1,612 matches
-
acesteia este socotit Convenția de la Seneca Fallsxe "„ConvențiadelaSenecaFalls", din 1848. La această convenție au participat aproape 300 de persoane, dintre care 40 de bărbați. Declarația sentimentelor, citită publicxe "„public" cu această ocazie și construită după modelul Declarației de Independență, cere abolirea tuturor formelor de discriminarexe "„discriminare" bazată pe sex, o legislație care să dea acces egal la proprietate, divorț și vot. Principalele autoare ale acestei declarații au fost Elizabeth Cady Stantonxe "„Stanton,ElisabethCady" și Lucretia Mottxe "„Mott,Lucretia". Dreptul la vot
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
că „problema femeilor” era secundară în raport cu „problema socialistă” și cu lupta de clasă. Chiar și femeile din mișcarea socialistă s-au lăsat convinse, treptat, că inegalitățile dintre bărbați și femei sunt doar una dintre problemele societății capitaliste și că de abolirea capitalismului depinde eliminarea condiției inferioare a femeilor. Ignorarea problemelor specifice femeilor și marginalizarea lor constantă le-a determinat pe unele femei de stânga (Lily Braunxe "„Braun,Lily", de exemplu) să părăsească mișcarea socialistă 2. Achizițiile majore (în sensul drepturilor civile
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
munci casnice este și imposibilă, și indezirabilă ca strategie de eliberare a femeilor, aceasta neînsemnând decât o nouă taxă pe care statulxe "„stat" ar percepe-o, inclusiv de la femeile angajate, ceea ce ar încuraja femeile să rămână casnice și ar împiedica abolirea diviziunii de gen a muncii. Trebuie acceptat că femeile ca femei alcătuiesc o clasă socială, deși ele nu sunt exploatate la fel, aparținând și altor clase, în sens economic. Cu cât poziția lor e mai joasă la nivel de status
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
misoginismxe "„misoginism" extrem, ținând de ideologia dominației masculinexe "„masculin", reprezentată de dreptul natural al bărbaților de a utiliza corpxe "„corp"ul feminin în scop sexual și reproductiv, A. Dworkinxe "„Dworkin,Andreea" (1981) și Catherine MacKinnonxe "„MacKinnon,Catherine" (1987) militează pentru abolirea pornografiei. De la începuturile sale, pornografiaxe "„pornografie" a justificat excluderea femeilor, prezentând sexualitateaxe "„sexualitate" feminină ca sexualitatexe "„sexualitate" a târfei de bordel. „Bordelurile au fost lagăre de concentrare pentru femei. Femeile au fost închise în ele ca animalele în cuști, pentru
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
doar în numele unui grup cu anumite experiențe și interese. Ceea ce au învățat însă celelalte orientări feministexe "„feminist" de la radicale este extrem de fructuos: creativitatea fără îngrădiri, îndrăzneala teoretică, teoria patriarhatului, tratarea politizată a conflictelor violente din spațiul privatxe "„spațiuprivat"xe "„privat", abolirea ideii că dreptul de a nu fi lezat se oprește în pragul spațiului privat. O altă bună lecție radicală este dată chiar de beneficiile teoretizării de tip separatist, atestate în lucrări remarcabile, precum și de metoda combinată de trezire a conștiințeixe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
aservire a femeilor, este în interesul bărbaților să le țină pe femei în stare de inferioritate. O astfel de subjugare nu va fi cu putință dacă femeile vor avea independență economicăxe "„independență economică" față de bărbați. Revoluția proletară va conduce la abolirea tuturor formelor de exploatare o dată cu dispariția proprietății private și va crea premisele egalității de gen. Când toată lumea va trăi din munca productivă proprie, femeile nu vor mai depinde de bărbați, și aceștia nu vor mai putea să le aservească. Independența
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
încastrat în relațiile dintre femei și bărbați, diferențele fiind doar vârf de aisberg. - Forma de contestare directă a patriarhatului este feminismul. Când avem de-a face cu diferențe instituționalizate, cu privare de drepturi, sarcina feminismului este mai ușoară, fiindcă cere abolirea discriminărilor și tratament egal. Când avem de-a face cu formele sale endemice, încastrate în moduri de viață, contestarea este mai grea, iar strategia de destructurare este pe termen lung. Diferența de sex devine diferență socială, iar în perioade de
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
un eșec. VI. Ion Heliade Rădulescu. Trei verbe esențiale: a crea, a plasma, a edifica. Impaciența și lăcomia acumulării. Poezia Începe cu treapta zero a existenței. Tema plenitudinii, tema informului. Nevoia de ordine. Scrisul ca datorie sacră. Figura Părintelui și abolirea complexelor. Obiectul supradimensionat. „Sublimul În cele dinafară”. Un obiect poetic „În sfadă” și un subiect „În volbură”. Adorația și greața față de lucruri. Discursul unui poem: O noapte pe ruinele TÎrgoviștei. Ora indecisă a inserării. „Ființele aeriene” și peisajul celest. Tematica
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
