652 matches
-
viu resimțite și de om. Ca rezultat al evoluției îndelungate, al complicării treptate a structurii și funcțiilor sale, în special după apariția omului, după constituirea societății umane și a sistemului social-economic, geosistemul a devenit mereu mai divers. Combinații interactive complexe, abiotice și biotice, social-economice și naturale, constituie baza unor unități sistemice spațiale foarte diferite. Ponderea elementelor structurale social-economice și a unor funcții dirijate antropic este în general din ce în ce mai mare. Pentru acest motiv foarte multe asemenea unități prezintă caracteristici specifice, diferite de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
sunt vizate, păstrarea biodiversității și mai ales protecția celorlalte elemente și interacțiuni naturale care constituie habitatul diferitelor asociații de plante și animale. d) Protecția solului. Datorită genezei și structurii sale complexe, solul este supus unei degradări multiple. Atât baza sa abiotică cât și elementul organic sunt frecvent agresate. Disfuncțiile, substanțele străine și toxice înglobate în sol îl degradează și devin factori de agresiune ai comunităților vii și, prin ele, ai omului. Pe o cale indirectă, mai complicată, degradarea asociațiilor vegetale și
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
de rezervație naturală, monument al naturii ș.a. , pentru un obiectiv din localitatea în care vă aflați sau din vecinătate. ● Realizați un eseu geografic cu orientare sistemică în care să se utilizeze, o singură dată, termenii și locuțiunile următoare : -sistemele naturale (abiotic și biotic); -componentele biotice, sistemul social-economic, habitatul uman și resursele naturale; -cerințele specifice ale sistemului social-economic; -efectele utilizării resurselor naturale. ● Formulați trei sau patru exemple de acțiuni antropice care au creat disfuncții în ecosisteme și analizați cauzele degradării acestora. ● Comentați
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
legile mecanicii”. Iată de ce visul alchimiștilor chinezi nu era să se realizeze transmutarea metalelor În aur, ci să acționeze asupra timpului, să atingă nemurirea printr-o Încetinire radicală a proceselor de descompunere naturală, de creștere a entropiei sistemelor biotice sau abiotice. Dar de ce la aprecierea termodinamică a biosistemelor se folosește funcția entropie și nu altă funcție termodinamică ? Iată ce scrie Erwin Scrödinger: “Considerațiile mele asupra entropiei negative au fost Întâmpinate de colegii mei fizicieni cu Îndoială și opoziție. Permiteți-mi să
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
etice, elaborând modele normative clădite, din fericire, pe cele tradiționale. Formarea convingerilor de protejare a mediului ambiant trebuie să aibă la bază ideea bine întemeiată că toate celelalte specii ale biosferei constituie o parte esentială din propria existență, iar factorii abiotici pe care se sprijină viețuitoarele sunt indispensabili vieții. Conștiința ecologică dă demnitate omului de a fi cetățean al biosferei,de aceea protejarea cadrului ecologic este responsabilitatea noastră, a tuturor, nu numai față de contemporani, ci și față de generațiile viitoare. Este deosebit de
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Vasiliu Violeta, Rojezuc Cristina – Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1193]
-
interesează numai ultimele, exterioare, trei: atmosfera, scoarța și mantaua; adică unul gazos, altul solid, respectiv ultimul lichid, mai precis, topit. Paranteză: biosfera, sediul vieții biologice, ocupă o zonă de graniță ce cuprinde parțial scoarța și, tot parțial, atmosfera. Revin la abiotic. Este bine cunoscut faptul că, pentru o substanță dată, coeficientul de dilatare termică e diferit În starea solidă, respectiv topită. Din acest motiv scoarța, care În linii mari ar putea fi considerată partea exterioară, solidificată a mantalei, nu poate fi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
așa cum e. Nu e musai s’o „Îmbunătățim“ ținând ritmul cu pretențiile noastre ce progresează geometric; oricum, chiar dacă o lăsăm În pace, tot vom fi obligați la evoluție, pentru simplul motiv că Însuși mediul, În ambele sale ipostaze, biotică și abiotică, evoluează de la sine. A interveni, modificând, În Natură, devine astfel ceva de genul celei de a 5-a roți la car. E drept, această a cincea roată poate fi utilă, dacă are alt rol, dacă e de exemplu o tubină
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
