2,199 matches
-
mic de heliu, timbrul vocal uman se subțiază. Comportamentul Heliului-4 lichid este important pentru oamenii de știință care studiază mecanica cuantică (în particular fenomenul de superfluiditate) și pentru cei care studiază efectele pe care le are materia aproape de punctul zero absolut (precum superconductibilitatea). Heliul este al doilea element ușor și al doilea cel mai abundent element chimic în universul observabil, fiind prezent în univers în cantități de 12 ori mai mari decât ale celorlalte elemente mai grele că heliul combinate. Abundență
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
în punct, cu nesfârșită resemnare - la locul bunei întâlniri dintre ceara albinelor și flacăra răbdător hrănită de această materie vie-moartă? Privește dansul Flăcării - ce poți visa că afli? - răspuns iubitor la murmurele și framătele firii, ale sufletului... - diafan mesaj dinspre absoluturile de la extreme, arătând că singurul absolut, Absolutul punctual e însăși clipa(Sacrul și profanul să poată fi oare confundate?)...- semn viu al pulsului dinspre materia nepătrunsă, totuși transpatentă...- cumplită axă verticlă ce se răstoarnă față-n față... Printr-o fereastră
Viorel Grimalschi () [Corola-website/Science/317059_a_318388]
-
locul bunei întâlniri dintre ceara albinelor și flacăra răbdător hrănită de această materie vie-moartă? Privește dansul Flăcării - ce poți visa că afli? - răspuns iubitor la murmurele și framătele firii, ale sufletului... - diafan mesaj dinspre absoluturile de la extreme, arătând că singurul absolut, Absolutul punctual e însăși clipa(Sacrul și profanul să poată fi oare confundate?)...- semn viu al pulsului dinspre materia nepătrunsă, totuși transpatentă...- cumplită axă verticlă ce se răstoarnă față-n față... Printr-o fereastră dansantă, prin Mandorlă zărești, parcă, o
Viorel Grimalschi () [Corola-website/Science/317059_a_318388]
-
bunei întâlniri dintre ceara albinelor și flacăra răbdător hrănită de această materie vie-moartă? Privește dansul Flăcării - ce poți visa că afli? - răspuns iubitor la murmurele și framătele firii, ale sufletului... - diafan mesaj dinspre absoluturile de la extreme, arătând că singurul absolut, Absolutul punctual e însăși clipa(Sacrul și profanul să poată fi oare confundate?)...- semn viu al pulsului dinspre materia nepătrunsă, totuși transpatentă...- cumplită axă verticlă ce se răstoarnă față-n față... Printr-o fereastră dansantă, prin Mandorlă zărești, parcă, o promisiune
Viorel Grimalschi () [Corola-website/Science/317059_a_318388]
-
Scara este scară de temperatură termodinamică (absolută) unde temperatura de zero absolut (0 K) este cea mai scăzută temperatură posibilă, nimic neputând fi răcit mai mult, iar în substanță nu mai există energie sub formă de căldură. Unitatea de măsură a scării este kelvinul (simbol: K), care este unitatea de temperatură în
Kelvin () [Corola-website/Science/305041_a_306370]
-
Eduard Hanslick argumenta că de muzică te poți bucura ca sunet și formă pură, și nu are nevoie de nici o conotație de elemente extra-muzicale pentru a-și garanta existența sa. De fapt, aceste idei extra-muzicale au diminuat din frumusețea muzicii. "Absolutul", în acest caz, este "puritatea" artei. Prin urmare formalismul a respins genuri cum ar fi opera, cântecul și poemul simfonic, în timp ce transmiteau sensuri explicite sau imagistică programatică. Formele simfonice au fost considerate mai mult pure estetic. (Finalul coral din Simfonia
Muzică absolută () [Corola-website/Science/331513_a_332842]
-
