13,156 matches
-
Negru Vodă ce zideau ziua se dărâma noaptea. Se zice că meșterul și-a zidit soția, pe Ana, și a reușit să definitiveze ridicarea bisericii. Dar li s-au luat schelele și ei și-au făcu aripi din șindrila de pe acoperiș și au zburat. Din locul unde a căzut Manole a țâșnit un izvor... În biserică se află racla cu moaștele Sfintei Filofteea la care zilnic vin mii de credincioși să se roage pentru sănătate și mântuire de păcate. De aici
TRANSFĂGĂRĂŞANUL ŞI SPLENDORILE SALE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 by http://confluente.ro/Transfagarasanul_si_splen_ion_nalbitoru_1369562557.html [Corola-blog/BlogPost/354934_a_356263]
-
muncească. Toate satele erau pline cu tătari dar cum acestora nu le plăcea să lucrezepământul, nu erau interesați de agricultură. Stăteau cât este ziulica de lungă cu picioarele răsucite sub fund în fața caselor joase, cu ferestrele aproape de pământ și cu acoperișul din țărână[9]aruncatăpeste bețe de floarea soarelui și fumau din narghilea. Tătăroaicele cu șalvarii lor pe ele de le atingea turul de pământ, așezau pe niște măsuțe din brad ne geluite, scunde și cu trei picioare, cești minuscule și
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401615086.html [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
pe niște măsuțe din brad ne geluite, scunde și cu trei picioare, cești minuscule și turnau mereu cafea sau ceai din ibric,sau se serveau între ele cu rahat și apă. Casele tătărești erau parcă niște bordeie mai mari, cu acoperișurile lor de pământ pe care se urcau curcile să ciugulească iarba. Cel mai mult la tătari le plăcea să crească curci. Aveau cu zecile, chiar dacă se creșteau foarte greu. Ei au intrat primii în ceape la înființarea lui din 1949
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401615086.html [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
plantele cerealiere. N.A. [6] soldați ruși N.A. [7] construcție auxiliară care ține de o clădire, de o gospodărie individuală. /de la turcescul acaret - conf. DEX. [8]a le curge nasul - N.A. [9]Pământ sfărâmat mărunt. [10] Aerisire sub forma prismatică în acoperișul casei pentru aerarea podului casei folosit uneori ca depozit pentru cereale la casele țarănești. N.A. Referință Bibliografică: Punti peste timp. - Povestiri / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1248, Anul IV, 01 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401615086.html [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
cu litere vibrate pe arcuș până sunetele vor cânta. Va tremura scrisul scos din călimara inimii. Florile se vor strânge la sfat împărțind mirosuri prin aerul umed. Vom ciopli piatra coloane se vor înălța în respirul luminii. Se vor polei acoperișurile cu aur de pe care întunericul se va rostogoli și zilele vor fi de platină. Citește mai mult Atunci nopțile vor fi albeaurorele se vor vărsa pe râuriuna spre alta,lumină din izvoare pământul.Culori de curcubeu vor înfășura după umeri
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU by http://confluente.ro/articole/llelu_nicolae_v%C4%83l%C4%83reanu/canal [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
întinde cuvinte pe corzicu litere vibrate pe arcușpână sunetele vor cânta.Va tremura scrisul scos din călimara inimii.Florile se vor strânge la sfatîmpărțind mirosuri prin aerul umed.Vom ciopli piatracoloane se vor înălța în respirul luminii.Se vor polei acoperișurile cu aurde pe care întunericul se va rostogoliși zilele vor fi de platină.... VI. DORINȚA DE ZBOR, de Llelu Nicolae Vălăreanu , publicat în Ediția nr. 2313 din 01 mai 2017. Cum se poate să cauți răspuns la lipsa de aripi
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU by http://confluente.ro/articole/llelu_nicolae_v%C4%83l%C4%83reanu/canal [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