era dichisul vestimentar și decorul social). Cu douăzeci de ani în urmă, Ioanide avusese impresia că Erminia nici nu mănâncă, trăind din sorbirea câtorva picături de apă aproape imateriale. Deși fata era destul de sănătoasă și palpabilă, figura ei inocentă sugera abolirea vieții animale. Acum Ioanide constatase că impresia de aerian provenea la Erminia exclusiv din ochi, din zâmbet. Încolo era plină la obraji, iar la trup, cu înaintarea în vârstă (avea acum patruzeci de ani), chiar puțin balonată, contribuind la asta
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
părea lui Gonzalv meschină și nu invidia soarta nici unui om ilustru fără grade în învățămînt. Îl ispitea în ea onoarea ce i se părea că derivă din greutatea accesului. Era singura profesie conferind un soi de nobleță cu trepte după abolirea boieriilor. Treptele se numeau: conferențiar, agregat și profesor (zis și profesor plin, prin analogie cu ministeriatul plin, față de subsecretariatul de stat). Gonzalv nu ignora mizeriile incalculabile strâns legate de această ierarhie, însă ar fi răbdat totul pentru a pătrunde în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
apare în pancreatita hemoragică semnul Goblet, bombarea zonei epigastrice este sugestivă pentru stenoza pilorică). Se urmărește dacă abdomenul urmează mișcările respiratorii, deci mobilitatea acestuia. · Efectuarea reflexelor abdominale (superior, mediu și inferior), poate fi concomitent utilă pentru evidențierea unui eventual dermografism. Abolirea reflexelor cutanate abdominale poate fi întâlnită în peritonită (semnul Rosenbach). Palparea va fi inițial una superficială, care apreciază turgorul pielii (atenție la extremele de vârstă care se deshidratează ușor), tonicitatea peretelui abdominal sau formațiuni la nivelul acestuia, a hiperesteziei cutanate
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
necesară a ordinii comerciale, tocmai în măsura în care desemnează antiteza ei aparentă. Eficacitatea simbolică și ideologică a acestuia constă în disonanța pe care se presupune că o poartă în sine. Într-adevăr, spre deosebire de utopiile totalizante care ar pretinde, ca într-un vis, abolirea oricărei discordanțe și edificarea universurilor unitare și unanimiste, globalizarea capitalistă are nevoie în mod intrinsec de obiecții fantasmatice oferite ca spectacol pentru o garanție a fundamentului de libertate al pieței (piețelor). Aceste antinomii himerice trebuie înmulțite pentru a hrăni inspirația
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
miturilor nu rămâne fără consecințe pentru cel care le rostește și pentru cel ce le ascultă. Prin simpla narare a unui mit, timpul profan este cel puțin simbolic abolit: povestitor și ascultători sunt proiectați Într-un timp sacru și mitic. Abolirea timpului profan prin imitarea modelelor exemplare și prin actualizarea evenimentelor mitice constituie „o notă specifică a oricărei societăți tradiționale; această notă, singură este suficientă pentru a diferenția lumea arhaică de societățile noastre moderne” (/71). Societățile tradiționale s-au străduit În
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
Hipoestezia este caracterizată prin diminuarea acuității perceptive. Stimulii externi sunt percepuți cu o oarecare dificultate, mai slab. Tulburarea poate fi determinată de factori endogeni, metabolici, externi, în special toxiinfecțioși, dar și psihici (în depresie, demențe etc.). Anestezia se traduce prin abolirea acuității senzoriale, care nu este determinată de leziuni neurologice. În psihiatrie apare în demențe, retardul mintal sever, dar și în nevroza isterică. 4.1.1.2. Tulburări calitative ale percepției A. Iluziile se definesc ca percepția deformată a unui obiect
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
au crezut conștient» dacă nu cred aici și acum că îi aparțin Aceluia la a Cărui poruncă și sub a Cărui făgăduință sunt botezați și nu-și arată credința lor ca fiind lucrătoare prin iubire? Prin urmare, necesară nu este abolirea botezului nou-născutului, ci sporirea credinței baptismale, ca ea să se mențină ca o credință perpetuu nouă care se bazează pe începutul făcut de Iisus Hristos cu noi”<footnote Heinrich Vogel, op. cit., p. 57. footnote>. Nașii - garanți ai creșterii în credință
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
alegere ca fiind un principiu moral care nu trebuie niciodată sacrificat unor considerente de expeditivitate; deoarece nu va fi niciun aspect al libertății care să nu fie abolit dacă acesta ar fi respectat numai acolo unde dauna concretă provocată de abolirea sa poate fi identificată. Bastiat și-a îndreptat argumentele împotriva câtorva erori care nu dispar niciodată așa cum erau ele folosite în timpul său. Puțini oameni le-ar folosi astăzi într-un mod chiar atât de naiv așa cum era posibil să se
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
