15,810 matches
-
PROF. UNIV. DR. VASILE BURLUI, de Pompiliu Comsa , publicat în Ediția nr. 1668 din 26 iulie 2015. Festivitatea a avut loc recent, în sala „Unirii” a Muzeului de Istorie, la care a participat elita intelectualității, prevalent exponenți ai vieții universitare, academice și literare ieșene. După cunoașterea mea, acesta este cel de-al cincisprezecelea volum de versuri pe care, reputatul om de știință și talentatul poet Vasile Burlui îl lansează la Iași, îmbogățind astfel palmaresul operei sale literare, poetice. Exegeza, analiza acestei
POMPILIU COMSA by http://confluente.ro/articole/pompiliu_comsa/canal [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
mi-a generat profunde meditații, reflecții inerente, ad hoc, și sunt convins că nu ... Citește mai mult Festivitatea a avut loc recent, în sala „Unirii” a Muzeului de Istorie, la care a participat elita intelectualității, prevalent exponenți ai vieții universitare, academice și literare ieșene.După cunoașterea mea, acesta este cel de-al cincisprezecelea volum de versuri pe care, reputatul om de știință și talentatul poet Vasile Burlui îl lansează la Iași, îmbogățind astfel palmaresul operei sale literare, poetice.Exegeza, analiza acestei
POMPILIU COMSA by http://confluente.ro/articole/pompiliu_comsa/canal [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
voastră asupra accidentelor cromozomiale, prin care se experimentează acum tot felul de experiențe la limita morții (ELM) și alte experiențe în afara corpului (EAC), este perfect justificată. Însă, exista o mică problemă: aceste experiențe genetice nu sunt recunoscute oficial de forumul academic mondial, mulți geneticieni, psihologi și juriști cer ca aceste descoperiri să rămână un secret medical. Și fără o atestare științifică corectă, poate s-o caute Ei pe Maica noastră peste tot, că nu o vor găsi nicăieri, nici pe Maica
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 5 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/Reportaj_imaginar_la_un_congres_int_constantin_milea_sandu_1339419228.html [Corola-blog/BlogPost/341976_a_343305]
-
dat fiecăruia în parte, ori de câte ori a fost solicitat!... Colaborator apropiat și sfetnic luminat al multor personalități culturale, profesori și ierarhi, îndrumător a multor studenți și doctoranzi, păstor duhovnicesc a atâtor generații de preoți și călugări, membru a foarte multe organisme academice de specialitate din țară, am observat cum, la înmormântarea sa l-au plâns și regretat cu toții, fiind conștienți de marea pierdere ce li s-a pricinuit!... A fost o prohodire a unui distins ierarh și slujitor al Bisericii la care
FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1457599342.html [Corola-blog/BlogPost/363402_a_364731]
-
această cauză era foarte apreciat, foarte admirat și probabil, și invidiat!... El, Mitropolitul, a fost întotdeauna, consecvent probității sale morale și științifice!... Pentru acest fapt a fost foarte solicitat, fiind implicat în foarte multe acțiuni și activități, în diferite comisii academice și culturale ale universității și ale orașului. A fost mult iubit de studenți și preoți, ajutându-i pe foarte mulți dintre ei prin recomandările și sfaturile pe care le-a dat fiecăruia în parte, ori de câte ori a fost solicitat!... Metodele și
MITROPOLITUL NESTOR VORNICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_mitropolitul_nestor_vornicescu_.html [Corola-blog/BlogPost/366866_a_368195]
-
mulți se încumetă să o cucerească și am toată admirația pentru efortul lor, însă și aici știm că uneori efortul nu e veritabil și că sistemul a creat căi nepermise prin care titlul se acordă din alte motive și nu academice. Dar titlul/diploma devine mai important pentru unii decât cunoașterea. Am 20 de ani de experiență profesională și vă spun cu mâna pe inimă că nu diploma a contat vreodată în sistemul românesc privat, ci abilitatea mea de a genera
M-am dus să țin un curs de „public speaking” unui grup de profesori. La ora 12, o parte dintre ei mi-au cerut să le dau diploma by https://republica.ro/m-am-dus-sa-tin-un-curs-de-zpublic-speaking-unui-grup-de-profesori-la-ora-12-o-parte-dintre-ei-mi-au-cerut [Corola-blog/BlogPost/338820_a_340149]
-
