897 matches
-
decorațiune, diliu (dilie), drenă, eu, fărșerotă, făzăniță, fricativă, geacă, geminată, guturală, hopa mitică, împielițatul, învățat, labie, mătănii, măturelele, meglenoromâncă, păstăioasă, planetară, plecat, posesie, probațiune, pufulete, răposat, sălățică, sărățea, semigreu sictir, sit, socată, sonor, stagiatură, străromână, tâlv, transcripțiune, transformaționalism, șorecie, țăndărică, țeapă, vântoase, vindereu/vinderel, zece, zeci, zis ș.a.; unele dintre aceste substantive neincluse inventar sunt populare sau regionale (arăpilă, grivă, molan, rișcă, talion ș.a.); de asemenea, nu am inclus substantivele derivate de la toponime românești, deoarece am considerat că nu sunt recente
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
se convinge că-i frumoasă și nu spune nimic; se duce seara la pețit. Baba Îl amenință că, dacă a doua zi dimineața nu-și găsește fata, Îi pune capul În țapa de la gard, pentru că gardul babei era făcut din țepe. Trecând cu bine probele la care este supus, datorită inelului primit de la nașă, baba Îi dă fata de soție. Credințele poporului român arată că e bine să poarte cineva un inel, pentru ca, dacă-l blestemă vreunul, blestemul să se prindă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
închinare, mormânt etc. în domeniul vocabularului, populația din Hudești folosește și cuvinte provenite din substrat (limba tracodacă): abur, balaur, boltă, barză, brad, brâu, căciulă, ceafă, cojoc, gard, ghimpe, gresie, grumaz, mal, mânz, moș, țap, mugur, murg, pârâu, spuză, strungă, țarc, țeapă, urdă, zăplaz, zgardă etc. Deci, fondul principal de cuvinte folosit în limbajul zilnic al hudeștenilor este de origine latină. în vorbirea curentă a populației din comună sunt folosite și unele cuvinte de proveniență slavă, ca urmare a vecinătății cu popoare
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și dispăreau, ca niște năluci, din pâlcurile de pădure. Îndoiala se adâncea cu fiecare zi petrecută în aceste pământuri blestemate. Știau că nu aveau decât să lupte pe viață și pe moarte. Înfrângerea le aducea un sfârșit groaznic. Înfipți în țepe aveau să zacă, în chinuri, poate chiar și zile, până să-și dea duhul. Deja, aveau hojma vedenii cu pădurea de țepe care li s-a ridicat. Gândeau cu toții că trebuiau cât mai degrabă să părăsească aceste ținuturi înspăimântătoare. Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
nu aveau decât să lupte pe viață și pe moarte. Înfrângerea le aducea un sfârșit groaznic. Înfipți în țepe aveau să zacă, în chinuri, poate chiar și zile, până să-și dea duhul. Deja, aveau hojma vedenii cu pădurea de țepe care li s-a ridicat. Gândeau cu toții că trebuiau cât mai degrabă să părăsească aceste ținuturi înspăimântătoare. Într-o zi, păru că vremea începu să țină și cu pașa. Se bucură văzând că moina puse a se înstăpâni. Dar își
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
însă, niște țipete care au făcut ca părul meu să fie țepi pe tot corpul. Țipetele erau jalnice și îngrozitoare: Aoleu mamă, nu mă omorâți! Aoleu! Aoleu! Sigur, era primul meu șoc... M-am ridicat, așa cum părul s-a făcut țeapă, m-am făcut arc, ș-am sărit de pe pat și n-am putut să mai adorm... S-au stins țipetele, și după un timp am reușit să adorm. Nu știu cât a trecut și s-au repetat... Am aflat, mai târziu, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
comandant la Capul Midia, a manifestat o brutalitate excesivă atât față de deținuți cât și față de cadrele lagărului. Literatura memorialistică Îl caracterizează drept un: „Individ de o cruzime ieșită din comun. Supraviețuitorii spun că verifica starea cadavrelor Înfigând În ele o țeapă lungă de fier. Cei decedați erau depozitați Într-o magazie, ridicați săptămânal, apoi aruncați În gropi comune, fără niciun semn”. Într-un referat Întocmit de Servicul Cadre al DGPCLM la 17 iunie 1953, semnat de șeful serviciului, Kiss Colloman, se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