fascinează; De regulă ies pe terasă dar vecinul mi-o ia mereu înainte și asta îmi strică ziua Altădată mă urc în podul casei numai că alt vecin ajunge la luminator înaintea mea În ziua următoare m-am cățărat pe acoperiș dar și acolo un altul ajunsese primul Ultima dată mi s-a luminat de ziuă pe dealul din apropiere dar și aici am ajuns prea târziu Mâine plec pe Everest; Dumneavoastră, ce faceți?! Referință Bibliografică: Răsăritul soarelui / Ion Untaru : Confluențe
RĂSĂRITUL SOARELUI de ION UNTARU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Rasaritul_soarelui_ion_untaru_1327321654.html [Corola-blog/BlogPost/360462_a_361791]
-
descopăr/ Frumusețea provizorie/ Lipită cu bucăți de amurg.” (După sinele meu). Omule). Categorică prezență vie, pregnantă și constantă în spațiul poetic, Conclusivitatea ne este oferită de asemenea, într-o adresabilitate largă, directă: „Nopțile fug prin vise/ Zilele sunt sus pe acoperiș/ Ești călătorul iubirii omule...” (). Categorică prezență vie, pregnantă și constantă în spațiul poetic, Violeta Allmuça . Referință în sublimitatea desprinsă conștient din amplul universal! Referință Bibliografică: DANIEL MARIAN DESPRE VIOLETA ALLMUÇA Identitate și sensibilitate poetică / Baki Ymeri : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DANIEL MARIAN DESPRE VIOLETA ALLMUÇA IDENTITATE ȘI SENSIBILITATE POETICĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1493057064.html [Corola-blog/BlogPost/377703_a_379032]
-
altfel și la fel sunt toate clovn absurd ești spirit și curajul pe care îl adun în brațe goale golite de minuni semințe de nădejde împrăștiate-n câmpuri cuvinte fără margini doar miez având în sân le simt bătaia-n acoperișul vesel și trist le las să cadă deasupră-mi împrejur prin mine cern amurgul și tropotul zăbala o pun pe-un cal sălbatic mi-e sufletul acum ești obosit știu poate că te-ai aruncat prea mult în toată-această luptă
TUNEL COMPLET CU ZIDURI DE TĂMÂIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1468751391.html [Corola-blog/BlogPost/380143_a_381472]
-
fie condusă în principiu de un singur om. Dacă riști să cazi pe lista neagră a acelui sacerdot, nu mai ai ce căuta la întrunirile românilor. Unitate nu înseamnă însă că toți românii din Arizona să stea sub un singur acoperiș sau să facă naveta la biserică. Românii de aici sunt dispersați pe toată suprafața statului. În vreme ce bisericile românești se află cu precădere în partea centrală și de Nord a Phoenix-ului, un număr mare de români locuiesc în orașele din
NECESITATEA REFORMEI IN BISERICILE ROMANESTI DIN SUA! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_reformei_in_bisericile_romanesti_din_sua_.html [Corola-blog/BlogPost/348163_a_349492]
-
tulburare, emoție, timiditate, simțăminte copleșitoare, dar totodată și un sentiment stenic, de siguranță, așa cum te cuprinde în fața cuiva pe care poți să te sprijini fără grijă, care-ți oferă umărul, oricât ar fi vremurile de amarnice. Aveai un adăpost, un acoperiș pentru umerii tăi firavi, pentru pașii tăi nesiguri, pentru vocea încă în formare, pentru norii ce alergau amenințători peste creștetul tău. Te simțeai oarecum apărat, protejat. De unde venea această senzație de siguranță? Din personalitatea lui copleșitoare, din glasul lui ferm
O CONŞTIINŢĂ A VEACULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1400126328.html [Corola-blog/BlogPost/350738_a_352067]
-
toate fețele noastre ca leac din mâna bărbosului. Nu suntem obligați să ne ridicăm de la masă sau să mulțumim putem să mâncăm încă, fără teamă. Stăm la masă unde în afară de acest tabiet nu e nimic: sub noi este cerul, deasupra: acoperișul de piatră al cavoului. Ascultăm nici o picătură de mister nu se mai aude ne este sete am trecut neobservați peste apă și totul, dincolo, este fum... Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Masa veșniciei, poem de Al.Florin Țene / Al Florin
MASA VEŞNICIEI, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1030 din 26 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Masa_vesniciei_poem_de_alfl_al_florin_tene_1382798262.html [Corola-blog/BlogPost/347135_a_348464]
-