inexorabilă lege a Naturii. Din punct de vedere chimic Însă, vița negentropizează mediul În care trăiește și Încă cu multă râvnă. Nu Întâmplător deci e o plantă cu origine mediteraneeană, căci de o antiteză negentropică - la nivelul viului - are nevoie abioticul entropic mediteranean. Să rămân pe tărâmul entropiei pentru a privi și recipientele tradiționale pentru vin; tradiționale, adică adânc ancorate În specificul locurilor, deci optime. Și acelea sunt burduful - de sorginte animală - În Mediterana, respectiv butoiul - de sorginte vegetală - În restul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și, tot prin ea, „Îi punem mereu bețe’n roate“, restrângându-i arealul. Dar și mediul ne e la fel de Îndatoritor, deși la fel de fragil. Miră această fragilitate? Având această fragilitate? Având În vedere că prin el suntem tentați să Înțelegem doar abioticul: munți, câmpuri, mări...? Adică soliditate, stabilitate, forță? Însă mediul pe care ar trebui să-l sărbătorim astăzi cu adevărat, este de fapt acela Înconjurător, adică tot ceea ce ne Încojoară, neviu și viu deopotrivă, adică și restul biosferei, Într’un cuvânt
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cuptor și beci sunt, mai bine zis erau cândva, protective pentru Natură. Beciul Însă, care mai e și pasiv - netrebuind răcit În prealabil precum cuptorul Încălzit -, e chiar ecologic, În cel mai pur sens al cuvântului... adică acordă bioticul cu abioticul. Căci vița de vie acumulează tot mai puțin zahăr, implicit dă un vin tot mai slab, care pentru a fi conservat are nevoie de o temperatură tot mai mică, pe măsura Înaintării spre nord; și tot spre nord scade temperatura
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
acumulează tot mai puțin zahăr, implicit dă un vin tot mai slab, care pentru a fi conservat are nevoie de o temperatură tot mai mică, pe măsura Înaintării spre nord; și tot spre nord scade temperatura asigurată de beci, astfel Încât abioticul beci dintr’un loc asigură conservarea produsului bioticei vițe, vinului adică, aceluiași loc, nu al altuia. Mult În sud, În Mediterana, vinul ajunge atât de tare Încât nu mai are nevoie de beci, care de altfel nici nu se obișnuiește
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de știința secolului XXI? Păi aceea nu va fi genetica; aceasta va fi doar baza unei tehnologii. Știința va fi ecologia. De ce? Până acum am făcut pe dracu’n patru să schimbăm, după dorință sau În consecință mediul, adică partea abiotică a ecosistemului, prin extensie, a lumii. Prin genetică intrăm În intimitatea organismelor, adică În partea vie a aceleiași lumi. Se impune deci echilibrarea a două componente schimbate de un - Încă - „ucenic vrăjitor“. Și, implicit, responsabilitatea și efortul de a suplini
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În raport cu cei 11 km ai Gropii Marianelor sau cu cei patru kilometri care sunt adâncimea medie a oceanului... Negentropia radiației e aneantizată de entropia substanței... precum talentul de vulg. Mării nu-i rezistă nici o epavă - tot negentropică structurare - fie ea abiotică, În adevăratul sens al cuvântului, fie biotică, știu eu care cochilie. Și, până să vedem ce și cum la „antipozi“, să mai facem un pas. Marea e conservatoare: În două miliarde și jumătate de ani a fost În stare să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Metalul, cât de disipat, spălat de pe uscat, se adună În acei noduli oceanici, metal - de cea mai nobilă factură - concentrat... Și nuanțez: Marea nu e conservatoare, ci conservativă. Conservativă pentru viață, indiferent dacă biotică, așa cum o percepem cu toții, sau și abiotică, așa cum o percep mai puțini. Dar e și factor de evoluție căci, așa cum am mai spus, din inferior, chiar via aneantizare, creează superior... „Radiosfera“, 8 septembrie 1999, ora 11,57 44. Fata morgana Fiuuu! Sper că acei de vis-à-vis n
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
oră. Ce formație de luptă i se putea opune? Dar zecilor de tone mânate cu 100 de kilometri pe oră care e tancul modern? Evoluția a schimbat adesea hainele, pe măsura uzurii lor. O haină a fost evoluția la nivel abiotic, geologic, mineralogic. Care a devenit acum mai bine de trei miliarde de ani materia primă a unui salt calitativ: viața biologică, pe care o adăpostea ca potențialitate, căci și asta se bazează pe, comunele cu abioticul, elemente chimice... Care viață
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fost evoluția la nivel abiotic, geologic, mineralogic. Care a devenit acum mai bine de trei miliarde de ani materia primă a unui salt calitativ: viața biologică, pe care o adăpostea ca potențialitate, căci și asta se bazează pe, comunele cu abioticul, elemente chimice... Care viață, adaptându-se la un mediu În continuă schimbare, la care-și aducea ea Însăși contribuția, se schimba pe sine, desigur Într’o direcție unică, chiar dacă cu abateri pe stânga sau dreapta, reparate din mers prin construcția
