1,027 matches
-
se anunță mereu printr-o structură care se află în contrast cu ceea ce nu poate fi catalogat drept ideologie (și aici regăsim caracterul referențial al conceptului). Nu mai puțin, întrucât implică un set de idei sistematizate, ideologia presupune un anumit grad de abstractizare, dar și o anumită specificitate ce poate fi regăsită la nivelul caracterului său programatic, întrucât altfel riscă să fie lipsită de eficiență în plan practic. Coexistența ideilor abstracte și a celor programatice, al căror caracter specific are rol practic, indică
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
WALZER, Michael, 40 WATERS, Malcolm, 285, 286, 288, 295, 302 WATKINS, J. W. N., 191 WAXMAN, Chaim I., 28 WILSON, Richard W., 45 WIRTH, Louis, 107, 128, 133 Z ŽIŽEK, Slavoj, 208, 255, 256, 270, 272 Index de termeni A abstractizare, 35 alienare, 51 C capitalism, 55, 146, 180, 182, 242, 265, 269, 270, 282, 303 caracterul ideologiei, 30 cetățenie, 159, 233, 236, 299 colectivism, 164, 165, 227, 230 comunism, 17, 214, 257, 258 comunitate, 12, 68, 71, 74, 79, 84
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și indiciile, cunoscute autorului și cîteodată chiar și detectivului ficțional, sînt ascunse cititorului. Astfel de informații ascunse sînt des întîlnite și în literatura „înaltă”, bunăoară identitatea binefăcătorului lui Pip în Marile speranțe sau a părinților lui Esther în Casa umbrelor. Abstractizarea masivă din diverse discipline academice umaniste presupune că există un nivel abstract al istoriei din care derivă toate narațiunile concrete, cosmetizate prin variații de conținut. Să nu ne lăsăm totuși înșelați. Toate narațiunile implică expunerea unei anumite stări și una
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
experiențe inovatoare proprii, nu numai în domeniul cognitiv ci și în cel afectiv, social moral și acțional. Deci, adaptarea în prima clasă presupune nu numai dezvoltarea corespunzătoare a proceselor psihice cognitive, a celor mai importante operații (analiza, sinteza, comparația, generalizarea, abstractizarea, clasificareaă calități ale gândirii corectitudine. promptitudine, independență, flexibilitate a unor însușiri intelectuale, spirit de observație. stabilitate. distribuția, atenția etc.ă a formărilor unor deprinderi de muncă intelectuale (de a observa, de a asculta cerințele adultului și a acționa corect pe
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
cel dintâi poet moț” (Emil Giurgiuca) un peisagist elegiac, discret caligraf de reverii alpine, de nostalgii „brumate” și de feerii glaciale. Pasteluri, cântece sau balade, poemele sale sunt proiecții ale sensibilității în peisaje spiritualizate sau incantații melancolice. Stilizate în sensul abstractizării, geografia natală, atmosfera și amintirile transilvane sunt invocate/evocate fie în tablouri fumurii, grave, dominate de simbolicele turnuri ale reveriilor gotice, fie în peisaje delicat irizate de „brume” luminoase. „Brumate” (B. a impus „poezia brumei” în lirica românească) sau ninse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
dialogul cu pedagogia europeană și americană, teoreticienii români, Ștefan Bârsănescu, Constantin Narly sau Dimitrie Gusti, au demonstrat necesitatea raportării educației și instrucției la realitățile românești. În acest context, s-a născut o abordare echilibrată între învățământul fascinat de teorii și abstractizări, în care profesorul reprezintă autoritatea supremă și educația practică și activă, care oferă elevilor libertate deplină de acțiune. Teoria și practica pedagogică, fundamentate pe echilibrul dintre teoretizare și creativitate, promovate în România interbelică, au cunoscut o nefirească distorsionare în perioada
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
1997, s-a constatat că sistemul de evaluare, centrat pe memorare și deducție, nu cultivă capacitatea de a cerceta, de a utiliza achizițiile în contexte noi sau pentru a facilita orientarea în bibliografie. Școala a rămas un sistem fascinat de abstractizări, bazat pe comuncare unilaterală, care formează elevi conformiști în reproducerea cunoștințelor. S-a evidențiat necesitatea formării unui învățământ deschis spre cercetarea aplicată și spre piața forței de muncă, în care evaluarea centrată pe progresul individual, să aibă valențe calitative. Profesorul
