3,981 matches
-
mărar din grădină, la difuzor e muzică populară oltenească, Unde-o fi Oltul mai mare, m-o trece mândra-n spinare, nene Marinică, au luat comuniștii tot, și pământuri, și vite, și case, nouă ne-au luat și cazanul de țuică, știi mata, luară averile oamenilor, nene, cât mai poate aștepta românul acuma, în 1965, cum, nu se ridică Oltul?, cum de nu își înalță apele până la cer, să cuprindă satul ăsta și toată România, neică, ne luară ăștia tot, vorbesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
lut, cred că eram singurul din sat care știa unde, văzusem bine locul înmormântării. Au plecat la una acasă, pentru pomana mortului, știam că vor coace ghizmană, plăcintă mare, turte speciale și ușor de făcut de copile, că vor bea țuică și vin. Că vor plânge mai mult, își vor boci morții și vor mânca pentru ei. Eu însă m-am grăbit spre marginea de pădure, unde trebuia să vină în ziua aceea, a doua zi de dragoste, să vină Romanița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
altor femei. Asta e, ăștia suntem toți, cine mai moare astăzi din dragoste?... E toamnă târziu și, prin grădini, fânul e cosit, așezat în căpițe care au în vârf bucăți de plastic să nu-l plouă, porumbul, tăiat, prunele de țuică sunt în butoaie, dovlecii albi, culeși, așezați în grămezi, toată iarna, femeile vor desface semințele albe pentru presa de ulei, lui îi place numai uleiul ăla, de la presa din sat, pe spaliere, strugurii nu sunt copți bine, încă, dar mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
cu biciu. Globul de ambalaje de ciocolată chinezească îl aprobă discret pe nea Ovidiu, care-și lăsă pălăria pe ceafă și se uită printre lacrimi la eticheta sticlei de whisky. Ce i-o fi trebuit și America lui Sorinel, că țuica noastră-i mai bună? Îi cam venea pe gât whisky-ul, așa, un damf de trandafiri și mentol, și-l usturau ochii. Globul de staniol i se legăna direct în stomac. Căută un punct fix să-și regleze șarful. Mișu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
am fost curios cum faci tu whisky-ul. Ce pui, frate, în el? - Secret. - Hai, mă, că doar e barul meu, tre’ să știu ce se întâmplă. Dacă vine vreun control? - Lasă, că nu vine. Mișu se întoarse c-o țuică. Tot el o făcuse, din prunul din curtea MaxiBarului, ăla pe care întinde Mariana rufele. - Hai noroc și să fiți fericiți! - Și ție să-ți trăiască copilul! Sănătate! Cuvinte nespuse pluteau între ei. Două vene de pe fruntea lui Zelea stăteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
pe creierul agentului, încât americanul aproape că scăpă ceașca jos. Colegii lui din buncăr își duseră mâinile la urechi, rămânând cu gogoșile în dinții strepeziți. - Thank you! zâmbi el ca după o lămâie, dând din cap că nu. - Poate niște țuică? - Whisky, whisky! traduse doamna doctor. Da, whisky voia, cu toate că femeile astea ciudate îi aduseră un pahar foarte mic și țineau whisky-ul într-o sticlă mare în care cu ani în urmă, judecând după etichetă, fusese Coca Cola. Doamna doctor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
întregii săptămâni. Își impusese singură această autoanaliză și avea de gând să se țină de ea cu orice preț. Așa că îi aplică o ventuză mustăcioasă prietenei și o bărbătească strângere de mână agentului. Doamna Popa își înmuie delicat buzele în țuică. N-avea voie să bea, dar așa, de politețe, trebuia să guste puțin. Will Smith zâmbi, înmuindu-și și el buzele și mustața în păhăruț. Se uitară unul la altul, zâmbind din nou. Doamna Popa își ridică bluza, arătându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
că adormise. În orice caz, nu se mișca, iar cei doi se obișnuiră încet cu prezența ei. După o oră de liniște pioasă, nea Ovidiu îndrăzni să-i ceară o minune: să facă să răsară în celulă un izvoraș cu țuică. Horațiu îi trase una peste ceafă. Maica zâmbea ca o icoană vie. Și nu, nu făcu să izvorască pârâiașul, în schimb scoase de sub poalele veșmântului o sticlă de Coca Cola plină-ochi cu licoarea mult dorită. Nea Ovidiu îi trase lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
să se pună praful pe toate bogățiile ălea? Dar am realizat păcatul pe care eram gata să-l fac! - Nu există păcat mai mare ca băutura! fu cuprins nea Ovidiu de un acces de pocăință, vărsând pe jos sticla de țuică - care era, ce-i drept, sfințită. Maica îl aprobă zâmbind. - Deci așa e, Maică, nu e păcat mai mare ca băutura? Așa era. - Și dacă mi-ai adus-o tu, a fost numai ca să mă încerci, nu-i așa? Maica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