imagistică programatică. Formele simfonice au fost considerate mai mult pure estetic. (Finalul coral din Simfonia a IX-a de Beethoven, precum și programatica Simfoniei a VI-a, a devenit problematică pentru criticii formaliști, care au sustinut compozitorul ca un pionier al "Absolutului", în special cu ultimele sale cvartetele). Carl Dahlhaus descrie muzica absolută ca muzica fără un "concept, obiect, și scop". Cea mai mare parte a opoziției față de ideea că muzica instrumentală e "absolută" a venit din partea lui Richard Wagner. I se
Muzică absolută () [Corola-website/Science/331513_a_332842]
-
în câteva parfumuri celebre: "Tubereuse Indiana" (produs de Creed, 1980), "Poison" (produs de Christian Dior, 1985), "Byzance" (produs de Rochas, 1987), "Tubéreuse Criminelle" (produs de Serge Lutens, 1999). Concretul tuberozei intră, de asemenea, în compoziția mai multor amestecuri de tămâie. Absolutul tuberozei (uleiul esențial pur obținut prin extracția dublă cu solvent din florile tuberozei) este utilizat în industria alimentară pentru a da unor alimente o savoare de căpșuni. Fructele și florile fierte sunt consumate în Filipine. În Cambodgia, Laos și Vietnam
Tuberoză () [Corola-website/Science/330558_a_331887]
-
utilizați în tratamentul arsurilor, infecților și edemelor. . Florile și bulbii sunt folosiți ca remediu în tratarea unor boli în India. În Cuba tuberoza este considerată ca o plantă magică și este folosită în medicină. Compusul principal al fracțiunii volatile din absolutul florilor tuberozei este (E)-metil izoeugenol (un compus fenilpropanoid), care reprezintă 10-20%. Conține și alți esteri: metil benzoatul și benzil benzoatul, care contribuie de asemenea la proprietățile organoleptice. Alte componente minore sunt lactona de iasomie, metil antranilatul, care îmbogățesc gamă
Tuberoză () [Corola-website/Science/330558_a_331887]
-
diferite credințe populare ea se materializează sub forma unui spațiu paradiziac. Majoritatea surselor budiste ce vorbesc despre Nirvana o descriu prin propoziții negative, pentru că afirmațiile ar putea limita sau defini greșit realitatea, în timp ce negațiile îi redau cu fidelitate infinitudinea și absolutul. Unul din termenii caracteristici Nirvanei este "Śūnyată", adică "vid", "vacuitate". Așadar Nirvana este un "Nimic absolut", un contrariu al lumii pe care o percepem. De asemenea ea este o întrupare a non-diferenței, a non-distincției, ea transcende orice opoziție, fiind un
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
păstrează dorințele. În „Floare albastră”, Eminescu evocă amintirea unui proiect erotic eșuat, dar eșuat din cauza confuziei bărbatului asupra căilor omului de a fi fericit. Orgolios, acesta nu vrea să se lase amăgit de instincte și aspiră spre cunoaștere, spre căutarea Absolutului. Copila nevinovată care-l avertizează: Nu căta în departare/ Fericirea ta, iubite!", îmbiindu-l spre jocul voluptuos al idilei, are intuiția adevărului, pe care poetul îl descoperă după epuizarea, prin experiență, a celorlalte căi. Dar, aflat sub scurgerea timpului (aici
Floare albastră () [Corola-website/Science/306556_a_307885]
-
pondere inversată în accentuarea ideii de bază: un plan este al femeii, celălalt al bărbatului. Femeia este o copilă naivă, dornică de a se realiza prin iubire. Bărbatul este un contemplativ, sedus de dulceața jocului inocent, dar încrâncenat să atingă Absolutul, preocupat, într-un ceas când putea să cunoasca fericirea, de altceva, mai înalt și mai întelept, după cum reiese din îngăduința sa față de prea plinul pasional al fetei: "„Eu am râs, n-am zis nimica”". Planul feminității (cuprins în strofele 1-3
Floare albastră () [Corola-website/Science/306556_a_307885]
-