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
prelucrate” și „livrești”, tot așa cum Scrisori către Vasile Alecsandri ale lui Ion Ghica și Ciocoii vechi și noi, romanul lui Nicolae Filimon, deși „singurele izbânzi în apropierea de realitate”, poartă - și ele - „stigmatele” estetizante ale retorismului, pitorescului și voinței de abstractizare. Rezolvarea întregii probleme nu poate veni decât prin abandonarea irevocabilă - într-un act purificator convergent teleologic cu automatismul psihologic suprarealist (indicat ca o soluție viabilă) - a „«viciului» stilului”: despărțirea de Maiorescu, teoretizată de P. cu determinarea spiritului unei culturi conștiente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
în activitate. Este foarte ușor distras de cel mai mic zgomot, mișcare sau orice alt factor perturbator Memorie: predominant mecanică și de scurtă durată; viteza de memorare lentă; întipărirea slabă, durata păstrării scurtă. 42 Gândire: concret intuitivă; capacități reduse de abstractizare și generalizare în raport cu vârsta . Limbaj și comunicare: Volumul vocabularului: sărac, concretsituativ Semantica: înțelege informația verbală în ritm lent după multe repetări Structura gramaticală: construiește propoziții scurte, acordul gramatical nu este bine format. Tip de comunicare: verbală, mimico-gesticulară. Răspunde la întrebări
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
75 IV. Date privind dezvoltarea personalității Percepție: difuză, superficială a materialului de învățare; Atenție: instabilă, se concentrează foarte greu în activitate; Memorie: predominant mecanică și de scurtă durată; viteza de memorare rapidă; durata păstrării lungă; Gândirea: concret intuitivă, nu face abstractizări; Limbaj și comunicare: vocabular bogat, exprimare frumoasă și corectă, uneori vulgară; Imaginație: relativ bogată; Afectivitate: imatur emoțional; reacții emotive cu caracter exploziv (țipete, plâns, aruncarea caietelor); Psihomotricitate: coordonare motrică generală bună; Motivație: predominant extrinsecă; Temperament: puternic exteriorizat, impulsiv, nestăpânit, inegal
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
sexplice prin cuvinte proprii relații, caracteristici, asemănări și deosebiri etc. Operațiile logice analiza și sintezase desfășoarpreponderent cu suport concret - deoarece sunt implicate și aspecte ale vorbirii orale care nu au fost accesibile copilului sau care sunt insuficient exersate. Generalizarea și abstractizarea se realizeazla nivelul admis de sistemul senzorial, copilului fiindu-i accesibile un număr redus de concepte. Comparațiile pe care le realizeazpornesc de la concret. Inițial, judecata și raționamentul se realizau preponderent pe bazde imagini, dar, terapia logopedicși antrenamentul verbal realizat în
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
exerciții lexicale. 12Măsuri de remediere: Pe parcursul terapiei copilul a avut o evoluție foarte bună, chiar spectaculoaspentru anumite perioade, cu progrese vizibile în îmbogățirea vocabularului activ, în dezvoltarea grafismului, dovedind o memorie bună, și capacități de analiză, sinteză, comparare și chiar abstractizare. Aceste manifestări cognitive au infirmat diagnosticul pus inițial de către psiholog, care testase copilul și care constatase psihometric un ușor decalaj fațde normalitatea mintalspecificvârstei. Acest diagnostic se putea datora, în fapt stării psihice a subiectului la începutul terapiei complex de inferioritate
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
poate pune la dispoziția întregii societăți, ceea ce se petrece în mintea unui singur om"19. Același cercetător afirmă: „cuvintele sunt acelea care dau oamenilor posibilitatea să pătrundă dincolo de suprafața lucrurilor, până la esența și legile lor. FĂră cuvinte nu există nici abstractizare, nici generalizare, nici gândire, nici practică socială"20. Se știe că principala "unealtă" a profesorului de Limba romană este, în ultima instanță, cuvântul și, de aceea, ne vom apleca asupra acestei realități atât de fascinante, scoțându i în evidență diferitele
