1,197 matches
-
moduri mai bune decât cele la care ne-am putea aștepta, având în vedere caracterele lor. Am formulat aceast) propoziție în 1964; Nixon, în calitate de președinte, a confirmat-o. Nu este vorba de faptul c) cineva și-ar pune cu senin)țațe încrederea în caracterul pașnic, sau chiar în supraviețuirea lumii, ci mai degrab) de faptul c) optimismul ponderat este justificat, atât timp cât pericolele fâț) de care fiecare trebuie s) reacționeze sunt atat de clar prezente. Oricare dintre ț)ri poate s) scape
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
mai severe pentru alte ț)ri importante. Uniunea Sovietic) se bucur) de multe din avantajele pe care le au Statele Unite, si de unele care nou) ne lipsesc, în special de cele cu privire la înzestr)rile cu resurse naturale. Având o jum)țațe din produsul nostru național brut, ea este totuși nevoit) s) fac) mari eforturi pentru a r)mane în curs). Se poate presupune c) întrebarea care trebuie pus) nu este dac) o a treia sau o a patra tar) va p
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
doar de c)tre marile puteri. Ț)ri de talia Germaniei și Mării Britanii beneficiaz) de economii de scal), în privința fabric)rii de oțel și de frigidere, în cea a asigur)rii infrastructurii de școli, a serviciilor de s)n)țațe, si a sistemelor de transport. În ceea ce privește aspectul militar, lucrurile nu mai stau așa, în cazul lor. Lipsa progresului din domeniul electronicii, costul și complicațiile r)zboiului convențional împiedic) statele de mijloc de la a-și dezvolta întreaga gam) de arme, necesar
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
dispunem de atât de multe pârghii pașnice de influent), este l)sat nespecificat. Pe deasupra, eforturile interne ale Americii contribuie cu mai mult la propria să bog)ție, decât se întâmpl) în cazul oric)ror câștiguri imaginabile, înregistrate în str)în)țațe. Statele Unite, ca și Uniunea Sovietic), au mai multe motive s) fie satisf)cute de status-quo-ul lor, decât au avut cele mai multe dintre marile puteri de dinainte. De ce ar trebui s) ne gândim s) folosim forță în vederea unor realiz)ri pozitive, când
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
trec dincolo de satisfacerea intereselor definite strict în termeni de securitate. În anii r)zboiului american din Vietnam, ne-am bucurat de un asemenea avans asupra Uniunii Sovietice, în ceea ce privea superioritatea militar), încât ne permiteam s) angaj)m o jum)țațe de million de oameni în r)zboi, f)r) s) creștem procentul produsului național brut alocat ap)r)rii, si f)r) s) ne diminu)m poziția strategic), vis-à-vis de Uniunea Sovietic). Cu o astfel de capabilitate enorm), Statele Unite puteau
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
5 13,0 5,9 679 9.072 7 ————————————————————————————————————————————————————————————— Tabelul VIII Valoarea total) a comerțului: Exporturile mondiale și din ț)rile selectate, comparate cu exporturile realizate de CMN ale SUA, si de filialele lor cu capital majoritar din str)în)țațe, din 1966 și 1970 Valoareaa Creșterea sau descreșterea (-) Exporturile CMN din 1966 pan) în 1970 că procent al 1966 1970 Valoareaa Procentul exporturilor totale Zona sau țară Totalul CMN Totalul CMN Totalul CMN Totalul CMN 1966 1970 ——————————————————————————————————————————————————————Valoarea total) a
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
374 47,2 115,4 18 27 Nelocalizate, pe plan internațional 89 1.369 99 3.747 10 - 11,2 - - —————————————————————————————————————————————————————— Tabelul IX Produse manufacturiate: Exporturile realizate de CMN ale SUA, si de filialele lor cu capital majoritar din str)în)țațe, ca procent al cifrei de exporturi ale ț)rilor selectate, din 1966 și 1970 Ț)rile ————————————————————————————————————— Totalul tuturor ț)rilor Statele Marea Germania Belgialistate Unite Canada Britanie Franța de Vest Luxemburg Mexic Brazilia Tipul de industrie 1966 1970 1966 1970
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Chirei, Chira Chiralina și Dragomir nu sunt însă niște „curiozități” umane, nu ilustrează un pitoresc exotic, ci aparțin lumii porturilor românești, foste raiale turcești, mai cu seamă lumii Brăilei de altădată, în care atmosfera orientală se infiltrase. Minca, din povestirea Țața Minca, este și ea departe de a fi un simplu caz. Având un suflet însetat după bine și fericire, ea ispășește, prin suferință, vina de a fi dorit să trăiască după chemarea inimii. E fiica unor țărani săraci dintr-un