lui Carnap este acela că filofosia speculativă (de exemplu metafizica) este fundamentată pe două tipuri de erori: pe de o parte, folosește cuvinte lipsite de semnificație, iar pe de altă parte, enunțurile sale sunt lipsite de sens. Pentru termeni precum „Absolutul”, „Necondiționatul”, „Ființa în sine”, metafizicianul nu poate furniza condiții empirice de adevăr, ci doar sentimente și reprezentări ce stau în spatele pretinsei semnificații. Mai mult, propoziții metafizice, precum cele oferite de Hegel: „Ființa pură și neantul sunt unul și același lucru
Rudolf Carnap () [Corola-website/Science/304160_a_305489]
-
lucru pe care-l citești, cu Radu Stanca, care te privește cu bonomie și face nu știu câte spirite văzând conflictul care se ivește între doi prieteni în cadrul micului nostru grup, cu Ion D. Sârbu, cu sarcasmul lui și cu batjocura lui absolut necruțătoare la adresa noastră. Toate acestea scăldate într-un fel de baie de prietenie incipientă, prietenie care s-a realizat pe urmă, treptat. M.I.: De traducerea lui Faust cum v-ați apropiat? De unde ați pornit? Șt. A.D.: Eram profesor la Gurahonț
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
e vorba despre Edward cel mai sensibil ciudat (an uncommonly gentle mân), Ed Wood, Ichabod Crane, Sweeney Todd sau Willy Wonka, toți reprezintă niște personaje de excepeție, date la o parte de societate, neînțelese și pasionate de artă. Personajele caută absolutul în domeniul lor oricare ar fi acesta. Oarecum personajele apar toate în oglindă lui Burton. Regizorul a avut o adolescentă grea fiind un tanar foarte dificil. Retras în camera sa viziona filme de groază, a dezvoltat o pasiune îndeosebi pentru
Tim Burton () [Corola-website/Science/314824_a_316153]
-
asupra proprietăților materiei la temperaturi joase care au condus, "inter alia", la obținerea heliului lichid."" a avut contribuții în termodinamică și electricitate. Este întemeietorul laboratorului criogenic din Leiden în 1882, unde a atins pentru prima oară temperaturi apropiate de zero absolut și a ajuns să lichefieze heliul în anul 1908. A studiat fenomenul opalescenței critice împreună cu W.H. Keesom, și a descoperit în anul 1911, fenomenul supraconductibilității..
Heike Kamerlingh Onnes () [Corola-website/Science/310345_a_311674]
-
tânărul Cioran: "Să fie oare pentru noi existența un exil și neantul o patrie?" Câteva teme mari străbat opera lui Emil Cioran: contingența ființei umane, păcatul originar, sensul tragic al istoriei, sfârșitul civilizației, amenințarea Răului, refuzul consolidării prin credință, obsesia absolutului, viața ca expresie a exilului metafizic al omului etc. Cioran a fost un gânditor pasionat de istorie, pe care o cunoaștea bine din vastele sale lecturi și mai ales din autorii și memorialiștii perioadelor de decadență, de unde reflecțiile marcat gnostice
Emil Cioran () [Corola-website/Science/297107_a_298436]
-
mult decât un mijloc pentru binele indivizilor care în compun”. Pentru McTaggart, „filozofia poate să ne dea foarte puțină, dacă nu nici o îndrumare în acțiune... De ce cetățeanul hegelian ar trebui să fie surprins că credința sa în ce privește natura organică a Absolutului nu-l ajută în a decide cum să voteze?” Thomas Davidson a învățat o filozofie numită „apeiroteism”, o „formă de idealism pluralist... cuplată cu un rigorism etic sever”, pe care l-a definit ca „o teorie a Dumnezeilor infiniți în
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
obscur al minții. Singura, slaba conștiință a Eu-lui se repetă, monotonă. Apoi și aceasta se pierde în Realitatea Sinelui Suprem. Orice dualism se șterge. Spațiul finit și spațiul infinit nu mai sunt decât unul. Dincolo de cuvinte, dincolo de gândire, am realizat Absolutul." De asemenea, Ramakrishna experimentează spiritual cele cinci atitudini prefigurate de tradiția "Vaishnava Bhakti": "śănta", atitudinea pacifistă; "dăsya", umilința servitorului; "sakhya", postura unui prieten; "vătsalya", sentimentul mamei față de copil și "madhura", atitudinea femeii față de iubitul ei. Astfel, sub îndrumarea lui Jatadhari