vorbească despre viață, să-i ajute pe cei care au nevoie, să meargă la biserică, să aibă grijă de propriile familii, să-i citeze pe Eminescu și Brâncuși și să lupte pentru democrație/ cred că muți bucureșteni sunt intelectuali și academici prin felul lor de a fi. Scena creativă și artistică este, probabil, unul dintre lucrurile care m-au inspirat cel mai mult la acest oraș. Tot timpul se întâmplă ceva! Când descriu Bucureștiul, îl văd adesea ca pe o scenă
„Acesta este Bucureștiul!” O mișcare pentru schimbarea imaginii României pentru turiștii din țările nordice by https://republica.ro/zacesta-este-bucurestiul-o-miscare-pentru-schimbarea-imaginii-romaniei-pentru-turistii-din-tarile-nordice [Corola-blog/BlogPost/338080_a_339409]
-
ecumenic, contribuind foarte mult la dezvoltarea relațiilor interbisericești, interconfesionale și interreligioase!... Datorită tuturor acestor calități și merite, din anul anul 1992 a fost membru al Academiei Române și al Academiei Republicii Moldova, de asemenea, la 12 Octombrie anul 1998 a primit Titlul Academic de Doctor Honoris Causa al Universității din Oradea, iar în anul 2002 pe cel al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu!... Nu pot să uit faptul că, în mare parte, i se datorează reînființarea - la 12 Decembrie anul 1992 - (a) Mitropoliei
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA IISUS HRISTOS DOMNUL – ARHIEREUL CEL VEŞNIC A ÎNALTPREASFINŢITULUI SA DR. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – MITROPOLITUL ARDEALULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2 by http://confluente.ro/In_memoriam_sapte_ani_de_la_trecerea_l_stelian_gombos_1343735115.html [Corola-blog/BlogPost/358737_a_360066]
-
atras mânia Romei și pentru a îmblânzi această mânie și-a luat îndrăzneala - fie ce-o fi de a invita întreg neamul românesc să intre în solidaritatea catolică, suprapunând-o pe aceasta solidarității naționale românești. Răspunsul a venit prompt și academic. L-a dat Prea Sfințitul Nicolae al Oradiei, în aplauzele unanime ale întregii asistențe. Preasfinția Sa adresându-se celor de față a spus: Biserica strămoșească a neamului nostru m-a trimis la această sărbătoare exclusiv românească pe mine, cel mai
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_episcopul_nicolae_popoviciu_al_oradiei_.html [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
ecou deosebit în țară, întrucât era o primă exegeză a unui ardelean asupra unei opere ce se bucura deja de un răsunet amplificat în Regat cât și în partea de țară ocupată încă, o primă micromonografe prezentată într-un mediu academic dinafara granițelor despre personalitatea poetului de ,,pe culme”(Perpessicius) al literaturii române, cel care a trasat cu pașii și scrisul său genial harta României Mari. Mai mult, a fost percepută ca un act patriotic săvârșit de un transilvănean cu o
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1449726850.html [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
șirul de strălucite monografii, de originale exegeze ce urmau a i se consacra în cultura românească și universală. Semnată Elie Dinurseni, teza a fost susținută, în limba maghiară, la Unversitatea din Budapesta, în luna mai 1895, în fata unei comisii academice foarte exigente și care, probabil, lua contact pentru prima dată cu acest subiect. Un prim merit al acestei lucrări este acela că a fost elaborată la foarte scurt timp (1894) de la plecarea poetului la popoarele stelelor, că reprezintă prima lucrare
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1449726850.html [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
dată cu acest subiect. Un prim merit al acestei lucrări este acela că a fost elaborată la foarte scurt timp (1894) de la plecarea poetului la popoarele stelelor, că reprezintă prima lucrare de gen pe acest subiect prezentată într-un mediu academic din exteriorul țării care vorbește despre genialitatea poetului român și că a fost tipărită, un an mai târziu, și tot în limba maghiară, la Editura „Aurora” a lui Todoran Endre din Gherla (un exemplar fiind donat, cu autograf, Academiei Române de
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1449726850.html [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
propunându-și să arate lumii dimensiunea universală a unuia din cei mai mari lirici ai secolului al XIX-lea, înălțimea astrală a operei acestuia. Prezentarea tezei în limba maghiară s-a bazat pe acest considerent, de a înfățișa elitei budapestane academice pe poetul de geniu al literaturii române care poate sta alături de marii lirici europeni. Elie Miron Cristea are astfel meritul incontestabil al primei abordări monografice ample a lui Eminescu, afirmându-se ca biograf al său pe drumul deschis de Titu
