1,303 matches
-
m.pr./h (Nitragin 4 fl./ ha). Aplicarea îngrășămintelor foliare și a bacterizării a mărit intensitatea procesului respirator, valori mai ridicate ale acestui fenomen fiziologic întâlnindu-se la variantele fertilizate cu Nutrileaf 0,5 % (0,299 mm 3 O2/g.m.pr./h ți Nutrivit 5% (0,297 mm 3 O2/g m.pr./h). Intensitatea respirației la 30 minnute a fost de maxim 0,260 mm 3 O2/g m.pr./h (Nitragin 4 fl./ ha) ți de minim 0, 229 mm 3 O2/ g
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
acea jumătate să se lumineze. Telespectatorul va remarca și va fi surprins în mod neplăcut. Așadar, suportă chinul câteva secunde în plus și intră cu blenda pe față încă de când auzi capul video în IFB. În al doilea rând, dă-ți silința să nu strângi ochii. Chiar dacă e dificil, nu uita că un reporter care intră cu fața schimonosită nu dă bine pe post, indiferent cât de obiectiv este motivul pentru care se strâmbă. Fă efortul de a-ți relaxa cât
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
romanic?� (secolul al XI-lea), marcat? �nc? stilistic de tradi?ia carolingian?, ?i �a doua arhitectur? romanic?� (�ncepu-tul secolului al XII-lea), c�nd noile inven?îi se consoli-deaz?, tipologia se diversific? dup? destina?ia edificiilor (biserici m?n?știre?ți, biserici de pelerinaj etc.), se genera-lizeaz? acoperi?ul boltit realizat din piatr? ?i se concep veritabile programe decorative pentru pere?îi tot mai impu-n?tori, iconografia fiind inspirat? �n general de tematica biblic?, iar tehnicile curente fiind basorelieful ?i frescă
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n opozi?ie cu �manieră tedesca� (stilul germanic, adic? gotic), sinonim cu obscurantismul. Umani?ții Artizanii acestei �ntoarceri la manieră antic? s�nt intelectuali � numi?i umani?ți cu �ncepere de pe la 1850 (J. Burckhardt) � care adapteaz? ?i comenteaz? textele grece?ți ?i latine, �n scopul de a elabora un model antropologic care s?-i permit? omului cultivat s? se �mpli-neasc? pe plan intelectual, moral, religios, fizic ?i estetic. Programele pedagogice decurg�nd din acest model s�nt aplicate �n ?coli noi
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
stilul (manieră) fie-c?ruia dintre cei doi mae?tri, ace?ți tineri arhitec?i fac din ei modele exclusive, �n detrimentul studierii directe a vestigiilor antice. �ntruc�ț cultiv? acea manier? a mae?-trilor, ei vor fi numi?i manieri?ți, f?r? nici un sens peiorativ. Aceast? postur? nu exclude apari?ia unor opere originale, ca de exemplu palatul Ț�, �n apropiere de Mantua (1526-1534), de G. Româno (1492-1526), asistent al lui Rafael. Edificiul, construit �n jurul unei cur?i aproape
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
a elabora un limbaj arhitectural modern, adaptat culturii ?i comenzii franceze: Bullant public? Reigle g�n�-rale d�Architecture (1563), iar Delorme, Architecture (1567). Ei st?p�nesc integralitatea proiectului ?i a ?antie-rului; fiind �n acela?i timp tehnicieni, arti?ți, administratori ?i intelectuali, ei se ridic? �n clasa burgheziei pe m?-sura reputa?iei ?i veniturilor lor. �n afară domeniului regal, Rena?terea numit? clasic? produce c�teva edificii importante, de exemplu, la Toulouse, hotelele Bernuy (1530) ?i mai ales
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Anglia, dup? 1650. �n ascensiunea să social?, burghezia se apropie de putere �n Anglia ?i �n Olanda, dar ?i �n Fran?a, unde bancheri ?i administratori se pun �n serviciul regelui (Colbert, Louvois). �n ceea ce-i prive?te pe arti?ți ?i pe arhitec?i, ei se identific? cu burghezii. �n ?tiin??, o abordare mai obiectiv? a naturii este �n-so?it? de o dezvoltare a tehnicii ?i a mecanicii (mă?inile de calculat ale lui Pascal, 1642). Desigur, nu exist
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1780); pavilionul doamnei Du Barry (Louvecienne, 1771), grajdurile doamnei Du Barry (Versailles, 1772). Palatul Th�lusson (Paris, 1781), vizibil din strad? �n deschiz?tură arcului de triumf de la intrare ?i aflat �n arierplanul rocilor ?i boschetelor unei gr?dini engleze?ți, este expresia des?v�r?it? a acestei arhitecturi care conjug? cu o total? m?iestrie ra?ionalitatea neoclasic? �n manier? antic? cu sentimentul naturii. �n calitate de arhitect al regelui, Ledoux produce operele sale cele mai viguroase. Salina de la
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
artistice, dar ?i �n cele dou? ??ri, f?r? că totu?i arhitec?îi dintr-una din ??ri s? aib? o practic? profesional? �n cealalt?; �n vreme ce nume-ro?i arhitec?i francezi profeseaz? la cur?i europene ?i arti?ți, decoratori, arhitec?i italieni lucreaz? adesea �n Anglia. Evident, examinarea acelora?i modele nu presupune că ele s? fie percepute la fel; �n afar? de aceasta, integrarea artistic? a acestor modele se face, �n mod cert, �ntr-un context cultural diferit
