănistul Dan Iosif, consilier la primărie și fără nici o legătură cu « revoluționarul » de pe coridoarele Comitetului Central, i-a dat la gazetă la Alba că fac și dreg, că și-au însușit... A urmat un proces de calomnie, pe care medicii l-
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
cu revendicări care i se par stridente privind decomunizarea, lustrația, (pseudo)reforma morală etc., Ianoși ajunge să se delimiteze de astfel de apeluri civico-politice cu precizarea - prezentă într-o scrisoare adresată decanului de la Facultatea de Filosofie (fost marxist, devenit pro-național țărănist) - că respinge și condamnă "orice totalitarism (subl. n.), extremism, violență, intoleranță"51; pe lângă respingerea înregimentării se subînțelege că și regimul delimitat de anii 1948 și 1989 se înscrie în aria sistemelor politice totalitare. Prin urmare, în contextul agitat postdecembrist, Ianoși
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
reprezentanții partidelor istorice, despre "granițele firești" ale României: "Sunt firești granițele pe care ni le hărăzește firea în decursul feluritelor ei manifestări istorice". Doar ce pierduserăm Basarabia și nordul Bucovinei; în acest context, apelul la independență al liberalilor și al țărăniștilor nu era trădare de patrie, nu era nici gest populist, ci semn de patriotism. Din păcate, Călinescu își ia foarte în serios rolul de șef al unor organe de propagandă și comite acte dezonorante pentru un intelectual de talia sa
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]