1,909 matches
-
Cassvan), Pe coastele Italiei, București, [1928], Cateva povestiri, introd. trad., București, 1936; Jules Renard, Roșcovanul, București, 1924; Alexandr Kuprin, Bordelul (Iana), București, [1924]; Émile Zola, Bestia umană, București, 1924, Adevărul, I-II, București, 1925, Spovedania unui tânăr, București, [1926], Greșeală abatelui Mouret, București, [1927], „La fericirea femeilor”, I-II, București, f.a., Munca, București, f.a.; Upton Sinclair, Jimmie Higgins, București, [1925]; Anatole France, Zeilor le e sete, București, 1926, Revoltă îngerilor, București, 1927 (în colaborare cu H. Iulian), Crima lui Sylvestru Bonnard
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
să folosesc cei câțiva soli ce-mi rămâneau plătind mai degrabă o pâine decât un adăpost; căci eram amenințat mai puțin să mor de somn, decât de foame")287. "Tocmai îmi făcusem culcușul pe o bancă de acolo, când un abate, trecând pe stradă și văzându-mă culcat astfel, se apropie de mine și mă întrebă dacă eram lipsit de adăpost. Îi mărturisii toată povestea mea, și el păru mișcat; se așeză alături de mine și intrarăm în vorbă. Mi se adresa
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Aprinse opaițul. Camera lui mi se păru curată în micimea ei; el mă primi foarte binevoitor. Scoase dintr-un dulap o carafă cu cireșe în rachiu, mâncarăm fiecare câte două și ne pregătirăm de culcare". Atunci descoperă cu oroare capcana abatelui: "Mă prefăcui a nu pricepe ce voia de la mine; dar arătându-mă foarte stingherit în mângâierile lui și foarte hotărât să nu-l las să meargă mai departe, mă purtai în așa fel, că a trebuit să se potolească"288
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Armatei și c...utînd aprobarea Bisericii, Jaruzelski crede c... a reușit s... st...vileasc... valul impetuos al opoziției. Dar mai multe fapte nu Întîrzie s...-i arate contrariul; printre acestea, În octombrie 1984, asasinarea de c...tre poliția secret... a abatelui Jerzy Popiełuzko, preot al Solidarit...ții. Aceast... crim... a reprezentat o cotitur... și a fost pe punctul de a pune sub semnul Întreb...rîi politică de Înțelegere dintre stat și Biseric... propov...duit... și aplicat... de moderații din Partidul Comunist
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
al adevăraților eretici. În cazul luptei împotriva catarilor s-a ajuns la un asemenea măcel încât erau pe rug laolaltă și credincioși loiali și eretici. În acest context, la întrebarea cum or să fie deosebiți cei buni de cei răi, abatele Arnold de Citeaux a răspuns: "Ucideți-i pe toți, căci Dumnezeu îi va alege pe ai săi!"56. Numărul celor care au fost acuzați de erezie a fost foarte mare, iar această tradiție ca oricare idee diferită de cea a
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care s-a finalizat prin căderea fortăreței Montsegur. Aceasta a fost începutul sfârșitului pentru curentele eretice din Occident, căci după urmărirea și arderea pe rug a ereticilor s-a conturat un masacru total. Legenda spune că atunci când a fost întrebat abatele Arnold de Citeaux cum să-i deosebească pe eretici de cei drept credincioși, acesta ar fi răspuns: "Ucideți-i pe toți, căci Dumnezeu îi va alege pe ai săi!"29 După aceasta a urmat prigoana continuă a ereticilor indiferent de
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în perioada veche și mai ales în epoca medievală) este cea mai plauzibilă. Apahida Este numele unui sat din județul Caraș-Severin și al unei rezer vații paleontologice din Munții Semenicului. Toponimul are origine maghiară (apát, „abate“ + hid, „pod“, deci „podul abatelui“), ceea ce a făcut ca romînii să nu înțeleagă formanții și să adapteze ușor numele, ca să dobîndească transparență în romînește, prin etimologie populară. I-au zis, așadar, Apa Hîdă (tot așa cum magh. Aranykuta, „fîntîna de aur“, a devenit Aruncata, rom. Sebeșel
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
adaptat fonetic în maghiară sau în slavă (Frata, Frați, Fratele, Frățești, Frățeni, Fratoș tița etc.), din apelativul sau antroponimul romînesc călugăr, Călugăru (Călugări, Călugăreni, Călugărești, Călugăreasa, Călugăreasca, Movila Călugărească, Călugărei, Valea Călugărească etc.); din germ. Propst, „superiorul unei mănăstiri, adjunctul abatelui“ < lat. ecleziastic praepositus (Proștea Mică, Proștea Mare); din magh. remete, „pustnic, sihastru, călugăr“ (Remetea, Remeți, Rimetea, Rîmeți). Amaradia Este numele unui rîu lung de 106 kilometri, cu o suprafață a bazinului de 870 de kilometri pătrați, afluent de stînga al