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i monumentalitatea datorit? unui joc complex de sc?ri exterioare ?i pentru a-i ad?uga una din primele gr?dini peisagere, desenate de W. Kent. Urmeaz? că arhitec?i, precum R. Taylor (1714-1788) ?i J. Paine (1716-1789), sau arti?ți, mai ales cei din anturajul lui Hogarth, s? g?seasc? doctrina palladian? prea rigid? ?i s? aspire la mai mult? libertate de crea?ie. Or, deschiderea a?teptat? se face �n direc?ia neoclasicismului, influen?at, cum am v?zut
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
abstracte ale structurilor lipsite de referin?e stilistice. Ra?ionalitatea func?ional? ?i arhi-tectonic? care eman? din aceste spa?îi fondeaz? f?r? ambiguitate simbolismul legat de aceast? institu?ie. 6. Urbanismul neoclasic �n Anglia �n acela?i timp afaceri?ți ?i antreprenori, unii arhitec?i englezi au controlul total al opera?iilor de modernizare urban? concepute �n cadrul mi?c?rîi neoclasice, f?r? a renega gustul pitorescului ?i al naturii. Este vorba, de exemplu, de urbanizarea localit??îi Bath
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1781-1841). Mai �nt�i Gardă regal? (1816-1818), un edificiu sever, bine �ntemeiat f?r? funda?ie, ?i precedat de un portic strict doric hexastil. Apoi, Teatrul de Stat sau Schaus-pielhaus (1818-1821), despre care Schinkel spunea c? �imit? formele arhitecturii grece?ți ?i metodele acesteia de construc?ie at�ț c�ț permitea complexitatea proiectu-lui� (vezi pliantul, foto 18). Se recunoa?te aici spiritul neoclasic �mpins c?tre elaborarea unei arhitecturi edilitare care conjug? referin?ele culturii antice universalizate � �n cazul acesta
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cerce-t?rilor pe care le �ntreprinsese la Bauhaus asupra unei arhitecturi func?ionaliste prefabricate. Situa?ia politic? este comparabil? la Viena, unde municipalitatea social-democrat? construie?te, �ntre 1919 ?i 1934, trei sute de H�fe sau imobile de locuit muncitore?ți, pe loturi de case din re?eaua urban? existent?. Karl Marx Hof (1927-1930), construit? cu emfaz? de E. Ehn (1884-1957), este cea mai vast? (5�000 de locuitori) ?i cea mai bine dotat? dintre aceste �fort?re?e muncitore?ți
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
aceste opera-?îi delicate a c?ror reu?it? este profitabil? pentru ambele p?r?i. �n mod general, acest tip de leg?tur? dintre puterea politic? său economic? ?i creatori, pe care o cultivau alt?-dat? monarhi ?i arti?ți, este amplificat? de mediatizarea operelor celor mai spectaculoase; imaginea oră?ului sau a �ntreprinderii �n cauz? se g?se?te reevaluat?, de facto. �n Fran?a, politica prestigioas? a �marilor lucr?ri�, la Paris, dorit? de pre?edintele Mitterrand, inspir
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
depinde de ansamblul relațiilor de dominare politice și ideologice și nu doar de relațiile de producție"686. Astfel, conceptul de "popor"/"oameni", remarcă McKerrow, "nu are un conținut legat în mod clar de clasă (socială - adăugirea mea)"687. Ca subiect/ți, sunt implicați în lupta pentru hegemonie: "Însăși articularea diverselor poziții ale subiectului constituie rezultatul unei lupte pentru hegemonie. [...] Hegemonia reprezintă însuși procesul de construcție politică a subiectivității maselor și nu practica unui subiect constituit în prealabil"688. Prin urmare, rezumă
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
privind schema preoperatorie optimă, diverse combinații fiind evaluate în continuare în trialuri clinice. RCT preoperatorie oferă, cel puțin teoretic, următoarele avantaje:potențialul de reducere în dimensiune a tumorii primare (TP) sau în unele cazuri chiar sterilizarea ei completă - imagistic, intraoperator ți histopatologic pe piesa operatorie (ypT0);reducerea în dimensiune sau sterilizarea adenopatiilor pozitive (ypN0);facilitarea intervenției chirurgicale și creșterea ratei rezecțiilor cu margini negative (R0);țesuturile mai bine oxigenate sunt mai radioresponsive (în lipsa fibrozei cicatriciale postoperatorii), hipoxia fiind un factor de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Sorin Păun, Florin Iordache, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92204_a_92699]
-