fie ceva tare grozav de vreme ce curge atâta apă de pe mine. ― Aia e muncă, nu glumă, și noi înțelegem asta. Teribil ce mi-a plăcut, spunea omul, ștergându-se la gură cu mâneca după ce năruise pe gât un pahar sănătos de țuică. Silvestru era și el un neliniștit, făcea tot felul de chestii, era șeful umoriștilor, al cronicarilor, scria proză, poezie, teatru și, mai ales, umbla realmente prin teatru încercând să înțeleagă fenomenul, să-l cunoască nemijlocit. Scria cronică teribil de bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
galben, de la rapița asta. Poftiți pe-aici. Intrară într-un salon intim al localului familial, frumos amenajat, cu o masă lungă, tovărășească, în centru. Pe masă se găseau vaze cu flori și rapiță, păhărele cu ulei „Shell” pentru roboți și țuică „Haidouk” pentru oameni, tacâmuri, mezeluri, antreuri, de toate. Într-un colț, pe un podium, un taraf mic, dar vioi și atent, susținea un program de café-concert. După ce se așezară, tov. Roșca 7 pocni din degete și strigă către podium: — Ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
negativă, asta, hîm, nu prea există... Rachiul so aprig de Câlnău este un produs a căruia vandabilitate depinde aproape în totalitate de reclamă. Că, la urma urmei, de, că o să cumperi "aprigul de Câlnău" și nu o să bagi botul în "țuică de Pitești", care, la urma dinspre urma urmelor, tot o "apă de foc" este, deopotrivă rezultată din amprenta fructelor - care-i diferența? Dar să revenim la Dorel, simt io nevoia... Cine e dorel al nostru? Păi, dorel din popor, cine
Lumea reclamelor by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Journalistic/6942_a_8267]
-
împreună, noi, amicii de la bar, îi luăm la mișto cu „Dacă și cu Poate s-au dus să înoate, dacă Pucă nu era, Pîcă iarăși se-'mbăta!”. Iar Pîcă ne ținea isonul: „Pîcă și cu Pucă, ar bea câte-o țuică! Dacă dați o vodculiță, vă compun o strofuliță... Dacă nu-mi dați un rom mic, nu vă mai compun nimic...!” Și desigur noi îi (le) ofeream câte o băuturică... Pucă era mai ponderat, Pîcă insă, după câteva „vodci, romuri sau
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]
-
fost cu adevărat surprins. Astfel am cunoscut-o și pe fiica celor doi. Mi-am permis să glumesc pe seama lor căci dintre Lupul Alb și o Porumbiță ieșise Lica Vulpica! Don Basilio a solicitat de la gazdă să ne aducă niște țuică de prune bistrițe din producție proprie. Am rămas vreo ora la povești cu familia lui don Basilio. Aveam să aflu multe lucruri despre relația celor doi. Porumbița și mama ei au hotărât ca Porumbița să fie lângă don Basilio, urma
DON BASILIO SE STABILESTE IN ZLATNA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361322_a_362651]
-
purta ciudat; (în special) a se agita fără motiv, a fi plin de neastîmpăr. Furie subită, acces de nebunie (DEX) [4]păhărel în formă de sticluță cu gâtul lung și îngust, cu capacitatea de 50 ml. din care se bea țuică sau rachiu (DEX) Referință Bibliografică: ANA, FIICA MUNTILOR, roman; cap. III / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1109, Anul IV, 13 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
s-ar putea să tresalte și bambina lui și să prindă și el câte ceva în cârligul lansetei. Marian se ocupa de grătar și împreună cu fiică-mea întorceau fripturile de zor. Din când în când, umplea păhăruțele de unică folosință cu țuică de mere, făcută de mine în casă. Femeile își povesteau serialele preferate și discutau câte în lună și în stele, istorii numai de ele știute. Toată lumea era relaxată și se înfrupta din platourile cu bufet rece, în așteptarea fripturilor și
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]
-
somn) de circa 250 grame, numai bun pentru saramura ce se pregătea pe grătar. Din radiocasetofonul de la Toyota se auzeamuzică populară, iar atmosfera era destul de plăcută. Bineînțeles că la aceasta au contribuit și cele 40 de grade „la umbră” ale țuicii, stinsă cu bere rece. Am abandonat pescuitul, lăsând totul în seama lui Paul și al lui Andrei. Mă lipisem de pătura care parcă mă trăgea la somn. Nu mai scăpam de Marian, care tot închina cu păhăruțul din plastic. Îi
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]
-