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
Generalizarea nu este numai operația gnoseologică prin oare se formează sfera noțiunilor ci și operația logică prin care se poate extinde aceasta sferă. Specificarea este operația logică prin care se poate restrânge sfera noțiunilor. Generalizarea gnoseologică este dialectic legată de abstractizare iar generalizarea logică este dialectic legata de specificare. Generalizarea și specificarea sunt operații logice care nu se aplică niciodată sferei unei singure noțiuni, ci sferelor unui lanț de noțiuni supra și subordonate. 30 H.Wald, op.citată, p.82-8. 23
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
aceea se poate vorbi de o dezvoltare a semnificației în cadrul căreia educația poate juca un mare rol. Relația dintre gândire și limbaj este importantă în ceea ce privește formarea conceptelor, a noțiunilor, care reprezintă un înalt grad de generalizare dar ș i de abstractizare, o capacitate de sinteză dar și de analiză care să poată realiza clasările noționale superioare, după ce s~a sesizat și extras esențialul din obiecte și din fenomene. În crearea și perfecționarea acestui sistem extrem de complex al noțiunilor, limbajul este absolut
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
sintagmatice favorizează activitatea gândirii, oferă sprijinul pentru depășirea treptată a formelor de gândire concretă, oferă mijloacele directe pentru stabilirea relațiilor corecte între fenomene sau obiecte, oferă cadrele și sprijinele pentru funcționarea gândirii logice, oferă uneltele absolut necesare pentru procesele de abstractizare și generalizare. De asemenea, posibilitatea de analiză a cauzalității din propria gândire adică gândirea critică și capacitatea de reversibilitate a gândirii se dezvoltă pe măsură ce se dezvoltă limbajul, care "permite fixarea și reapariția unor conținuturi identice , facilitează diferențierea între diversele aspecte
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
transformă prin transformarea întregii lui personalități”78), și de aceea procesul de predare a acestui obiect de studiu trebuie să meargă mână în mână, cu educarea gândirii logice, a afectivității, a posibilităților perceptive. Copilul la vârsta pubertății are posibilități de abstractizare; esențialul este ca el să fie pus în situații care să-i arate necesitatea unui anumit mod de exprimare, funcțiile limbii, utilitatea ei pragmatică, și de aceea un factor important în procesul de învățare a limbii materne este crearea unei
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
În contextul acestui model, Învățarea este rezultatul unei suite de condiționări În care educatorul se străduiește să definească cunoștințele de dobândit nu Într-o manieră „mentalistă” (utilizând termeni ca spirit de analiză sau de sinteză, Înțelegere, capacitate de generalizare și abstractizare etc., care se referă la ce se Întâmplă În interiorul acelei cutii negre), ci În termeni de comportament observabil așteptat la sfârșitul perioadei de Învățare. De aici au decurs Învățarea programată, o bună parte a pedagogiei prin obiective 1 și a
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
dizabilități intelectuale, formarea reprezentărilor se desfășoară sub influența negativă a unor afecțiuni mai puțin localizate, comparativ cu cei care prezintă dizabilități senzoriale, dar mai extinse și cu caracter mai difuz, influențând În mod negativ desfășurarea proceselor analitico-sintetice, diminuând capacitatea de abstractizare și generalizare, sensibilitatea, eficiența coordonărilor funcționale etc. Cercetările În domeniu au evidențiat câteva caracteristici ale reprezentărilor la copiii cu dizabilități mentale, mai ales la cei din clasele mici, unde experiența cognitivă și limbajul implicat În precizarea reprezentărilor sunt Încă slab
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