nodurile se leagă într-un desen coerent înseamnă momentul reflectării de sine. Eliade vedea lumea ca grea, încărcată de semne, cifru al altei realități transcendentale. Personajele lui spun: "ni se fac mereu semne de tot felul. Deschide ochii și dă-ți silința să le descifrezi"73. Între aceste semne cu care își obișnuiește cititorul, se află numele personajelor. Ghicitor în pietre prefigurează felul în care numele personajelor dobândesc sens, deoarece motivarea redevine transparentă, își redobândește înțelesul primitiv 74. Asemeni obiectelor, numele
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
aflate acolo ?i a valid?rîi rezultatelor cercet?rilor astfel f?cute �n alte socio-culturi, �n state cu ideologii diferite� (care r?m�n �deziderate� chiar �n epoca �McDonaldiz?rîi�, spune S. Chelcea, Un secol de psihosociologie, Editura INI, Bucure?ți, 1999, p. 5). Autorii prezenței lucr?ri s-au �socializat� �ntr-un anumit context, s?au �profesionalizat� �n anumite condi?îi socio-economice ?i culturale, apar?în unei na?iuni (franceze) ?i unui mediu intelectual (european). A?adar s�nt implică?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
prin natura lucrurilor, s? fie pe deplin �n?eleas? de c?tre cei care �i s�nt actori. Copiii no?tri o vor sesiza �n al?i termeni dec�ț noi (A. Schaff, Istorie ?i adev?r, Editura Politic?, Bucure?ți, 1982, p. 320). Rescriem mereu istoria disciplinei dup? cum select?m fapte, acte, evenimente, �ntr-o structur? anumit?, fix�nd frontiere ?i repere cronologice ?i geografice. A scrie ast?zi o istorie a sociologiei fundamentat? pe con?tiin?a importan?ei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
secolului al XIX-lea, chiar dac? ideile lor circulau greu, sau poate tocmai de aceea! Nici m?car domnitorii sau boierii nu se l?sau �prin?i �n re?eaua comunica?ional-informa?ional?�, chiar dac? ei puteau circulă �n cale?ți ?i �?i puteau trimite soli sau mesageri. Cei care au analizat cu onestitate condi?iile �n care s-a n?scut Revolu?ia francez?, cum a fost ea cu puțin??, au aflat c? presă a avut un rol cardinal; presă
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
reform? sau de revolu?ie etc., dar ele n-au fost (re)cunoscute, aplicate p�n? la cap?ț. Societatea rom�neasc? s-a �nscris mai ț�rziu pe coordonatele evolu?iei capitaliste (?tefan Costea, coord., Istoria sociologiei rom�ne?ți, Editura Funda?iei Rom�nia de M�ine, Bucure?ți, 1998). �Pasiunea� ra?ionalit??îi instrumentale n-a fost prea mare �n condi?iile noastre mereu �originale�. �n continuitatea lor, ideile filosofice despre societate, ideile sociologice au surprins particularit??i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
fost (re)cunoscute, aplicate p�n? la cap?ț. Societatea rom�neasc? s-a �nscris mai ț�rziu pe coordonatele evolu?iei capitaliste (?tefan Costea, coord., Istoria sociologiei rom�ne?ți, Editura Funda?iei Rom�nia de M�ine, Bucure?ți, 1998). �Pasiunea� ra?ionalit??îi instrumentale n-a fost prea mare �n condi?iile noastre mereu �originale�. �n continuitatea lor, ideile filosofice despre societate, ideile sociologice au surprins particularit??i ale istoriei na?ionale la �configurarea� c?reia au contribuit
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ile sociale ?i le-a interpretat (a?a cum au procedat ?i Ion Codru Dr?gu?anu, Dimitrie Bolintineanu, Ioan Popper, Nicolae Ghika-Com?ne?ți ?.a.) Dimitrie Cantemir (1673-1723), fiu de domnitor moldovean, a studiat tradi?iile bizantine ?i turce?ți, autori clasici ?i contemporani, a �nv??at limbi clasice ?i moderne (orientale ?i occidentale). Lucrarea să Istoria cre?terii ?i descre?terii Imperiului Otoman a abordat aceea?i tematic? prezent? la G.�B. Vico sau la Montesquieu. Pr?bu?irea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Aricescu ?.a., forma?i �n ?coli franceze sau germane, animau spiritele pentru instaurarea unei �noi ordini� �n Principate. Ion Ghica, Nicolae B?lcescu, Mihail Kog?lniceanu, Bogdan Petriceicu Ha?deu ?.a. au subliniat necesitatea diagnostic?rîi societ??îi rom�ne?ți ?i au c?utat solu?îi reale la probleme reale. Pentru c? am luptat mereu contra mă?ina?iunilor de tot felul, din interior ?i din exterior, agricultura, industria ?i comer?ul nu s-au dezvoltat la noi�, scria P. S
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i s? denun?e �clasele superpuse�. Numai muncă este �materia vie a unui stat�. Sociologia, care studiaz? evenimentele concrete din via?a unui popor pentru a descoperi legi fixe, poate participa la rezolvarea marilor probleme ale societ??îi rom�ne?ți, aprecia el. George Bari?iu, Simion B?rnu?iu, Alexandru Papiu Ilarian au luptat pentru �democratizarea cultural?�. Vasile Goldi? (1862-1934), director de ziare, membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, scria c? secolul al�XIX-lea este secolul na?ionalit??ilor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]