abandonat pescuitul, lăsând totul în seama lui Paul și al lui Andrei. Mă lipisem de pătura care parcă mă trăgea la somn. Nu mai scăpam de Marian, care tot închina cu păhăruțul din plastic. Îi pusese gând rău sticlei cu țuică, de parcă ar fi fost un dușman de care trebuia să scape cât mai curând. Nu a mai durat prea mult până i-am făcut de petrecanie. Aveam fetele șoferițe, așa că nu ne puneam problema cine va conduce până acasă. Saramura
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]
-
serviciu vine direct acasă (astăzi a fost o excepție:a venit”frânt”). Și stă numai cu ea (el în dormitor, că a fost”frânt”și ea în bucătărie, că...asta e!). Apoi, uite cum se sacrifică el din dragoste cu țuica și”chihlimbarul”, că, de regulă, nu...nu...nimic! Ce mai, o.bijuterie de bărbat! Omul din vis! Din visul ei de adolescentă. Câte femei din lumea asta își realizează visul din adolescență? Majoritatea se aleg cu soți-murături. Așa gândea Silvica
FRAGMENT 2 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362754_a_364083]
-
ce l-a făcut invidios pe Manolescu... În „Bărbat adormit în fotoliu”, povestește despre vizita cuiva, făcută acasă, unei foste colege de facultate, finalizată cu sex spontan, turbat în hol la despărțire, în timp ce soțul ei adormise în fotoliu după multă țuică. Ușa de la cameră era întredeschisă...În carte este prezentată ca povestea altcuiva, dar eu i-am scris într-un mesaj că sunt convins că era dânsul. În aceeași carte, scrie despre un incident „plăcut” din trolebuz. La o frânare bruscă
ALEX. ŞI FEMEILE de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362888_a_364217]
-
fir de aur, se fardau și își vopseau unghiile cu roșu iar unele dintre acestea au renunțat chiar la portul feregelei sau a baticului ce le acoperea părul.6 Au existat și influiențe la nivel alimentar, turcii preluând de la români țuică ( raki) care se servea la aperitiv.7 Nu doar populația de pe Ada Kaleh a preluat influențe din modul de trai al românilor ci și aceștia din urmă au preluat la rândul lor obiceiuri culinare sau mâncăruri : halvița, rahatul, braga, baclavaua
ANDREEA TĂRĂŞESCU,COMUNITATEA INSULARĂ ŞI ROMÂNII. RELAŢII INTERUMANE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363044_a_364373]
-
toate încheieturile Pe osie,tristețea. “Mamă?”-am întrebat-o,când noaptea ardea pe pe rug... ea trăgea la jug și tata rătăcea prin gând. “Ce este Patria,mamă?” -Eee...! Ce vezi,muică! Eu trăgând la plug Taică-tău trudind la țuică. Patria?! E pâinea pe care nu o avem, E cuvântul de care mă tem. “Ce este patria noastră,mamă?” - întrebai, privind la Regele Mihai, din ramă. -Eee...! Sunt președinții ce ne amăgesc cu-n ciur de mălai să-i alegem
CE ESTE PATRIA, MAMĂ ? POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363320_a_364649]
-
banii s-au terminat, precum și gagicile care umblă-nfofolite în palton și încălțate cu galoși, ar fi câteva motive, însă suficiente, să te prăbușească.(...). Din adâncurile întunecate ale fiecărui om, dintre scheletele a sute de sarmale, caltaboși, cârnați, kile de tobă, țuică, bere, vin și zeamă de varză, se ridică rânjind spectrul suicidului, iar ghiara sa rece strânge beregățile poporului muncitor. Normal, poporul, după ce stoarce ultima picătură de zaț și ultimul fum de țigară, se declară pregătit să se-arunce în golul
CODUL LUI M.B.B. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363483_a_364812]
-
-i mai taie din iuțeală. Gătea bine bunica Floarea. Știa ea rețetele folosite de muntence, dar învățase și altele de la localnice, cu un gust oriental. Moș Constantin trimise un fecior în beciul construit lângă casă, să aducă o sticlă cu țuică de tescovină din anul ce trecuse și o oală cu vin, un tulburel rozaliu din anul respectiv. Făcea vin bun bunicul Constantin. Începu să-i sosească oaspeții care din politețe mai întâi treceau să-i vadă mioarele. Doar era răvășitul
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
făcut dragoste!Cine-i omul din vis? -Doamne,Gigi,ce-ți veni?Eu sunt sinceră și tu... -Sinceră?Ascultă...cucoană!De la masă te-am mirosit că mă înșeli. -Ascultă,tu...domnule!De ce mă faci » cucoană? « -Da,cucoană !Mă iei cu țuica de caise,cu chihlimbarul...pretinzi că te roagă un patron să-i ții contabilitatea...că-ți cumpără un calculator...că faci economii...în timp ce eu hâiesc și mă întorc acasă frânt.Dumneaei,cu patronul și prostul...cu chihlimbarul. Rezemată într-un
FRAGMENT 3 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362388_a_363717]