1,588 matches
-
au vizat următoarele aspecte: Biserica "Pogorârea Sf. Duh” este construită în formă de navă, fiind asemănătoare ca plan, dimensiuni și împărțirea spațiului interior cu unele biserici construite în secolul al XVI-lea. Totuși, ea se deosebește de acestea printr-o absidă poligonală în partea de vest. Edificiul lăcașului de cult are o structură îngustă și alungită, înălțimea clădirii fiind excesivă în raport cu lățimea sa. El se remarcă prin dimensiuni: lungime de 35 m, lățime de aproximativ 9,5 m și înălțime de
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
pronaosului este împărțit în două de un arc median transversal, care separă două calote inegale ca dimensiuni. Pronaosul este separat de naos printr-un perete străpuns de trei arcade sprijinite pe doi pilaștri poligonali masivi. Naosul are formă dreptunghiulară, având absidele laterale semicirculare înscrise în grosimea zidurilor. Deasupra naosului se află o turlă înaltă sprijinită pe pandantivi. Între naos și altar se află o catapeteasmă nouă, din lemn de stejar. În părțile laterale ale altarului sunt înscrise în grosimea zidului cele
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
află o turlă înaltă sprijinită pe pandantivi. Între naos și altar se află o catapeteasmă nouă, din lemn de stejar. În părțile laterale ale altarului sunt înscrise în grosimea zidului cele două nișe tradiționale: proscomidiarul și diaconiconul. Altarul are o absidă de formă semicirculară și este acoperit de o boltă în sfert de sferă. Această încăpere este luminată prin trei ferestre mari. Mobilierul din biserică este nou, fiind confecționat în 1975 de către familia meșterilor Croitoru. El este realizat din lemn de
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
înțelesurilor iconografice și judecarea completă a stilului picturii. Printre scenele care atrag atenția sunt de menționat următoarele: Iisus în grădina Ghetsimani, Prinderea lui Iisus, Judecata, Răstignirea, Coborârea de pe cruce etc. În calota turlei este reprezentat Iisus Pantocrator, iar în conca absidei altarului este Înălțarea. Ca și la alte biserici din Moldova, în pictura murală sunt vizibile și unele elemente de folclor, costume de epocă etc. Catapeteasma bisericii "Pogorârea Sf. Duh" provine de la Mănăstirea Solca și este confecționată din lemn de tisă
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
a Țării Românești și a Moldovei, înscrisă într-o cunună de lauri și mărginită de simbolul zilei și a nopții, soarele și luna, ca și de păsări și flori. În exteriorul bisericii, lângă pereți, se află patru morminte: două lângă absida nordică a altarului și încă două lângă peretele sudic. Unul din mormintele aflate în stânga altarului este cel al episcopului Daniil Vlahovici, decedat la 10 august 1822. Ctitorul a înzestrat mănăstirea cu multe obiecte de cult și cărți bisericești valoroase. Multe
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
este executata în ulei direct pe lemn - în stil neobizantin influențat de cel rusesc, fiind așezată în trei etaje. Sunt înfățișați sfinții naționali ruși, ca Vasile de la Kerson în pronaos, sau icoana Sf. Dumitru mitropolitul Rostovului făcătorul de minuni, în absida din dreapta naosului. Biserica din cimitir este tot din lemn, în formă de navă, fără abside. Are o singură turlă joasă pe pronaos. Acoperișul este din șindrilă. Intrarea în incintă se face prin gangul clopotniței, care se afla la 40 m
Mănăstirea Poiana Mărului () [Corola-website/Science/312496_a_313825]
-
așezată în trei etaje. Sunt înfățișați sfinții naționali ruși, ca Vasile de la Kerson în pronaos, sau icoana Sf. Dumitru mitropolitul Rostovului făcătorul de minuni, în absida din dreapta naosului. Biserica din cimitir este tot din lemn, în formă de navă, fără abside. Are o singură turlă joasă pe pronaos. Acoperișul este din șindrilă. Intrarea în incintă se face prin gangul clopotniței, care se afla la 40 m în dreapta bisericii mari. Paraclisul este clădit tot din lemn și a fost pictat de catre arhidiaconul
Mănăstirea Poiana Mărului () [Corola-website/Science/312496_a_313825]
-
croitorie, sculptură, litografiere icoane, țesut covoare și tâmplărie. Biserica "Sf. Voievozi" are un plan dreptunghiular, asemănându-se cu bisericile ștefaniene de la Piatra Neamț și Borzești. Ea este construită din piatră, are ziduri foarte groase și un soclu din piatră cioplită, fără abside laterale sau turle. Absida altarului este poligonală pe interior și semicirculară pe exterior, fiind acoperită de nouă firide alungite. Pereții bisericii sunt susținuți de două contraforturi așezate oblic la punctul de încheiere a absidei cu pereții naosului și de un
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