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
Le Pêcheur d’éponges, Paris, 1930; ed. (Pescuitorul de bureți), tr. autorului, București, 1941; Pour avoir aimé la terre, Paris, 1930; ed. (Pentru a fi iubit pământul), tr. Alexandru Talex, introd. Al. Oprea, București, 1969; Tsatsa Minnka, Paris, 1931; ed. (Țața Minca), tr. autorului, București, 1931; En Egypte, Paris, 1931; La Maison Thüringer, Paris, 1933; ed. (Casa Thüringer), tr. autorului, București, 1933; Le Bureau de placement, Paris, 1933; ed. (Biroul de plasare), tr. autorului, București, 1934; Méditerranée, vol. I: Lever du
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
1994; Oncle Anghel - Moș Anghel, ed. bilingvă, îngr. și introd. Zamfir Bălan, Brăila, 1995; Codine - Codin, ed. bilingvă, îngr. Zamfir Bălan, Brăila, 1996; Panait Istrati - omul care nu aderă la nimic, îngr. și pref. Zamfir Bălan, Brăila, 1996; Tsatsa Minnka - Țața Minca, ed. bilingvă, îngr. Zamfir Bălan, Brăila, 1997; La Maison Thüringer - Casa Thüringer, ed. bilingvă, îngr. Zamfir Bălan, Brăila, 1998; Pelerinul inimii, îngr., tr. și pref. Alexandru Talex, București, 1998; Cum am devenit scriitor, I-II, îngr. și tr. Alexandru
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
un lumpen primar, balcanic (Patul nr. 6). El este, în special, reporterul vieții nocturne, vag cunoscute, a marelui oraș. În reportajele - multe la limita scriiturii romanești, cu accente mateine - din ciclurile Apașii Capitalei, Nopți bucureștene ș.a., adulmecă și portretizează lumea „țațelor” și a proxeneților („baronul” Lăzărică, Sbonghici, „un simbol social”), a peripateticienelor uzate, a bandiților (Gaetan, asasinul „monden”), a „candriilor” brutali și pitorești. Conform principiului că mizeria își are „subdiviziunile” ei, anchetele lui sociale au ca teme: Cum trăiesc oamenii, Meserii
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
o văzut în viața ei ochinci! - o bruftului doamna Maria, ca să nu ne supărăm cumva. - Ei, m-am gândit io câ n-o ci luat dom' profesăr vo țarancâ, de, doarâ îi om cu carti! - se grăbi să dreagă busuiocul țața Maranda. Apâi sâ mă iartaț di am greșât ... - Lasă doamnă Maranda că doar ne cunoaștem de atâta vreme! - am liniștit-o eu, ridicându-mă de pe lavița pe care stăteam și făcând un semn discret și soției. - Da' nu mai stați
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
Da' nu mai stați? Că iote-acu mă duc să cotonogesc o găină și pregătim o fripturică ... - Doamnă Maria, nu vă refuzăm, dar o lăsăm pe mai încolo, că aș vrea să-i fac o vizită și domnului director, că dacă țața Maranda a auzit de sandalele soției mele din capătul celălat al satului, nu cred că n-o fi aflat și dom' director că sunt pe-aici și chiar mi-e dor să mai stăm un pic de vorbă. - Ba bine
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
l-am pregătit după sobă, cu două pahare ca să vă faceți curaj cu fata ... - L-am mirosit, dar nu l-am gustat. - Ia uite, domnule! Băi Cornele, trimite tu pe cineva să ia sticlele de acolo până nu le găsește țața Maria! Domnule, dac-ați ști ce vin e ăla ... lam adus special de la popi pentru dumneavoastră! Da' mă scuzați ... chiar nu știați, sau vă faceți așa, ca să vedeți dacă m-am gândit să pregătesc cum trebuie ... - De unde să știu? - Păi
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
echipament militar de campanie au de gând să-și dea foc în fața Parlamentului (!?!). Deci 16 ofițeri cu îndelungat antrenament de luptă, capabili de a folosi arme sofisticate, îmbrăcați în uniforma sfântă a armatei române, au hotărât să se comporte precum țața Leana croitoreasa când află că o înșeală bărbatul cu spălătoreasa de la parter. Bine a mai ajuns armata asta! În alte părți ale lumii, 16 militari cu o asemenea înaltă calificare militară ar face un nucleu înarmat imbatabil care cu prima
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
litere. Eu n-aveam de unde ști că acele două semne sunt i și u. Trebuia să-mi spună cineva acasă. Era o fată a gazdei, care ar fi putut să mă ajute. Dar n-a voit, pentru că nu-i spuneam "țață" sau alt nume, căci eu, conform naturii mele, n-am putut să-i dau nume îndată ce m-am mu-tat acolo. Și n-a voit să-mi spună decât cu prețul să-i spun cum voia ea. Și nu i-am
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