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1449726850.html [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
1899) de un anume I.S. Ordeanu - a trecut neobservată, deși ea punctează ideea enciclopedismul poetului pe care o vor susține ulterior Nicolae Iorga (,,expresia integrală a sufletului românesc”), Constantin Noica (,,omul deplin al culturii românești”) ș.a. Respectând rigorile unei lucrări academice, Elie Miron Cristea își structurează volumul (după modelul studiului maiorescian) pe două capitole mari - unul consacrat vieții, universului biografic; celălalt tratând opera, universul creației -, încheind cu Naționalismul lui Eminescu - titlu ce va fi preluat peste ani (1932) de eminescologul Dumitru
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1449726850.html [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
văd ca acum, servea masa la cantină, se ștergea politicos la gură și apoi râgâia copios că de rușine mă uitam numai în jos să nu mă bufnească răsul. Să nu râzi, tinere, zicea, că râgâitul n-o fi el academic, dar ajută la digestie. Și cine nu are o digestie bună, nu are o sănătate bună, asta era vorba lui. Apoi punea mâna pe nodul de la cravată și trăgea de el până la o jumătate de metru, purta cravată cu zgârci
DIN NOU ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 by http://confluente.ro/Din_nou_intrebari_ion_untaru_1328788761.html [Corola-blog/BlogPost/351627_a_352956]
-
s-a descifrat alfabetul, că s-au citit tăblițele de la Sinaia, în care sunt descrise fapte din istoria lor? Că limba română este de fapt LIMBA DACO-ROMÂNĂ? Atunci, de ce atâta tăcere, atâta mistificare și contestare a identității românilor? De ce oficialitățile academice române nu acceptă ultima teorie? Nu pot să răspund la această întrebare. De aceea, pentru a-mi clarifica nelămuririle, îmi voi pune și alte întrebări: care este originea cuvintelor românești? Ce s-a spus și s-a scris despre vorbele
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
în Context, capătă aura Contextului. Felinarul Întregului luminează firidele și feliile Întregului, punând întunericul într-o lumină favorabilă. Prin traiectoria baghetei magice, înjurătura plebei, rostită citeț, se aristocratizează instantaneu. Instinctul bădăran poartă, hocus-pocus, joben. Mârlănia golănească se moșierizează, devenind discurs academic. Câtă slăbiciune are puterea Contextului! Câtă putere are, acum, slăbiciunea Textului! Pentru a nu mai vorbi privighetoricește, să exemplarisim nește chestii, autohtone, în formă, și indigene, în conținut. Carevasăzică! România, intrând în Europa, mai bine dzis, în Huniunea evropeană, a
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/janet_nic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
obicei, un Text, pus în Context, capătăaura Contextului. Felinarul Întregului luminează firidele și feliile Întregului, punând întunericulîntr-o lumină favorabilă. Prin traiectoria baghetei magice,înjurătura plebei, rostită citeț, se aristocratizează instantaneu.Instinctul bădăran poartă, hocus-pocus, joben.Mârlănia golănească se moșierizează, deveninddiscurs academic. Câtă slăbiciune are puterea Contextului! Câtă putere are, acum, slăbiciunea Textului! Pentru a nu mai vorbi privighetoricește, să exemplarisimnește chestii, autohtone, în formă, și indigene, în conținut.Carevasăzică! România, intrând în Europa, mai bine dzis,în Huniunea evropeană, a devenit
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/janet_nic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
accepte orice rezultat al alegerilor prezidențiale. Întrebarea care se pune este însă: de ce nu putea fi Victor Ponta omul potrivit pentru a coordona aplicarea politicii occidentale de către România? Pentru că e un om corupt, sau un impostor (din punct de vedere academic) sau un prieten al Rusiei? Nimic din toate acestea. Prea puțin contează, din punct de vedere geostrategic, plagiatul lui Ponta sau corupția PSD-istă. Defectul capital al lui Ponta, din unghiul de vedere geopolitic, este pur și simplu prea marea
Cheia geopolitică a alegerilor prezidențiale din România by http://balabanesti.net/2014/11/17/cheia-geopolitica-a-alegerilor-prezidentiale-din-romania/ [Corola-blog/BlogPost/339984_a_341313]
-
