461 matches
-
său cel mai mic, Gheorghe (Iordache) Ghica-Deleni (1788-1854), „cu casele și toată pajijia casei de acolo, cu veniturile pietrelor de moară, cu heleșteele și poienele de acolo, cum și prisaca cu stupi și cu tot codrul și cu toate celelalte acareturi și vite, cum și viile de la Cotnari și dughenele și cârciumile toate și cu tot locul din Târgul Hârlăului și moșiile Onești, Pașcani și Ozonești, cu toate acareturile de acolo”. Moșia va trece pe rând, prin moștenire, la Teodor Ghica-Deleni
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Deleni () [Corola-website/Science/322143_a_323472]
-
și prisaca cu stupi și cu tot codrul și cu toate celelalte acareturi și vite, cum și viile de la Cotnari și dughenele și cârciumile toate și cu tot locul din Târgul Hârlăului și moșiile Onești, Pașcani și Ozonești, cu toate acareturile de acolo”. Moșia va trece pe rând, prin moștenire, la Teodor Ghica-Deleni (1820-1865), Grigore Ghica-Deleni (1847-1938) și Teodor Ghica-Deleni (1885-1958). Între anii 1888-1889, Grigore Ghica-Deleni a făcut unele reparații, clădirea fiind reamenajată la începutul secolului al XX-lea de către arhitectul
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Deleni () [Corola-website/Science/322143_a_323472]
-
o masă și unul sau două scaune. "Palatul Regal" sau "Casa Regelui", cum era de obicei numită, a rămas reședința Regelui până la "celebra confruntare" de la 1 februarie 1713. În imediata apropiere de "Casa Regelui" au fost construite o cancelarie, grajduri, acareturi, o cazarmă pentru ostași și alte clădiri. Cancelaria era de asemenea construită din cărămidă, în timp ce alte clădiri erau ridicate din lemn sau din lut. Tabăra suedeză, centrul natural al căreia era "Casa Regelui", în scurt timp s-a transformat într-
Încăierarea de la Bender () [Corola-website/Science/330674_a_332003]
-
către terme la est și la vest, către Peristil și către subsolurile apartamentelor. Spațiul îngust situat între cele două temenosuri spre nord și apartamentele private spre sud este ocupat de două mici ansambluri termale, fiecare cu propria palestră și cu acareturile proprii. Cele două băi au fost descoperite abia cu ocazia săpăturilor contemporane și au rămas multă vreme puțin cunoscute. Au fost identificate mai multe piese provenite din hipocaust, ca și un "praefurnium" pentru băile din vest. Alimentarea cu apă a
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
un fel de factotum, care schimba, înlocuia și reașeza țiglele și ardezia acoperișurilor pe care le repara și le supraveghea. Un vechi teasc, banal, cu dimensiuni impresionante, și distrus la sfârșitul secolului al XIX-lea, ocupa o mare parte din acareturi, care se împreunau cu enorma poartă de intrare. Acolo veneau toți podgorenii din sat pentru a-și tescui strugurii, abația percepând o dijmă din vin.. Aceste hambare și remize erau umplute cu putinele, butii, butoaie mari și sticle. Viile de la
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
din satul Țaul, raionul Dondușeni (Republica Moldova), construit la începutul secolului al XX-lea. Conacul a fost construit pe terenurile din partea de sud ale satului, cumpărate de bancherul Andrei Pommer (1851-1912) de la micii proprietari. În perioada 1901-12 au fost finalizate toate acareturile și sădit cel mai mare parc din Basarabia țaristă. A rămas neterminată clădirea principală, numită și palatul. Până la 1945, moștenitorii bancherului nu au intervenit în interiorul conacului. La începutul anilor 1960 au fost construite spații de locuit și de studii pentru
Conacul Pommer () [Corola-website/Science/333815_a_335144]
-
clădirea principală, numită și palatul. Până la 1945, moștenitorii bancherului nu au intervenit în interiorul conacului. La începutul anilor 1960 au fost construite spații de locuit și de studii pentru Tehnicumul agricol (actualmente Colegiul agricol). A suferit intervenții și clădirea conacului, iar acareturile inițiale și alte elemente arhitecturale din parc au fost demolate. Totuși, complexul de la Țaul este cel mai bine păstrat dintre conacele de la începutul sec. al XX-lea. În 1980 aici începe să activeze un sanatoriu care trata bolile reumatice și
Conacul Pommer () [Corola-website/Science/333815_a_335144]
-
și casa. Iată ce îi scria el, în 5 august 1921, lui Ștefan Dimitrescu, imediat după stabilirea în noua casă: “...sunt într-adevăr la Vălenii de Munte, unde ne-am strămutat ca să răsuflăm - mai ales cu copiii - în largul unui acaret fără proprietăreasă dedesubt. Am aici o casă bătrânească, compusă din un salon vast, o tindă respectabilă, o odaie zdravănă, o bucătărie de iarnă, una de vară, cerdac pe cinste, plus alte edecuri: grajd, magazie, coștereață, pivniță și un alt lăcaș
Piese de mare frumusețe în Licitația “Maeștri ai Portretului” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105835_a_107127]
-
Pitaru avea heleșteu, ogradă pentru magazii, cotețe și hambare, totul fiind foarte bine îngrijit. Pare că prin simpatie cu monumentalitatea Ansamblului Palatului Brâncovenesc de la Potlogi, conacul lui Lenș era și el prevăzut cu un zid impresionant care înconjura stabilimentul și acareturile. Astăzi, clădirea veche a conacului nu mai există, în locul ei fiind ridicată o altă clădire care respectă planul inițial de construcție. Conacul de astăzi se întinde pe un singur etaj cu vreo paisprezece camere, altele aflate la mansardă, totul fiind
Familia lui Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/337635_a_338964]
-
(în ) este o clădire barocă din districtul nord-vestic Troja al orașului Praga, aflată în imediata apropiere a Grădinii Zoologice (la est). Situat pe malul drept al râului Vltava, fostul domeniu nobiliar conține, de asemenea, mai multe acareturi, inclusiv grajduri, și, de asemenea, o vinotecă, inspirată de via Sf. Clara din apropiere (în direcția nord). Clădirea palatului este înconjurată de o grădină mare cu multe plante ornamentale, pomi fructiferi și un mic labirint, decorat cu fântâni arteziene, vaze
Palatul Troja () [Corola-website/Science/336176_a_337505]
-
celor castrați de gena corupției aceeași autoritate le-ar putea oferi cochete ferme cu câte două-trei corpuri de case, bazin de înot, teren de golf, grajduri, corturi pentru oaspeții la petreceri câmpenești în număr mare. Construcția fie și numai a acareturilor, a căilor de acces ar contribui la reducerea ratei șomajului, sporind totodată atracția turismului național. Luxul atrage și nu doar o mie, ci două sau chiar trei mii de nemți ar putea să vină în România anual... Un parc al
Sfârșitul marii corupții în rețete de bun simț by Barbu Cioculescu () [Corola-website/Journalistic/14588_a_15913]