necuprindere nu am putut niciodată să o imaginez. Atunci o simțeam. Cucoanele literate de acum, știu, strâmbă din nas când dau de astfel de mărturisiri. Le fac să amușine savant din finele lor născioare: Pooof-pooof! Nu-i deloc postmodern! Auzi, țațo, metafizica grădinii de zarzavat! Chiar nu și-o fi dând seama amărâtul că-i uncool?! Acu’, când schimbarăm nu numai secolu’, dar și mileniu’, să mai mergi prin rouă??? Așa o fi. Doar că metafizicul din mine, în acele dimineți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
transformându-se până la noi În „damigeană“ și tot așa până la „anteriul lui Arvinte“; „are Chira socoteală“; „sistem Clayton, model nea Gheorghe“; „vrei, nu vrei, bea Grigore aghiasmă“; „a nimerit-o ca Ieremia cu oiștea-n gard; „hop și eu cu țața Lina“; „tronc, Marițo!“; „ce mi-e baba Rada, ce mi-e Rada baba?“; „de lemn Tănase“; „moș Ene pe la gene“; „să vorbească și nea Ion că și el e om“; „Stan pățitul“. Când Îmi veți explica În mod coerent de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
unde a sedus pe Papa Bonifaciu. Admirabil!. .. Fapte! numai fapte!. . . și victime bărbătești! Bravo, Scampolo! - și râse iar. Se opriră la potou fiindcă tramvaiul se zărea. - "Scampolo" nu e de mine - mărturisi cu modestie - decât în traducerea italiană. E de țața Gramatula. - Zici? - Țața Gramatula! - și Nory făcu haz. - Aud! - N-o cunoști? Interesantă! Sora mai mare a lui Hallipa. Domnișoară bătrînă! Bărbătoasă, harnică, cu biciul dreptăței în mână, ispravnicul pe moșia ei. Altfel, seamănă cu Hallipa și cu Elena, dar
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
pe Papa Bonifaciu. Admirabil!. .. Fapte! numai fapte!. . . și victime bărbătești! Bravo, Scampolo! - și râse iar. Se opriră la potou fiindcă tramvaiul se zărea. - "Scampolo" nu e de mine - mărturisi cu modestie - decât în traducerea italiană. E de țața Gramatula. - Zici? - Țața Gramatula! - și Nory făcu haz. - Aud! - N-o cunoști? Interesantă! Sora mai mare a lui Hallipa. Domnișoară bătrînă! Bărbătoasă, harnică, cu biciul dreptăței în mână, ispravnicul pe moșia ei. Altfel, seamănă cu Hallipa și cu Elena, dar înăsprit. - Și ea
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
vocabularul Gramatulei. Ii zice ,,otreapă mică". Nu o poate suferi. Un instinct nemaipomenit de antipatie pentru nepoata de pripas, mai ales la o fată mare! De altfel, Gramatula e maniacă de curățenie și Mika-Le avea, de mică, groază de apă. Țața e voinică și cinstită și perfidia feței slăbănoage o scotea din fire. - Vezi, asta e foarte interesant! declară Mini. - Să auzim, ce anume? - Că Mika-Le nu poate suferi apa. E caracteristic! Da, sunt ființe care, întocmai ca și unele plante
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
patul de scânduri sleită visezi Realul pierdut pentru vis. Visează căsuța-așezată-ntre tei, Cu flori de mușcată n ferești, Măicuța în poart’așteptând pe poștaș S aducă scrisoare cu vești, Flăcăii la horă, tractoare pe câmp, Ce ară pământul mănos, Pe țața Florica și badea Cârțan, Ce-a mers la Viena pe jos. Pădurea bătrână, cu frunze căzând, Izvorul ce-l bei din căuș, Copiii, la școală, voioși se-ntrec Și fac dintr-un dâmb derdeluș. La toate Maria visează cu jind
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
nu totdeauna capătă dimensiuni în conștiința colectivă. La noi în sat, mi-aduc aminte că într-o zi, să fi fost prin 1930, ne-am pomenit într-o dimineață în casă cu o muiere care ne-a anunțat: "Nea Tudore, țață Joițo, ați auzit?" "Ce?" "Peste trei zile se răstoarnă pămîntul! Pusei de mămăligă, zice, și venii să vă spun." "Ce vorbești, zice tata, vreți să muriți sătui?!" Era o viziune apocaliptică pură, apărută ca expresie a unei terori fără nume
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
ai ce să-i faci, se duce..." Apoi cei doi se îndepărtează și, după un timp, copilul aude mașina de cusut turuind prin geamul deschis, în mijlocul zilei de vară, în care el e zguduit de valuri de frig. "Ce faci, țață Joițo, îi faci cămașă?" Tăcere lungă, după care copilul aude vocea mamei: "Cu ce să-l duc, Aristițo?" Pentru ca frații lui vitregi, pe urmă, să-i dea ghionturi prin coaste, că are cămașă nouă, uitând cu toții că el își purta
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
ale altuia? Vorba despre repetenție a zburat repede prin tot satul, căci s-a grăbit s-o răspândească unul, Marin Foiște, profesor suplinitor de toate disciplinele, fost alcoolic Încrâncenat, poet ratat, leneș, impotent de tânăr, curios și vorbăreț ca o țață, intrigant și purtător de vorbe În doi peri. Pe el, care a terminat Literele În urmă cu o grămadă de ani, dar nu și-a dat niciodată licența, vestea că aș fi rămas repetent l-a uns ca un balsam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]