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în documente la 1372 sub forma Wyfalw, apoi în 1410 și mai tîrziu sub forma Newdorff („satul nou“), pentru ca în 1733 să fie consemnată varianta Ohaba, reluată mai tîrziu (1854) în dublură cu Neudorf, și în 1913 ca Székásszabadja („satul abatelui Secaș“). În trecut, așa cum arată Iorgu Iordan, numele ohabelor, așezări scutite de dări și de alte slujbe către stăpînire, erau de ordinul zecilor în sud-vestul țării (Oltenia, Banat și sud vestul Ardealului). Tot el consemnează o variantă curioasă, cu epenteză
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
bucurat de atenția marilor noștri români și a rămas înscris cu litere de aur în opere de seamă ale litera turii ro mâne. Iată doar câteva însemnări din opera lui Sado veanu: în „Zodia cancerului” autorul își poartă eroul său, Abatele Marenne, prin Moldova în chip de observator și comentator a celor văzute). în toamna anului 1679, trimis de regele Franț ei la Po artă cu o misiune secretă, călugărul intră în Moldova, venind din Lehia. „deși călugăr închis în mantie
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
observator și comentator a celor văzute). în toamna anului 1679, trimis de regele Franț ei la Po artă cu o misiune secretă, călugărul intră în Moldova, venind din Lehia. „deși călugăr închis în mantie și rânduieli aspre la mânăstirea sa, abatele era și un om de lume și, neuitând pe Dumnezeu și jurământul, ținea socoteală de oameni. Ținea socoteala și de plăcerea sa“. În popasul făcut la gospodăria săteanului Griga Lazarel, uimit de multele lucruri văzute, printre care și taraful de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și un om de lume și, neuitând pe Dumnezeu și jurământul, ținea socoteală de oameni. Ținea socoteala și de plăcerea sa“. În popasul făcut la gospodăria săteanului Griga Lazarel, uimit de multele lucruri văzute, printre care și taraful de lăutari, abatele apreciază mai ales sarmalele și zama de potroace, dar și vinul d e Cotnar . Astfel, în romanul amintit mai sus, în vara a nului 16 79, la Hârlău, sosește abatele de Marenne, dintr-o veche familie franțuzească, în chip de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de multele lucruri văzute, printre care și taraful de lăutari, abatele apreciază mai ales sarmalele și zama de potroace, dar și vinul d e Cotnar . Astfel, în romanul amintit mai sus, în vara a nului 16 79, la Hârlău, sosește abatele de Marenne, dintr-o veche familie franțuzească, în chip de misionar. Îl călăuzea Ilie Turculeț, căpitan de steag și era așteptat de Duca Vodă. Este întâmpinat și de beizade Alecu Roset, care l invită la proprietatea sa de la Cotnari. Dar
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cu ciocanul, și poștă rânduită, și toate ca-n palmă. Aici la noi, Domnul Dumnezeu ne-a poruncit să n avem căi statornice, ca s ă nu ne găsească dușmanii. Dacă n- avem oștile crailor, ne împresurăm de pustie. Domnul abate Paul de Marenne era curios să afle ce vorbe pot schimba oamenii pe asemenea drum cotit și pe asemenea întuneric de păcură. Ceru lămurire c u glas s căzut lui Alecu Ruset și beizade îi tălmăci cu plăcere numaidecât observările
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mai mult în sine și mai mult către urechile calului, cu dispreț, șătrarul Lăzărel; pe mine nu mă ajunge mintea cum se pot pricepe oamenii cu asemenea vorbe p ocite.” Beizade auzi observarea și, râzând singur, voia s-o tălmăcească abatelui. Dar dintr odată, brusc, ca și cum s-ar fi tras o perdea, codru se desfăcu în dreapta și-n stânga și, în lumina lunii atârnate în cer, sclipi o poiană largă din toate ierburile ei udate de ploaie. Izbucniră mugete. Umbre se
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
năprasnic și, cu salturi agile, pieriră sub bolțile de întuneric în partea dimpotrivă. - Aiștea-s boii pădurii, zise Griga întorcând capul și sticlindu-și dinții în lună. - Ce este? întrebă, mișcat de Marenne. - Am tulburat pădurea zimbrilor, răspunse Ale cu Roset . Abatele se simți pătruns de un simțământ de evlavie, privind minunea dumnezeirii, într-o clipă strălucită și fără păreche în eternitate. Îi păru că are nevoie de vorbe explicative și de elanuri lirice; dar tovarășii săi își u rmau cal ea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