și experinta religioasă prin clarobscurul lucrărilor sale. O întâlnire plăcută, mai ales că îl cunoșteam din bisericile și muzeele din Romă. Mai sunt aici aproximativ 110 picturi și desene din nordul Italiei secolelor XVI-XVIII. Grădină de pe terasa, aflată sus pe acoperiș, oferă o imagine splendida a Central Park-ului și a clădirilor din jur. Tot aici sunt sculpturile moderne ale lui Andy Goldsworhy din lemn și piatră întitulate ”doi copaci”. Muzeul Brooklyn este un alt monstru cultural, al cincelea după Cairo
NEW YORK de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441516563.html [Corola-blog/BlogPost/343990_a_345319]
-
țară sunt total ironizați de conducătorii politici ce îi avem, ne mai având azi de unde alege alții mai buni ca ei. Cei care vor alege drumul exilului, trebuie să știe că cel mai elementar lucru pentru început, este asigurarea unui acoperiș, sub care să se poată hrăni în liniște, odihni și reculege. Ideal ar fi să cunoști limba țării, sau măcar cuvintele de bază care te vor ajuta să-ți găsești ceva de lucru pentru început, pentru a te putea integra
UN FENOMEN NEDORIT, SAU NECESAR? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Emigratia_un_fenomen_nedorit_sau_necesar_.html [Corola-blog/BlogPost/355839_a_357168]
-
ca și cum timpul, infinitul ar putea fi sorbite, gustate: „De-ar fi să bei mereu, din laptele lunar/ Nu te-aș opri. E visul tău. Nimic nu-i în zadar./ Gustând din cosmos, eu nu m-aș mai plânge.../ Iubind pe acoperișul lumii. Lumini aș strânge./ Și-am fi sorbit din ele veșnic, împreună-n noapte.../ De-abia atunci, ar fi iubirea noastră scrisă-n Carte!/ (Poemul” De-ar fi...”, din volumul ” Semnele timpului ”) Subtextul poemelor ne dezvăluie o inițiată în misterele
REGĂSIREA PURITĂŢII ŞI ILUMINAREA DINĂUNTRU A COSMOSULUI POETIC de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1424410587.html [Corola-blog/BlogPost/368467_a_369796]
-
sunt de aceeși culoare, a altuia, de altă culoare distribuite circular ca petalele unei flori iar în mijloc un alt rond cu flori de culoare galbenă, și anume, crăițe pitice. În partea stângă, spre gard se afla un grătar cu acoperiș din tablă zincată, de jur împrejur, placat cu cărămidă roșie. În restul grădinii se aflau arbuști ornamentali, din loc în loc și ronduri mici de flori ca pe partea dreaptă. Până ce Ștefan a deschis portbagajul să ia bagajele, Ilinca nu se
POVESTE LA ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ (XIII) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Poveste_la_inceput_de_primav_vasilica_ilie_1387213946.html [Corola-blog/BlogPost/363360_a_364689]
-
Nori rari, alburii și cîlțoși, stau suspendați în înaltul bolții cerești, aproa¬pe în nemișcare. Casele cu aspect prăfuit, patriarhal, ale periferii¬lor emană parcă o căldură omenească. Unele dintre ele au un aer mis¬terios, năpădite fiind pînă la acoperiș de iederă verde, cățărătoare. Umbrite de oțetari sau salcîmi bătrîni, cu trunchiuri groase, strîmbate de vreme și cu coroane stufoase, încremenire, străzile tăcute sunt adesea denivelate de rădăcinile vieții lor vegetale, înverșuna¬te, învîrtoșate, urmîndu-și cu încăpățînare calea spre pînzele
POPULAŢIA FLĂMÂNDĂ, ZIARISTUL ŞI ACTRIŢA de ION HOLBAN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_holban_1411388099.html [Corola-blog/BlogPost/375147_a_376476]
-
este; rezistența construcției a sporit. Continui să bați lațuri și totul pare a deveni un schelet uriaș. Dacă ai neșansa ca prin apropiere să treacă cumva vreun academician doctor-inginer sau careva înhăitat cu acesta, visul de a avea propiul tău acoperiș deasupra capului îți va fi spulberat căci, ei nu te-ar vedea decât reconstituind scheletul vreunui mamut și categoric, de asta se ocupă numai specialiștii. Tu însă, care te-ai apucat de o casă, ai un dram de noroc, așa că
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1467902478.html [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
de părinți, uităm să fim părtași în responsabilități cu frații, dar nu uităm de moșteniri. Ne uităm, chiar, mama în sala de judecată, după ce, cu bunăvoință, ne-a dat semnătură pe ultima brumă de avere ce-o mai deținea. Pe acoperișul sub care ne-a adus pe lume și unde ne-a crescut laolaltă, învățându-ne, cu dragoste de mamă, să ne iubim ca frații și nimic să nu ne despartă. Dar, de unde să știe sărmanii părinți, sărmana mamă, că acel
