16,963 matches
-
politizează cu exasperare tocmai fiindcă nu mai scrie așa de intens. Se spune de asemenea că s-a scris despre Pinter mai multă literatură critică decât despre oricare alt autor contemporan (lucru discutabil, având în vedere că în prezent critica academică - cea mai puternică pentru moment - nu scutește pe nimeni). Se menționează ades că a pătruns în programele universitare și acest lucru i-a adus o sporire a popularității. Să ne amintim că Joyce își dorea, la vremea lui, să producă
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
cursurile unor profesori celebri, între ei Ludwig Klages, pe care îl consideră "un fel de Nae Ionescu monumental al celor de aici". Toate acestea se desfășoară pe fondul național-socialismului german din ce în ce mai agresiv, care se simte peste tot, inclusiv în mediul academic: "Toți profesorii intră în sală salutând cu brațul ridicat. Când Spranger a citat cuvântul lui Hegel că vremurile lipsite de război sunt vremuri de marasm, toată sala enormă a pornit-o pe un frecat entuziast al podelelor (glasul de aici
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
și cu ochi vigilent de studios; demersul său captivează nu prin pitorescul stilului (ca la Dan C. Mihăilescu) ori prin ingeniozitatea punerii în ramă (ca la Ioana Pârvulescu), ci prin calitatea și cantitatea informației, chiar dacă aceasta este desfășurată, uneori, prea academic. Fiecare mahala bucureșteană este investigată nu doar geografic, fizic, social, ci și ca un fel de parohie, pentru a i se stabili caracteristicile psihice. Bucureștiul (poate de aceea i se spune, de fapt, Bucureștii, pentru că este un oraș "schizoid", cu
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]
-
pe Eminescu. El scrie cu plăcere despre volume ca Eminescu și Transilvania, datorat eminescologului de marcă D. Vatamaniuc, unde se elucidează chestiunea originii familiei Eminovici, stabilindu-se o relație directă între Iminovicii din Transilvania și cei din Bucovina. Coautorul ediției academice Eminescu recuperează din manuscrise însemnări semnificative despre Horia și Avram Iancu, despre dorința tânărului peregrin ce trecuse pe la Blaj și Sibiu de a se înființa o Academie de Drept și un Teatru Național în Transilvania. Alte precizări le fac George
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
dublă trădare: având ambiția de a prezenta și poeți aparținând minorităților din Basarabia, ea a necesitat traducerea unor poezii din rusă în română și abia apoi în engleză. În plus, antologia are privilegiul de a revela câteva dintre particularitățile sistemului academic local: știați că există un Colegiu de Litere al Universității de stat "Alecu Russo" din Bălți care are un departament de literatură română și mondială? Cât despre poeți, aș vorbi despre Alexandru Vakulovski în primul rând: mi se pare că
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/13892_a_15217]
-
Contemplarea nesfârșitelor coji La apariția lui în 1996, romanul lui Adrian Oțoiu a repurtat succes după succes, atât în comentariile criticilor de vârste și de orientări estetice diferite, cât și în fața premiilor literare, ba chiar a pătruns și în mediile academice unde a devenit imediat obiect de studiu pentru poetica prozei postmoderne. Pe cât de dificil e la lectură (cartea ispitește la părăsire, plăcerea lecturii e fragmentară și temporară, în ciuda entuziasmului ciudat al criticilor), pe atât de multe culoare de analiză dezvoltă
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
Amado. Brazilianul a vizitat România și i-a plăcut mămăliga cu sarmale. Militantismul politic e transparent din frazele tunătoare despre propășirea poporului brazilian (interviu din 1963). Arghezi povestește despre seducția socialismului pe la vremea tinereților: În loc să fim întâmpinați cu obișnuitul limbaj academic al profesorilor, ca: măgarule, tâmpitule, ni se spunea politicos: Poftiți, tovarăși" Ne simțeam oameni. De pe tribună auzeam cuvinte noi: capital, exploatare, profit." (1960 sau de cât de puțin depinde conduita unui om...) Interesant interviul cu Ana Aslan, poate Nobelul nostru
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14082_a_15407]
-
și adolescență pe meleaguri românești, Graf scrie poezii din care răzbat inconfundabile ecouri eminesciene. Ceea ce atrage atenția în mod deosebit în lucrarea de față este stilul acesteia. Dincolo de rigoarea documentară, discursul autoarei nu are nimic din răceala clinică a studiilor academice. Dimpotrivă, formulările la care se recurge sunt poematice aproape, trădând devoțiunea autoarei față de opera eminesciană și față de subiectul ales. Avem în față o carte scrisă din pasiune, grea de informație, revelând cititorului blazat o altă față de poetului. Leac de textualism
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14245_a_15570]
-