Ramakrishna () [Corola-website/Science/326060_a_327389]
-
eliberator, trăirea la nivel senzorial este, de fiecare dată, un act ratat. Reiterat în compania altor partenere el se transformă într-un act de rutină care, treptat, nu mai satisface exigențele simțurilor, precipitând despărțirile și reluarea căutării. Drumul către "pathosul Absolutului" pe care ei încearcă să-l realitzeze devine tot mai întortocheat, făcând cu neputință de găsit nu numai calea de ieșire dar și cea de întoarcere din inextricabilul labirint în care rătăcesc. Drama lui John - personajul narator - e, într-un
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
suflu divin și că lumea a apărut în 7 zile, de ce să ne preocupăm de teoria evoluției, care în mod necesar e falsă și nocivă? Integrismele: Există însă și alte forme de degenerare a religiei, anume integrismele. Acestea confundă simbolul Absolutului cu forma pe care acesta a putut s-o îmbrace de-a lungul epocilor sau în mod particular într-o epocă dată (anume aceea "a Revelației"), refuzând orice schimbare a formulei adevărului religios. Astfel, integrismele ratează să distingă între esențial
Religie () [Corola-website/Science/296516_a_297845]
-
ca o aceeași experiență poate utiliza în descriere simboluri diferite, că mai multe drumuri pot duce la aceeași destinație, și că experiențele religioase pot diferi de la o persoană la alta, de la o cultură la alta. El nu poate înțelege că Absolutul nu a fost niciodată total accesibil omului, și că el nu este nici azi încă total accesibil, astfel d.p.d.v. uman neputând să susținem că îl cunoaștem deasupra oricărei îndoieli. Fanaticul se percepe așadar ca unicul deținător al adevărului confruntat cu
Religie () [Corola-website/Science/296516_a_297845]
-
să susținem că îl cunoaștem deasupra oricărei îndoieli. Fanaticul se percepe așadar ca unicul deținător al adevărului confruntat cu o lume de erezii. El este acel "alege crucea sau mori" sau acel "Allah e mare" al unora care folosesc girul Absolutului pentru a justifica nejustificabilul. (traducere și sinteză după text de Claude Paris și Yves Bastarache din lucrarea ""Gândire critică și argumentație"" (Éditions C.G. Québec (Canada) 1995), cap. 3 ("Privire asupra religiei"), p. 69/70.) Istoric vorbind, superstiția a fost întotdeauna
Religie () [Corola-website/Science/296516_a_297845]
-
este un roman scris de Camil Petrescu și publicat în 1930. Autorul surprinde drama intelectualului lucid, însetat de absolutul sentimentului de iubire, dominat de incertitudini, care se salvează prin conștientizarea unei drame mai puternice, aceea a omenirii ce trăiește tragismul unui război absurd, văzut ca iminență a morții. Romanul se deschide cu o scenă la popotă, unde căpitanul și
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război () [Corola-website/Science/323117_a_324446]
-
ireconciliabil. Crizele constituționale care au urmat inevitabil au dus la ascensiunea naționalismului în toate republicile: Slovenia și Croația au făcut cereri pentru relații mai slabe în cadrul federației, majoritatea albaneză din Kosovo a cerut statut de republică, Șerbia, dimpotrivă, a solicitat absolutul, nu doar dominația relativă asupra Iugoslaviei. În plus, obiectivul croaților pentru independență a dus la numeroase revolte ale comunităților sârbe din Croația, care încercau să se separe de republică croată. În 1986 Academia Sârbă de Stiinte și Arte a redactat
Iugoslavia () [Corola-website/Science/299163_a_300492]