completarea informațiilor lacunare. 4.1.4. Gândirea tc "4.1.4. Gândirea " Prin caracteristicile și mecanismele sale, gândirea se profilează ca o activitate psihică foarte complexă, având la bază un „proces conjunctiv de Însemnătate centrală În reflectarea realului care, prin intermediul abstractizării coordonate În acțiuni mentale, prelucrează informații despre relațiile categoriale și determinative În forma conceptelor, judecăților și raționamentelor” (Popescu-Neveanu, 1978). Gândirea reprezintă un proces psihic fundamental pentru cunoaștere. Ea se bazează pe o serie de operații intelectuale proprii (analiza, sinteza, compararea
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
coordonate În acțiuni mentale, prelucrează informații despre relațiile categoriale și determinative În forma conceptelor, judecăților și raționamentelor” (Popescu-Neveanu, 1978). Gândirea reprezintă un proces psihic fundamental pentru cunoaștere. Ea se bazează pe o serie de operații intelectuale proprii (analiza, sinteza, compararea, abstractizarea, generalizarea, clasificarea, concretizarea etc.), se dezvoltă pe parcursul etapelor/stadiilor de maturizare a proceselor intelectuale (după Piaget 1, stadiul inteligenței senzorimotoare este cuprins Între 0-2 ani; stadiul inteligenței preoperaționale, Între 2-7 ani; stadiul operațiilor concrete, Între 7-11/12 ani; stadiul operațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
dinamica dezvoltării intelectuale, caracterizată prin numeroase inegalități și oscilații concretizate Într-o evoluție Încetinită, greoaie, inconsistentă și neterminată), rigiditatea reacțiilor și a comportamentului adaptativ, consecință a dereglării mobilității proceselor corticale de excitație și inhibiție (efectele constau În dificultăți accentuate de abstractizare și generalizare, concretism excesiv al gândirii, perseverare În același tip de activitate). În contextul activităților educative, una dintre sarcinile prioritare ale Învățământului pentru elevii cu dizabilități mentale constă În prevenirea și combaterea manifestărilor de inerție (altfel spus, În stimularea activismului
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
cerințe; - particularitățile metodologiei didactice vor fi corelate cu nivelul elevilor și cu trăsăturile caracteristice fiecărui grup În parte; spre exemplu, În cazul elevilor cu nivel mai bun, pot fi folosite și metode și mijloace cu un grad mai Înalt de abstractizare (depinde foarte mult de vârsta și nivelul de școlarizare ale elevilor), comparativ cu elevii care prezintă unele deficiențe În plan intelectual sau senzorial, În cazul cărora metodele și mijloacele folosite vor avea un caracter intuitiv mai accentuat, necesar Înțelegerii operațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
Conceptul de Tehnologie didactică permite interpretarea conceptului de Asigurare a calității procesului de Învățământ În virtutea conceptelor de calitate din seria de standarde ISO 9000:2001. Conținutul mesajului informațional În tehnologia didactică. Mesajului informațional din procesul instructiv-educativ poate fi tratat, prin abstractizare, În conformitate cu teoria informației. În teoria informației, un mesaj este un grup finit, ordonat, de elemente prelevate dintr-un repertoriu, constituind o secvență de semne asamblate conform anumitor legi, ale „ortografiei”, ale „gramaticii”, ale „sintaxei”, ale „logicii”; acești termeni fiind extrem de
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
în natură obiectelor sensibile, care nu subzista în afara materiei. Și, din acest motiv, pentru a putea înțelege [natură obiectelor sensibile], imaterialitatea intelectului posibil nu ar fi suficientă dacă nu ar fi prezent intelectul agent, care actualizează inteligi bilele prin modul abstractizării. Intelectul agent abstrage speciile inteligibile din imaginile pe care, totodată, le iluminează. Cum poate fi înțeleasă abstra gerea speciilor inteligibile din imagini? Eleonore Stump descrie acest proces ca fiind unul de îndepărtare a accidentelor materiale ale obiectului, care sunt conservate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]