țesut covoare și tâmplărie. Biserica "Sf. Voievozi" are un plan dreptunghiular, asemănându-se cu bisericile ștefaniene de la Piatra Neamț și Borzești. Ea este construită din piatră, are ziduri foarte groase și un soclu din piatră cioplită, fără abside laterale sau turle. Absida altarului este poligonală pe interior și semicirculară pe exterior, fiind acoperită de nouă firide alungite. Pereții bisericii sunt susținuți de două contraforturi așezate oblic la punctul de încheiere a absidei cu pereții naosului și de un picior de contrafort sub
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
un soclu din piatră cioplită, fără abside laterale sau turle. Absida altarului este poligonală pe interior și semicirculară pe exterior, fiind acoperită de nouă firide alungite. Pereții bisericii sunt susținuți de două contraforturi așezate oblic la punctul de încheiere a absidei cu pereții naosului și de un picior de contrafort sub fereastra altarului. Acoperișul bisericii este în patru ape, cu pante repezi și streașină largă. Sub cornișă se află două rânduri de ocnițe, două din rândul de sus corespunzând uneia din
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
Lăcașul de cult este iluminat în interior prin cinci ferestre: două ferestre în pronaos (una în peretele sudic și una în cel vestic), având dimensiuni mari și ornamente gotice în arc frânt, două ferestre în naos și una în axul absidei altarului. Ultimele trei ferestre au dimensiuni mici, înguste, cu rame de baghete încrucișate la colțuri. Mai exista inițial și o fereastră pe latura nordică a pronaosului, care a fost astupată complet. În interior, biserica este împărțită în cele trei încăperi
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
doar pe lungimea actualului naos. Ea avea o singură turlă și ferestre mici, amplasate la înălțime. Edificiul urma îndeaproape sistemul arhitectonic din vremea lui Ștefan cel Mare. La începutul secolului al XVII-lea, structura bisericii a fost îmbogățită cu două abside laterale și un pridvor deschis (în stilul celui de la Mănăstirea Dragomirna). În timpul mitropolitului Veniamin Costachi au fost aduse modificări esențiale: Influența arhitecturii rusești este reprezentată de forma de "bulb de ceapă" a turlelor, precum și de acoperișul fără streașină. În prezent
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
fost aduse modificări esențiale: Influența arhitecturii rusești este reprezentată de forma de "bulb de ceapă" a turlelor, precum și de acoperișul fără streașină. În prezent, biserica are următoarele dimensiuni: lungimea - 27 m, lățimea în zona pronaosului - 8 m, lățimea în zona absidelor laterale - 11 m, înălțimea până la cornișă - 9 m și grosimea zidurilor de 70-180 cm. Spre deosebire de alte biserici ortodoxe românești, Socola nu a avut pictură murală, și a fost decorată cu câteva icoane și obișnuitul iconostas (ambele pictate de același pictor
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
lungă perioadă, până în anul 2003, când a fost pensionat din cauza vârstei înaintate. În locul său a fost numit ca paroh preotul Marcel C. Cojocaru, al cărui tată a fost profesor la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamț. are formă de cruce, cu absida altarului în formă de semicerc. Ea este construită din piatră masivă și din cărămidă. Sub corniță se află un brâu care înconjoară biserica. Deasupra ferestrelor pridvorului și a turnului-clopotniță se află o friză de semiocnițe întrerupte. Interiorul bisericii este compartimentat
Biserica Albă din Iași () [Corola-website/Science/312083_a_313412]
-
în scurt timp propriul stil, desenul capătă mai multă mișcare, unduirea liniilor și contururilor dau „melodicitatea picturală” (Pietro Scarpelini) caracteristică acestui pictor. În anul 1478 lucrează la frescele bisericii parohiale din Cerqueto, în apropiere de Perugia, și pictează la Roma absida capelei corale din "Basilica Vaticana", operă din păcate distrusă. Are doar 31 de ani când primește cea mai mare recunoaștere a renumelui lui: în anul 1481, Papa Sixt al IV-lea îl însărcinează cu decorarea unei părți din Capela Sixtină
Pietro Perugino () [Corola-website/Science/312224_a_313553]
-
reabilitarea și schimbarea acoperișului, consolidarea zidurilor bisericii, reabilitarea picturilor vechi de sute de ani și schimbarea mobilierului. Biserica "Sf. Ioan" din Vaslui este construită în stilul arhitectonic moldovenesc din vremea lui Ștefan cel Mare. Ea are formă de cruce, cu abside laterale și absida altarului de formă semicirculară. Inițial avea și o turlă deasupra naosului, dar aceasta nu a mai fost reconstruită în 1820. Edificiul a fost construit din piatră brută, ulterior adăugându-se și piatră de talie și cărămidă, iar
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
acoperișului, consolidarea zidurilor bisericii, reabilitarea picturilor vechi de sute de ani și schimbarea mobilierului. Biserica "Sf. Ioan" din Vaslui este construită în stilul arhitectonic moldovenesc din vremea lui Ștefan cel Mare. Ea are formă de cruce, cu abside laterale și absida altarului de formă semicirculară. Inițial avea și o turlă deasupra naosului, dar aceasta nu a mai fost reconstruită în 1820. Edificiul a fost construit din piatră brută, ulterior adăugându-se și piatră de talie și cărămidă, iar ca liant a