PLEDOARIA NEUITĂRII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1446194816.html [Corola-blog/BlogPost/384751_a_386080]
-
și unde ne-a crescut laolaltă, învățându-ne, cu dragoste de mamă, să ne iubim ca frații și nimic să nu ne despartă. Dar, de unde să știe sărmanii părinți, sărmana mamă, că acel nimic poate fi doborât de moștenirea unui acoperiș, acel acoperiș care cândva era cuibul ce-i adăpostea puii... Ce ar mai fi de spus? Dumnezeu, cu mila! În viață, sunt lucruri, sunt trăiri, sunt experiențe și reguli ce nu trebuiesc uitate. Și mai mult de atât, sunt oameni
PLEDOARIA NEUITĂRII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1446194816.html [Corola-blog/BlogPost/384751_a_386080]
-
ne-a crescut laolaltă, învățându-ne, cu dragoste de mamă, să ne iubim ca frații și nimic să nu ne despartă. Dar, de unde să știe sărmanii părinți, sărmana mamă, că acel nimic poate fi doborât de moștenirea unui acoperiș, acel acoperiș care cândva era cuibul ce-i adăpostea puii... Ce ar mai fi de spus? Dumnezeu, cu mila! În viață, sunt lucruri, sunt trăiri, sunt experiențe și reguli ce nu trebuiesc uitate. Și mai mult de atât, sunt oameni pe care
PLEDOARIA NEUITĂRII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1446194816.html [Corola-blog/BlogPost/384751_a_386080]
-
de porumb mărginesc forul roman, cu tulpinile lor uscate, arămii prin care ferestruiește vântul. Deschid fereastra. Mireasma toamnei umple spațiul prismatic al orașului, desenând frunze aurii de stejar pe case, străzi, dealuri, râuri. O mare cupolă viorie se ridică peste acoperișuri, ca o membrană încă umedă, desprinsă de pe un bob de strugure. O privesc cu ochi mari, clipind des, iar lumina fragmentata de ploaie îmi străbate cristalinul răsturnând brazii si stâlpii de înalta tensiune cu vârful in jos, pe suprafața inundata
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_gheorghiu_1433582731.html [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
două șoseaua vânătă și moale, ca un aluat de pâine. Clădirile par fragile, construite din ceață și pânză de păianjen. Văd, prin pereți, contururi întunecate: un dulap, o masă, un scaun, un pian. Iar ploaia bate cu degete repezi, în acoperișurile translucide ca o placentă. Pe trotuar trec umbre cu umbrele ca niște ciuperci. Ferestrele și ușile parcă se resorb, casele seamănă cu niște crustacei uriași, înveliți în foițe transparente. Îmi frământ degetele strânse de două inele de argint, mă ridic
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_gheorghiu_1433582731.html [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
apa, nu vedeți că nici Dumnezeu nu ne mai cruță, vai de păcatele noastre ... Pe pod nu prea mai stătea nimeni la taclale, unii cărau apă din rîu pentru animale, alții își căutau oile, începuse construcția cîtorva case, se ridicau acoperișuri, se săpau fundații noi, în fine, bărbații aveau iarăși treabă, sîmbătă seara parcă explodau crîșmele, muzica le bubuia în creier și le spăla mințile de toate îngrijorările, nu prea aveau bani, era sărăcie mare, dar țuica era ieftină, două mii păhărelul
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_56_59_ioan_lila_1341239779.html [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
era. Două-trei secunde dura alternanta. Incomodat de rază jucăușa s-a ridicat în picioare și a privit paralel cu ea. Rază de lumină, care-i tulbură moțăiala, trecea prin cabina macaragistei, unde trebuia să fie nevastă-sa, si ieșea prin acoperișul de sticlă spre soare în sens invers. Mănat de curiozitate ca să afle ce se întâmplă în cabina macaralei, de se întrerupe acea rază ritmic, a făcut câțiva pași stânga-dreapta și cu privirea concentrată pe cabina macaragistei. Nu și-a dat
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP. 2 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1470284368.html [Corola-blog/BlogPost/378123_a_379452]