vin, un lucru tare tentant, motiv pentru care toți crâșmarii lumii și din toate vremurile i-au adăugat apă; l’au entropizat adică. Pentru asta, François Villon le-a menit cumplite pedepse: ...de paloș, de baltag și de cuțit de țeapă și de furcă otrăvită... ...să fie dați grămadă la pământ... ... tăiați la beregăți să-i rupă chinul și’n fund de iad să stea cât mai curând crâșmarii care ne botează vinul!... Doar că, miloși din fire, bețivii Evului Mediu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sondaj de opinie. Ce-ar fi dacă aș fi reîncarnarea lui Vlad Țepeș? Ar fi cam rău căci, la câți hoți s’au aciuat Între timp, acum cu celular, aș provoca o catastrofă ecologică aprovizionând cum se cuvine uzina de țepe care m’ar fi consacrat ca investitor strategic. Și care ar fi rezolvat definitiv și problema șomajului, căci năravul din născare leac n’are: omul de ce are mai vrea... Mă las Însă păgubaș: de unde să le aduc și corbii care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
la gând cu bucurie“, adică aducătoare de bani. Căci banii cu pricina sunt prețul terfelirii istoriei, asociind acelui - doar - personaj sinistru un erou național. Doar pentru că, În acord cu spiritul vremii lui, nu s’a dat În lături de la vestita țeapă, Însă „administrată“ deopotrivă răilor din afară și celor de dinăuntru? Dar țeapa e menționată Încă de Biblie, iar romanii din vremea lui Nero ajunseseră deja la rafinamentul de a-i scote vârful prin gura Împricinatului... Iar, dacă acel romancier de pe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sunt prețul terfelirii istoriei, asociind acelui - doar - personaj sinistru un erou național. Doar pentru că, În acord cu spiritul vremii lui, nu s’a dat În lături de la vestita țeapă, Însă „administrată“ deopotrivă răilor din afară și celor de dinăuntru? Dar țeapa e menționată Încă de Biblie, iar romanii din vremea lui Nero ajunseseră deja la rafinamentul de a-i scote vârful prin gura Împricinatului... Iar, dacă acel romancier de pe aiurea ne-ar fi cunoscut istoria, ar fi aflat că adevăratul „drac
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și nici vampiresc - à propos: vampirul nu e decât un liliac de prin America, care se hrănește la fel ca țânțarul de pe la voi; și, cât de dragon, confundat cu dracul n’ar fi fost, n’a Înfipt pe nimeni În țeapă... Acest Dracula Park Îmi pare un fel de cerșetorie: Ca și cerșetorul care excelează În afișarea mizeriei chiar dacă are mai mulți bani decât trecătorul care se Încăpățânează, chiar vizitând second hand-urile să-și păstreze demnitatea, vă Însușiți Întrutotul orice păcat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
noastră, cum o numeau în lipsa primarului consilierii -, Marinache s-a așteptat să fie dat afară din partid, să i se taie fondurile electorale, să primească note de plată de la spălătorii, să fie dat la televizor sau să fie tras în țeapă. Dar nu s-a întâmplat nimic. S-a enervat o singură dată, când poetul județului a întrebat de onorariul său. Îmbătându-se într-o seară cu contracandidatul opoziției, Agache, primarul a pomenit de poet într-un fel duios, la care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Vlad țepeș, zis și Dracula, duc cu gândul la „Necuratul“. Vlad țepeș a făcut de altfel tot ce i-a stat În putință ca să justifice o asemenea apropiere. De o cruzime ieșită din comun, principalul său amuzament era tragerea În țeapă, de unde și supranumele „țepeș“ (gravuri de epocă Îl Înfățișează luându-și masa la umbra unei „păduri“ de țepe!). Ce-i drept, aceste monstruozități sunt relatate În câteva cronici germane și, ceva mai atenuat, Într-o cronică slavonă. Germanii din sudul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
i-a stat În putință ca să justifice o asemenea apropiere. De o cruzime ieșită din comun, principalul său amuzament era tragerea În țeapă, de unde și supranumele „țepeș“ (gravuri de epocă Îl Înfățișează luându-și masa la umbra unei „păduri“ de țepe!). Ce-i drept, aceste monstruozități sunt relatate În câteva cronici germane și, ceva mai atenuat, Într-o cronică slavonă. Germanii din sudul Transilvaniei (de la Sibiu și Brașov, orașe nemțești În Evul Mediu, numindu-se până nu de mult Hermannstadt și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
pe care a auzit-o vreodată etc. etc. E o totală imposibilitate din punct de vedere politic. Nici că există cuvânt mai periculos și mai încărcat de sentimente ca "gaz". "N-aveți decât să trageți nenorociții ăia de porci în țeapă, dar să n-aud de gaz!" Se calmează, pricepe buna intenție. E întru totul de acord că e mai ieftin, mai rapid, mai uman ș.a.m.d. Brusc începe să povestească, în treacăt, că ministerul a fost în tratative cu
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