fie decât un act de fraternitate". Bunătate din cer! Știam că e la modă să vârâți fraternitate peste tot, dar nu mă gândeam că am fi putut să o punem în buletinul perceptorului. Ajungând la detalii, semnatarii programului spun: Dorim abolirea imediată a impozitelor care ating bunurile de primă necesitate, ca sarea, băuturile, et caetera. Reforma impozitului funciar, a accizelor, a patentelor. Justiție gratuită, adică simplificarea formelor și reducerea cheltuielilor. (Asta are fără îndoială legătură cu timbrul.) Astfel, impozit funciar, accize
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ajuns mai devreme la o astfel de victorie parțială? Dar cât ar fi degajat și protejat aceste triumfuri, de altfel efemere, principiul Proprietății, pe care noi înșine l-am fi ținut în umbră și scos înafara cauzei? O repet, ceream abolirea regimului protecționist, nu ca o bună măsură guvernamentală, ci ca o măsură de justiție, ca realizarea libertății, o consecință riguroasă a unui drept superior legii. Ceea ce doream în fond, nu trebuia să disimulăm în formă. Se apropie timpul când se
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
hârtie-forțată. Nu cumpărăm aceste lucruri cu bani? A multiplica banii, va zice el, înseamnă a multiplica pâinea și stofa; a multiplica hârtia înseamnă a multiplica banii. Trageți concluzia. Un al patrulea va solicita să se desființeze concurența; un al cincilea abolirea interesului personal; unul va vrea ca statul să furnizeze locuri de muncă; celălalt instrucție și, un altul, pensii pentru toți cetățenii. Iată aici un altul care vrea să răstoarne toți regii de pe suprafața pământului și să decreteze, în numele fraternității, războiul
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de la 1848, Lamartine este ministru de externe în Guvernul provizoriu și, deși este partizanul unei reforme sociale, el adoptă o poziție moderată comparativ cu aripa stângă condusă de Louis Blanc. El este cel care semnează din partea Guvernului provizoriu decretul de abolire a sclaviei redactat deVictor Schoelcher în data de 4 martie 1848 (n. tr.). 33 Mai multe capitole din Armonii economice fuseseră deja publicate în Journal des économistes și autorul nu trebuia să întârzie mult până la încheierea acestei lucrări (n. ed.
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Molinari numărându-se printre primii săi membri (n. tr.). 66 The Anti-Corn Law league, înființată în Manchester în 1838, având ca președinte pe George Wilson și ca figuri publice principale pe Richard Cobden și John Bright, a avut ca scop abolirea legilor care restrângeau importurile de grâne. Ca urmare a acțiunilor publice ale Ligii, acestea au fost abolite în 1846 (n. tr.). 67 Le Journal des économistes, întemeiat în 1841 de Gilbert Guillaumin, a fost principala publicație academică economică în limba
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
timp ca în propriul său mediu ("fericirea mea crește cu fiecare zi cu care îmbătrînesc..., căci temporalitatea nu este și nu va fi niciodată elementul spiritului, ci, într-un sens, al suferinței sale"). Interesant de văzut că în cultura europeană abolirea timpului e opera reflexivității și că spiritul este determinat esențial ca reflexivitate. După-amiază am discutat cu Andrei în marginea lui K. despre raportul dintre speculație și edificare (vezi Prefața la Traité du désespoir, practic împotriva vorbei lui Hegel "die Philosophie
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
sau prin întoarcerea la valorile fondatoare. Al doilea model, pe care nu-l așez la același nivel, este cel al unei analize strict macrosociale, care limitează cauza violenței în școală la ordinea economică mondială ultraliberală, singura posibilitate de acțiune fiind abolirea acesteia. Discursul despre decadență Discursul despre decadență se folosește în primul rând de infracțiunile comise de minori pentru generalizări "filosofice", în care violența e împământenită, cum a fost, de exemplu, cazul filosofului André Comte-Sponville, în L'Événement du jeudi din
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
drept, dar că... n-au primit-o niciodată. Nu suntem departe de a împărtăși această părere". În dezbaterea purtată în Québec timp de mai multe decenii (Gauvin, p. 36 et sq.), argumentele aduse de partizanii pedepsei corporale susțineau clar că abolirea acesteia ar antrena o recrudescență a violenței împotriva cadrelor didactice. Tema excesului de drepturi de care se bucură copiii este omniprezentă. Sentimentul este că s-a produs o "schimbare de mentalitate" care-i lasă pe dascăli "fără nici o putere". Acest
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
două este artificială. Este foarte ușor de trecut de la un stadiu la altul. Este, în același timp, o problemă de principiu. Dacă este interzis să bați un adult, de ce n-ar fi la fel pentru un copil?". Amnesty International cere abolirea pedepselor corporale în unitățile școlare". Acestei noi doctrine a drepturilor copilului i se opune așadar o "tradiție", dar i se opune și certitudinea educatorilor care nu pot recurge la acest tip de pedeapsă că astfel riscă să rămână fără nici o
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]