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
soclului au fost restaurați cu piatră alternând cu cărămidă. Bolțile și pandantivii sunt executate din tuf calcaros. La partea superioară a navei sunt două șiruri de ocnițe (una din rândul de jos corespunzând la două din rândul de sus). Pe absidele laterale și absida altarului sunt arcaturi mari și rândul de ocnițe mici (care înconjoară biserica de jur-împrejur ca un brâu). Între brâul de ocnițe și cornișă se află două șiruri de discuri smălțuite de diferite culori și cu ornamente in
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
restaurați cu piatră alternând cu cărămidă. Bolțile și pandantivii sunt executate din tuf calcaros. La partea superioară a navei sunt două șiruri de ocnițe (una din rândul de jos corespunzând la două din rândul de sus). Pe absidele laterale și absida altarului sunt arcaturi mari și rândul de ocnițe mici (care înconjoară biserica de jur-împrejur ca un brâu). Între brâul de ocnițe și cornișă se află două șiruri de discuri smălțuite de diferite culori și cu ornamente in relief (discul solar
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
latura de apus are un ancadrament cu muluri terminate în arc frânt. Interiorul este luminat prin șapte ferestre. Pe latura sudică și nordică a pronaosului se află câte două ferestre mari, terminate în arc frânt. Pe lângă acestea, în cele trei abside se mai află trei ferestre mici, dreptunghiulare, având la partea superioară baghete încrucișate în stil gotic. Interiorul bisericii este compartimentat în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pronaosul este supralărgit. Naosul are două abside laterale de formă semicirculară. Absida altarului
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
frânt. Pe lângă acestea, în cele trei abside se mai află trei ferestre mici, dreptunghiulare, având la partea superioară baghete încrucișate în stil gotic. Interiorul bisericii este compartimentat în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pronaosul este supralărgit. Naosul are două abside laterale de formă semicirculară. Absida altarului este decroșată față de naos, iar prin amplasarea avansată a catapetesmei s-au format cele două nișe: proscomidiarul și diaconiconul. În trecut, după cum relatează unii călători străini, Biserica "Sf. Ioan" din Vaslui a fost pictată
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
trei abside se mai află trei ferestre mici, dreptunghiulare, având la partea superioară baghete încrucișate în stil gotic. Interiorul bisericii este compartimentat în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pronaosul este supralărgit. Naosul are două abside laterale de formă semicirculară. Absida altarului este decroșată față de naos, iar prin amplasarea avansată a catapetesmei s-au format cele două nișe: proscomidiarul și diaconiconul. În trecut, după cum relatează unii călători străini, Biserica "Sf. Ioan" din Vaslui a fost pictată atât în interior, cât și
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
În anul 1929 au fost tăiate ferestrele care încadrează ușa dintre naos și pronaos. Biserica este construită din bârne asamblate în sistem „blockbau” (tehnica construcțiilor din bârne orizontale) și are plan dreptunghiular, cu pridvor cu două niveluri pe vest și absidă a altarului poligonală, în retragere. La interior este de remarcat bolta de secțiune poligonală, pe console (în comparație cu bolțile semicilindrice întâlnite de obicei), iar la exterior sunt pridvoarele cu arcade pe stâlpi sculptați și parapete traforate. Acoperișul, cu streașină dublă, are
Mănăstirea Bârsana () [Corola-website/Science/311707_a_313036]
-
lățime și 47 de m înălțime, biserica din Plopiș se remarcă prin proporțiile sale bine echilibrate, ce o fac cunoscută ca una din cele mai închegate și unitare construcții religioase din Maramureș. Are plan dreptunghiular, cu pridvor pe vest și absida altarului poligonală. La interior, în naos, se remarcă bolta, cu secțiune trilobată, singura de acest tip într-o biserică de lemn. Exteriorul este bogat decorat. Fațadele, cu ferestre în acoladă, dispuse pe două niveluri, au un brâu de secțiune semicirculară
Biserica de lemn din Plopiș () [Corola-website/Science/311159_a_312488]
-
brâul de forma unui tor sau friza de arcade oarbe de sub streașină, amintind de decorul arhitecturii de romanic. Planul bisericii din Plopiș este aproape identic cu cel al bisericii din Șurdești, succesiunea încăperilor fiind de la est la vest, respectiv o absidă poligonală a altarului decroșată, un naos aproape pătrat acoperit cu o boltă, care în secțiune este trilobată (o boltă semicilindrică asezată pe două sferturi de cilindru), un pronaos rectangular tăvănit pe ale cărui grinzi masive se înalță turnul clopotniță și
Biserica de lemn din Plopiș () [Corola-website/Science/311159_a_312488]