Ajung acolo jos și se-ncaieră. E-o senzație ca lumea. Trei tineri derbedei din Brooklyn s-au strecurat Înăuntru cu figuri Încremenite și mîinile-n buzunare, cu o mișcare stilizată, ca la balet. Îl căutau pe Jack. Le dăduse o țeapă cu nu știu ce combinație. Cam asta era ideea, În mare. Transmiteau ce-aveau de spus mai puțin prin cuvinte, cît prin zvîcniri semnificative din cap, defilînd prin apartament și sprijinindu-se de pereți. După o vreme, unul dintre ei s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
O să tragă la aghioase În fața familiei tale. N-are clasă-n el. George Grecul era acceptat ca arbitru În grup. El hotăra cine e-n regulă și cine-i pe-alături. George se mîndrea cu integritatea lui. - N-am dat țeapă niciodată la nimeni. George picase de trei ori. Următoarea-nsemna condamnare pe viață, ca infractor recidivist. Viața i se restrîngea la necesitatea de a evita orice implicare serioasă: fără trafic, fără furturi. Muncea din cînd În cînd ca docher. Era Încolțit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
l-am aprovizionat pe Marvin, am plecat Înainte să-și facă injecția. Știam că mai devreme sau mai tîrziu o să moară din cauza drogului și nu voiam să fiu prin preajmă cînd avea să se-ntîmple. Pe deasupra, abia o scoteam la capăt. Țepele la cîntar pe care le luam mereu de la angrosist, datul pe datorie și clienții care ciupeau cîte douăș’cinci, cincizeci de cenți sau chiar un dolar, plus propria mea dependență, reduceau profitul la simpla subzistență. CÎnd m-am plîns de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
care se Învîrtea prin zona Străzii 42 și mai ciupea din cînd În cînd cîțiva dolari din vînzarea de prezervative și dintr-o schemă de scos cîte cincizeci de cenți de la călătorii care făceau naveta din suburbii, o variantă a țepei cu „N-aveți ceva mărunt?”. Le-am zis de agent și Bart Bătrînu’ s-a dus să recupereze marfa. Gains arăta șucărit și-a zis pe un ton nervos: - Pentru numele lui Dumnezeu, vezi de la cine iei bani! - Dacă nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
mălai. Dacă-mi cumperi o capsulă, pot să iau și pentru tine. - OK, am zis. Am dat colțul pe lîngă sediul Uniunii Sindicatelor Marinei. - Așteaptă aici o clipă, a zis el, dispărînd Într-un bar. Mă așteptam oarecum să iau țeapă cu cei patru dolari pe care-i dădusem, dar s-a Întors În cîteva minute. - OK, am luat. I-am propus să ne-ntoarcem la mine să ne injectăm. Ne-am dus la mine-n apartament și mi-am scos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
asalt, ca pe Bastilia. Cei care citesc c)rți, evident, nu sunt atât de p)timași precum fanii sporturilor. Problema este dac) americanii Înțeleg lumea aceasta, dac) se pot m)sura cu rușii - c)ci, la urma urmei, cei de țeapă lui Sadat au mult mai puțin) important). Pentru scriitorii ruși disidenți, precum Lev Navrozov, americanii nu vor putea niciodat) s) se m)soare cu rușii. El citeaz) din cartea lui Dostoievski Amintiri din Casă Morților o convorbire dintre scriitor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
sau chiar tâlhari în toată legea, care l-au preocupat mai ales Vlad Țepeș. Înfățișat cu simpatie, ca un perfecționist al eradicării răului, voievodul risca să provoace un entuziasm excesiv copiilor, neavertizați asupra a ceea ce însemna pe atunci tragerea în țeapă 216. După Țepeș, justiția și-a găsit susținători mai puțin faimoși, dar tot așa de stăruitori în pedepsirea bogaților: Pintea Viteazul, Horea, Tudor Vladimirescu 217. Înfrângerea dacilor de către romani sau a românilor de către unguri au ajuns, în aceste pagini, să
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
p. 71). 214 Dumitru Almaș, Povestiri istorice, partea a II-a, 1982, p. 40, 42. 215 Ibidem, partea I, p. 65. 216 "Ce ziceți voi: cum l-a pedepsit vodă pe acel tâlhar, îmbrăcat ca neguțător? L-a tras în țeapă!, strigară într-un glas cei trei prieteni ai mei" (Ibidem, p. 46). 217 Ibidem, partea a II-a, p. 38, 47, 50, 52. 218 Ibidem, partea I, p. 20. 219 O istorie a Indiei pentru copii evita într-un mod
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sat. Dacă intră pe timpul urzitului mai întîi un bărbat în casă, atunci bătătura ajunge; dacă însă o femeie, nu ajunge. Pe femeia care fură ceva din fuiorul care i se dă de tors, pe ceea lume o vor înțepa toate țepile din fuior. Spre a astupa gura dușmanilor, se leagă ațele cînd se începe pînza de țesut. Cînd pui la învălit pînza, dacă jărbiuțele vin sub fuscei, ajunge bă tă tura la pînză, iar de se întîmplă că vin deasupra, nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]