nemulțumire. Apoi se mângâie, cugetând că-i obosit și l așteaptă, la capătul acelei cărări cotite, odihna. în fruntea șiragului, dumnealui șătrarul, pătruns de puterea miedului și de umezeala caldă a contă șului, s e aplecase cu totul înainte și abatele nu mai avu îndoială că acel care-i călăuzea prin templul lui Dumnezeu doarme, ori cel puțin dormitează, cu obrazul în coama calului, sing ura pern ă pe care o avea la îndemână. Înțelese îndată că nu șătrarul era adevăratul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mai rosti vreo vorbă, jupâneasa Avramia se întoarse către cele două serve ale sale, care aștepta u la ușa casei mici și, aplecându se spre ele, le șopti porunci prip ite. Pe când oaspeții suiau în casa cea mare, domn ul abate de Marenne auzi cârcâiri de spaimă și bătăi de a ripă în poiată și-l gâdilă o ascuțită plăcere, uitând cu desăvârșire filosofia și sentimentul milei. Gospodina împresură numaidecât, în odaie, pe cei doi oaspeți de soi și pe Turculeț
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de pâine și începu să mestece cu plăcere din aceste două elemente, adăugând și brânză. După ce înghiți de câteva ori, își tu rnă o ul cică din vinul acrișor ș-o deșertă pe nerăsuflate, c o poftă nemaipo menită. - Domnule abate - îi zise zâmbind Alecu Ruset, care-l pândea de câteva clipe cu viclenie - așteptând o mâncare caldă, poate n-ar fi rău să încerci și domnia ta metoda căpitanului Turculeț. - Să încercăm, răspunse domnul de Marenne, după o clipă de șovăire
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pe franțuz să-și deie părerea în limba lui străină, către beizade și înțelese că se sp un lucruri de laudă, deși puține, căci lingura nu dădea pas . Luându-și răgaz, după ce împinse la o parte strachina înflorită cu smalț, abatele privi curios la sarmale. Ochii lui nu mai văzuseră așa ceva, însă nările îi dădeau o bună î nștiințare; așa încât urmă pilda boierului ș-a căpitanului Ilie, aducând cu lingura la buzele-i cărnoase unul din bulzișorii aurii. Îndată ochii îi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pot, din fugă, la un pahar de vin. Spune-i așa papistașului că noi n-avem știință multă, dar slujba ne o facem; și că nu vreau să mă cl ănțănesc cu el, pentru că Dumnezeu vede și înțelege. Ruset tălmăci abatelui această cugetare. - Foarte adevărat și adânc spus! - zise de Marenne, zâmbind către preot; și își aplecă spre ulcic ă ochii înduioșați. - Măria ta, urmă cam înfierbântat părintele N icoară, dacă vra papistașul să cunoască știința de învățătură, apoi când ajunge
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ușă și dând o de perete, făcu semn la lă utarii lui, care de mult așteptau să pășească înainte. Strecurându-se țiganii cu diblele și cu țimbala lor, încep ură a câ nta o melodie care nu fermecă deloc urechile abatelui; totuși, întovărășind-o cu vinul neprețuit, o găsi acceptabilă și în armonie cu pădurile și sălbăticiile săracei Moldove. Mai mult decât suspinurile și plângerile instrumentelor îl interesau chipurile negre cu ochii scăpărători ale robilor și zdrențele lor peti cite și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
chipurile negre cu ochii scăpărători ale robilor și zdrențele lor peti cite și felurit colorate și gurile lacome cu dinți albi de fiară tânără. „De ce-or fi suspinând așa acești țigani, se întreba într-una, fără să afle răspuns, abatele; și de ce s au întristat tovarășii m ei? De ce mai ales plânge acest popă, cu coama împletită și cu barba fără sfârșit?” - Vinul însă e fără rival... vorbi el către Ruset, cercând să-l scoată din gânduri negre. Atunci boierul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mai mic respect pentru cântările artiștilor, le făcu semn să tacă și răcni la ei, zvârlindu le câteva bucăți de pâine și rămășiți d e friptură; și ținu domnului Marenne un discurs. întăi crezu de cuviință să râdă zgomotos. - Domnule abate de Marenne - zise el - bine e să bei vin bun, rău e să umbli după aceea. Deci, să mai stăm aic i, cât avem ulcioare. Bine-i să taci, dar mai bine i să spui prostii. Rău e să nu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
dar mai bine i să spui prostii. Rău e să nu bei. Și mai rău e să bei vin prost, după c e ai bău t vin bun. Așa că trebuie să isprăvim ulcioarele pecetlu ite. Căc i vinul ales, domnule abate de Marenne, îmblânzește mădular ele, min tea și sufletul. Îmblânzindu-le, face pe om mai bun. Dumnezeu îl va primi bine la județul său. Abatele ascultă cu luare-aminte și aprobă. Trei lucruri - susținu el la rândul său - trei lucruri, dacă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]