Cluj o universitate-pilot, o megapolă universitară, structurată multipolar, cu o multiplicitate a limbilor, încurajând mobilitatea profesorilor-cercetători și a studenților, căci mi-ar plăcea să văd renăscând azi, când barierele cad și sunt atât de lesnicioase mijloace de comunicare, acea peregrinatio academica pe care Evul Mediu creștin o practicase. Dar cu toate că știu că universitatea viitorului, o universitate să-i spunem a epocii Internetului în care am intrat deja va semăna prea puțin cu aceea de azi, totuși mi-ar părea bine ca
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
și prerogativă Academiei Române de a legifera în domeniul ortografiei nu datează din 2001, ci din chiar momentul întemeierii înaltului for (1866, sub denumirea inițială de Societatea Literară). Actul de constituire consemnează că "misiuni speciale" ale Societății Literare (denumiri ulterioare: Societatea Academică Română, 1807; Academia Română, 1879): a) de a determina ortografia limbii române; b) de a elabora gramatică limbii române; c) de a incepe și a realiza lucrarea dicționarului român (apud D. Macrea, Probleme de lingvistică română, Editura Științifică, 1961, p. 122
Scrisoarea a patra by Victor Iancu () [Corola-journal/Imaginative/14722_a_16047]
-
la a și la sunt, dar Em. Vasiliu s-a abținut. între timp, în Academie au mai fost primiți trei lingviști: Matilda Caragiu Marioțeanu, Gheorghe Mihăilă și Marius Sală. Toți acești specialiști de primă mână sunt de acord cu legiferarea academică din 1993). Sigur, discuțiile pe această temă (uneori, prea aprinse totuși) vor continua și nu văd de ce ne-ar neliniști acest lucru. Singurul fapt inacceptabil mi se pare a fi eludarea cu bună știință a argumentelor preopinentului. în ceea ce privește atacul la
Scrisoarea a patra by Victor Iancu () [Corola-journal/Imaginative/14722_a_16047]
-
duca cititorul acolo unde autorul dorește...”, m-a amenințat, vizibil rănită, o doamnă. Pentru ea și pentru toți cei care, în fața unui cuvânt mai frust, se înmoaie ca o cârpiță și cad cu capul de astfalt, am transcris în limbaj academic o parte din Povestea pulei a lui Ion Creangă. Pentru că, deși ar fi putut obține aceeași expresivitate folosind “cuvinte frumoase”, și Creangă a preferat să folosească “un limbaj lipsit de eleganță”. Un țăran nepriceput, ce să mai discutăm... Dovada mai
“Povestea pulei”, varianta pentru prețioși și pudici by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21191_a_22516]
-
mai puțin să arăt cu degetul, cât să vorbesc despre cum gestionez la nivel personal întâlnirile cu intoleranța cotidiană. Acest eveniment se află sub egida proiectului ,,Tinerii construiesc o Românie civică” derulat de Fundația Proiectul de Educație Civică și Dezvoltare Academică (ECDA). Evenimentul va avea loc miercuri, 25 iunie, de la ora 18:00, la terasa (acoperită) The Jar Bar & Pub, strada Sf. Ștefan nr. 21. Cum se ajunge la terasa Jar Pub in romania putem vorbi mai mult de toleranta nu
Întâlniri cu intoleranța cotidiană by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82352_a_83677]
-
el. În al doilea rând, învățământul din România e ce faci din el. Am mers la un liceu prestigios din Ploiești unde am învățat să îmi respect profesorii și cum să fiu parte dintr-un colectiv care se sprijină reciproc. Academic, totul a depins de profesori: dacă își doreau să ” facă carte” cu noi o făceau, daca nu, nici noi nu ne-am dat interesul. Evident că BAC-ul ne-a luat prin surprindere și că toată clasa a-12a a fost
Modelul american by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82400_a_83725]
-
război, acceptase funcția de subsecretar de stat la Finanțe în guvernul Antonescu). Și-a dat viața pentru a-și salva un coleg de celulă de la moarte în numele aceluiași simt al datoriei. Într-o Românie democratică ar fi făcut o carieră academică și politica sclipitoare. Pe Mircea Eliade sfârșitul războiului l-a prins în afara țării. Ostracizarea la care a fost supus în anii de după război de către intelectualii parizieni pentru trecutul său pro-legionar l-a făcut să accepte oferta de a ține câteva
Despre context by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82521_a_83846]
-
de după război de către intelectualii parizieni pentru trecutul său pro-legionar l-a făcut să accepte oferta de a ține câteva conferințe și apoi de a deveni profesor titular al universității din Chicago. Această decizie i-a deschis drumul spre o construcție academică de notorietate mondială. Pe Noica teroarea din anii ’50 l-a izolat la Câmpulung unde a întemeiat prima sa școală filosofica șui generis, la care s-a format, între alții, Alexandru Paleologu. A fost și el prins în malaxorul implacabil
Despre context by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82521_a_83846]
-
internaționale și de oportunitatea specializării în medii educaționale performanțe pot vizita târgul pe 30-31 octombrie, la Sala Palatului din București, si pe 2 noiembrie, la Casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca. Tinerii pot intra în contact direct cu lumea academică internațională la workshop-uri, seminarii și sesiuni de prezentare ale universităților prezente la RIUF. În plus, au șansa să fie admiși pe loc la o universitate internațională prin interviurile de 15 minute din cadrul Spot Admissions. :: mai multe detalii pe www.riuf