continuare demontat treptat. Odată redus la insignifianță, nu va mai exista în România nici o forță politică cu veleități (măcar marginale) de autonomie națională. Tonul politicii va fi dat de mass media, de ONG-uri „apolitice” (gen GDS) și think tank-uri „academice” a căror finanțare vine de unde vine și a căror poziție poate fi perfect controlată de unde trebuie; iar în fruntea politicii românești, Johannis, adică nimeni: un om fără personalitate, fără partid solid care să îl susțină, fără autonomie și fără alte
Cheia geopolitică a alegerilor prezidențiale din România by http://balabanesti.net/2014/11/17/cheia-geopolitica-a-alegerilor-prezidentiale-din-romania/ [Corola-blog/BlogPost/339984_a_341313]
-
romane, proză scurtă, eseuri, interviuri) și surse secundare (studii critice, biopics-uri, interviuri TV), folosind o metodologie derivată din domeniul studiilor literare și de film, și vehiculând concepte ca memoria autobiografică, pactul testimonial, estetica, precum și arhive mass-media. În anul 2016, editura academică elvețiană Peter Lang (Frankfurt/Main, New York), a publicat cartea lui Claudiu Turcuș, „Norman Manea. Aesthetics and East Ethics”, care stă la baza acestei conferințe. Volumul este prima monografie despre viața și opera lui Norman Manea, publicată în 2016, când scriitorul
CLAUDIU TURCUŞ INVITAT LA INSTITUTUL HARRIMAN DIN NEW YORK PENTRU O CONFERINŢĂ DESPRE ESTETICA LUI NORMAN MANEA de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/i_c_r_new_york_1491321389.html [Corola-blog/BlogPost/370793_a_372122]
-
unde predă cursurile Critică de film și Adaptare cinematografică. Semnează eseuri critice în principalele reviste culturale din România - Vatra, Cultura, Dilema Veche, Steaua, 22. Este redactor asociat al prestigioasei publicații Observator Cultural. Coordonează, de asemenea, diverse numere tematice ale revistei academice Ekphrasis - Image, Cinema, Theatre, Media. În 2013, a organizat, la Cluj-Napoca, împreună cu criticul Andrei Gorzo, workshop-ul Realismul Noului Cinema Românesc (partener fiind Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale, București). A debutat editorial cu volumul de critică „Estetica lui
CLAUDIU TURCUŞ INVITAT LA INSTITUTUL HARRIMAN DIN NEW YORK PENTRU O CONFERINŢĂ DESPRE ESTETICA LUI NORMAN MANEA de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/i_c_r_new_york_1491321389.html [Corola-blog/BlogPost/370793_a_372122]
-
treaba cu copiii. Prin clasa a opta m-a apucat o curiozitate și m-am dus la librărie să văd dacă pot să mi-o astâmpăr (încercasem întâi la bibliotecă dar nu existau astfel de cărți). Am găsit un tratat academic stufos, înțesat de cuvinte lungi și complicate, care se vindea ‘la pachet’ cu o carte despre fluturi. Am dat banii și pe fluturi (ce mă interesau pe mine fluturii?), doar ca să văd dacă în cartea aia pot găsi vreun răspuns
Putem să numărăm mult şi bine copiii „turnaţi” din sărăcie, ignoranţă, analfabetism, abuz. Întrebarea este ce facem cu ei? by https://republica.ro/putem-sa-numaram-mult-si-bine-copiii-turnati-din-saracie-ignoranta-analfabetism-abuz-intrebarea-este-ce [Corola-blog/BlogPost/338169_a_339498]
-
stăpînea un trup fierbinte, ce tremura sub atingerea palmelor lui bătătorite de muncă și un suflet de păpădie, ce se înfiora sub suflarea lui! Și, a continuat el, cu senzațiile noastre, vezi și tu, palpităm la unison, ca să zic așa, academic! Mai trebuie să lăsăm timpul să-și desfășoare aripile, asemenea Victoriei de la Samotrache ... și să dărîmăm și gardul, că timp avem ... Așa să fie, bărbate, a tremurat ea, excitată de grandoarea pe care o căpătau planurile lui de viitor și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_15_18_ioan_lila_1329443732.html [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
pe scenă alături de soprana Mioara Cortez și de violonistul Gabriel Croitoru, cel căruia Statul Român i-a încredințat celebra vioară Guarneri - „Cathedral”, cea pe care a cântat și maestrul George Enescu. Aproape 2.000 de spectatori, personalități ale vieții culturale, academice, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai administrației locale se vor bucura de acordurile ariilor celebre din muzica lumii într-un ambient unic în spațiul cultural ieșean și național. Explanada Universității de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” se va
Sabin Păutza by http://www.zilesinopti.ro/articole/2631/sabin-pautza [Corola-blog/BlogPost/99419_a_100711]