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Natura a fost guvernată de ea Însăși, adică până ce ultimul ei produs n’a ajuns „civilizat“, ritmul dispariției și apariției de specii a păstrat un echilibru care a permis vieții biologice și supraviețuirea, și evoluția, adică adaptarea la un mediu abiotic aflat În continuă schimbare, fie măcar pentru că viteza de rotație a Pământului scade, iar orbita lui crește... Natura n’a urmărit decât acordarea bioticului la abiotic și concomitent/consecutiv, cucerirea de către bios a Întregii planete. Dar, mereu, păstrând echilibrul, atât
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care a permis vieții biologice și supraviețuirea, și evoluția, adică adaptarea la un mediu abiotic aflat În continuă schimbare, fie măcar pentru că viteza de rotație a Pământului scade, iar orbita lui crește... Natura n’a urmărit decât acordarea bioticului la abiotic și concomitent/consecutiv, cucerirea de către bios a Întregii planete. Dar, mereu, păstrând echilibrul, atât Între abiotic și biotic, cât și Între elementele bioticului. A fost, până aici, un fel de Eden. Până ce, o rațiune, nou venită pe lume, dar dezlănțuită
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În continuă schimbare, fie măcar pentru că viteza de rotație a Pământului scade, iar orbita lui crește... Natura n’a urmărit decât acordarea bioticului la abiotic și concomitent/consecutiv, cucerirea de către bios a Întregii planete. Dar, mereu, păstrând echilibrul, atât Între abiotic și biotic, cât și Între elementele bioticului. A fost, până aici, un fel de Eden. Până ce, o rațiune, nou venită pe lume, dar dezlănțuită Înainte de a fi și „școlită“, a lucrat, În special asupra echilibrului. Căci omul s’a născut
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cât și cedarea de energie, mereu acordându-se cu mediul: sursă, respectiv receptacol. Și asta o face și când e vorba de magnetism, iradiere ori biocâmp, fie că e vorba de unul cu ghilimele, adică prezența unor elemente de mediu abiotice: metale, roci, fie fără ghilimele, când e vorba de prezența unor vietăți. Și așa apa ajunge și cărăuș de spirit, când devine aghiazmă, adică Înglobând, prin aceeași structurare supramoleculară, ceea ce eu numesc pragmatic informație. Zilele trecute a nins. Eu, care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
-l folosesc, oferind solului, plantei ce-l exploatează, un Îngrășământ; e vorba de bacterii și alge fixatoare de azot. Căci și acum viața are nevoie de aminoacizi din care să constuiască acele minuni vii. Ba se mai găsesc și fenomene abiotice, care fac același lucru: fulgerele care produc oxizi de azot, iar de acolo azotați. Fapt pe care omul, În care norvegienii excelează, l’a reprodus Într’o industrie de Îngrășăminte... Aerul pare atât de decorporalizat... Încât a fost băgat de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
miliarde de ani pentru ca, plecând de la Marea Explozie, În care unii văd cam anapoda o ipotetică, dar mitică, creație, ea nefiind decât un salt calitativ Într’o devenire cu siguranță evolutivă din infinit spre infinit, să pregătească printr’o evoluție abiotică leagănul vieții; a structurat o megagalaxie, o galaxie și, Într’un ungher Îndepărtat al ei, un sistem solar ce adăpostește o planetă poate unică prin saltul calitativ care a adus pe lume viața biologică. Mai rămâneau 3 miliarde de ani
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ori mai mari care există În petrol, fiind, deci nevoie și de o ipotetică polimerizare. Lăsând deoparte prezența În petrol a unor compuși cu origine biotică, precum porfirinele ori aminoacizii, dar care invită la polemică dată fiind posibilitatea sintezei lor abiotice, amintesc doar sulful, acela pe care pirocolodiul lui Mendeleev l’a exclus din muniția puștilor și tunurilor, dar generează ploile acide de astăzi: Cu cât petrolul e mai vechi, cu atât e mai bogat În acest element, reprezentat din plin
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sunt suficiente motive pentru a determina o pisică, Încă mai inteligentă, să nu se aventureze În vânarea lui. Și atunci pisica se mulțumește cu vrăbii, la fel de negentropice, dar și, mai proaste, dedulcite la a țopăi pe pământ. Am alunecat de la abiotic la biotic În cadrul unei omonimii? Îmi repar greșeala, fugind la cârciumă, sperând că și cârciumarul a luat aminte, dar cu convingerea că va curge multă vodcă până atunci... Parcă era vorba de țoi. „Sâmbătă cu prieteni“, 24 mai 2003, ora
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sânul eventualei lui creații... Și atunci, evoluția la nivelul producției radiofonice ar trebui să se materializeze Într’o schimbare continuă, din aproape În aproape, ca răspuns la ceea ce n’am spus Încă, anume că evoluția biosului urmărește pe aceea a abioticului mediu, adică - revenind la radio - a nivelului de Înțelegere a ascultătorului, nu al pretențiilor lui, căci adesea sre tendința de a trage În jos, spre linia minimei rezistențe. Nu În schimbări brusce, care s’ar putea asocia eventual cu salturile
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]