Târgul universităţilor internaţionale by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82563_a_83888]
-
se termina tărășenia - abia cu a patra teză. (Oamenii de știință sunt mai invidioși ca niște copii...) Totuși, a primit acasă, prin poștă, și celelalte diplome, lucru care nu l-a determinat niciodată să și folosească titlurile în activitățile sale academice juridice, economice și medicale, punându-și pe cartea de fizică doar epitetul, doctor în filozofie, adică doar doctoratul obținut cu calificativul maxim. A fost profund șocat când a fost numit președintele judecătoriei, dar și mai jignit când a primit, tot
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
presupus că o parte din simpatia concetățenilor a fost acordată chipului zîmbitor, în contrast cu fețele crispate ale altora, în timp ce modul de exprimare făcea și el notă aparte, întorcînd spatele retoricii vide, gesticulației și agramatismului. Vocea altor actori politici, iviți din lumea academică și literară, a răgușit destul de repede. A lui Cazimir și-a păstrat timbrul inițial. ,Partidul Liber-Schimbist, pe care l-a odrăslit din Ťlamurať lui Caragiale, dînd astfel una din rarele dovezi că literatura e capabilă să Ťfabriceť viață, poate fi
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
pe față atitudinea proptită în prejudecăți și stereotipuri locale reiterate de secole. Intrată prin tradiție în specific. O critică politică - în sensul foarte larg anglo-saxon - a poveștilor ar scoate la iveală multiple și grave incorectitudini, ce ar merita un studiu academic detaliat, pus la dispoziția organismelor abilitate. Nu pot aici să enumăr decît mostre ce responsabilizează nu doar autorul - nemuritorul, ci și lunga serie de receptori care s-au bucurat și au rîs și l-au iubit pe clasicul povestaș. Ceea ce
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
nu vor rămânea fără răspuns. Pe lângă cele pe care le are deja se vor găsi destule lichele („mama lichelelor în Basarabia este veșnic însărcinată”) care vor veni în slujba satanei. Deunăzi grație unui prieten primesc un articol cu o denumire „academică” (de fapt unul din seria de articole care vor urma!) „Introducere în „teoria unionismului convențional”” semnat cu un nume inventat (nu au măcar curajul să-și semneze „operele” cu propriul nume!) Benedict Ciubotaru (luând în considerație cui îi slujește articolul
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
teologul și istoricul îmbină cât se poate de armonios pasiunea dar și priceperea bunei meniri hărăzite, devenind autorul volumelor: „Istoria mănăstirii Izvorul Tămăduirii” Salva, Editura Astra, Blaj, 2013 (împreună cu prof. Ana Filip); „Stări, momente și personalități ale Ortodoxiei transilvane”, Editura ,,Academica Brâncuși”, Târgu Jiu, 2013 și „Habet sua fata libelli!”, Antologie de invitații la lectură, Editura Semănătorul, Tismana, 2014. De asemenea, a elaborat și publicat peste 100 de studii și articole de teologie și istorie în reviste precum: Transilvania (Sibiu), Altarul
IULIU MARIUS MORARIU – RESTITUTIO GRIGORE PLETOSU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380694_a_382023]
-
teologul și istoricul îmbină cât se poate de armonios pasiunea dar și priceperea bunei meniri hărăzite, devenind autorul volumelor: Istoria mănăstirii „Izvorul Tămăduirii” Salva, Editura Astra, Blaj, 2013 (împreună cu prof. Ana Filip); Stări, momente și personalități ale Ortodoxiei transilvane, Editura ,,Academica Brâncuși”, Târgu Jiu, 2013 și Habet sua fata libelli! Antologie de invitații la lectură, Editura Semănătorul, Tismana, 2014. De asemenea, a elaborat și publicat peste 100 de studii și articole de teologie și istorie în reviste precum: Transilvania (Sibiu), Altarul
RESTITUTIO GRIGORE PLETOSU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380713_a_382042]
-
de metrou - Contribuții critice, ediția îngrijită de Margareta Feraru, din 1988, de la Minerva. În două volume. Bucăți galbene de zid, unde se-așază la locul lor (prime) apariții interbelice. Mai mult decît simple cronici, dar altceva decît forțări de critică academică, contribuțiile lui Aderca au curajul punctului de vedere, adecvat sau nu, și eleganța liniei de modă. Altfel spus, stilul ceremonios, dintre războaie, și privilegiul degetului exact, de cronicar care arată, își fac, la el, bună companie. Luîndu-și ca armă "oarecare
Cronicarul în vremea lui by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10245_a_11570]
-
spun ceva nou în rîndurile de mai sus. Ceea ce încerc să scot în valoare este că acele concepte ce formează stratul adînc al ofertei pe care v-o propune A fost sau n-a fost? sînt îndelung tratate în lucrări academice de filosofie a istoriei și formează chiar Credo-ul unui curent existent și în teoria literară. "Istoria este în timp ce se întîmplă și rămîne un caleidoscop de perspective și de adevăruri", zice regizorul și scenaristul, la același diapazon cu teoreticienii, negînd
Vaslui ó Elsinore by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10225_a_11550]