666 matches
-
climatice, conform modelului ptolemeic, fiecare fiind divizată în zece secțiuni și conține Eurasia și nordul continentului african.Textul conține descrieri exhaustive ale condițiilor naturale, culturale, politice și socio-economice din toate cele 70 de secțiuni componente. Informațiile au fost verificate cu acribie, fiind excluse din mărturiile adunate ale călătorilor musulmani intervievați mărturiile contradictorii, păstrându-se deci detaliile confirmate din mai multe surse. Al-Idrisi compara lumea cu o sferă cu circumferința de 37.000 de kilometri (deci cu o eroare față de datele reale
Muhammad al-Idrisi () [Corola-website/Science/331921_a_333250]
-
greșește a doua oară apreciindu-i opera după idei. Dacă n-ar fi stilul, prin care înțeleg felul de a-și exprima subiectivitatea, ideile n-ar face din el mai mult decât un eseist interesant. Ea le analizează cu atâta acribie, încât decid că am citit destul. Nu vreau deloc să spun că ideile lui Cioran ar trebui neglijate, ca fiind numai pretexte pentru a-și etala stilul. Vreau doar să spun că el nu este autorul unei filozofii, ci a
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3781_a_5106]
-
respect deosebit părintelui decedat, asumînd față de fiul acestuia, ca și pentru Sullivan, un rol tutorial. Scorsese se pricepe să scoată la suprafață exotismul și specificul unor figuri criminale crescute în mediul alcalin al străzii, ca și trăsături etnice, cu o acribie de etnolog. Din acest punct de vedere, regizorul mizează foarte mult pe detaliu, iar felul în care personajul mănîncă sau vorbește, precum și ticurile sale devin ilustrative pentru o filozofie a microcosmului asociațiilor familiale mafiote extrem de conservatoare. Înainte de a fi trimis
Băieţi buni, băieţi răi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9904_a_11229]
-
expediată?). Urmează analiza, amănunțită, poezie după poezie, vers după vers, a erorilor știute de tipar ale ediției princeps (confruntate cu textul din Convorbiri și, apoi, cu cel din manuscrise atît cît îngăduie lecțiunile posibil de corecte), totul migălos și cu acribie științifică. Și, apoi, completările și eliminările unor greșeli de tipar în cele 16 ediții ale plachetei (Maiorescu veghind ediția pînă la cea de a zecea, 1907), după care ele s-au tipărit potrivit interesului editorilor Socec și Teclu. Ediția V.G.
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
masivă ediție (680 pagini), mixtură din toate despărțămintele creației eminesciene: publicistică, traduceri, proză, dramaturgie, poezie, de aceea e intitulată Opere complete. Pentru verificarea textelor cu manuscrisele au fost utilizați colaționatori anonimi (a lucrat, deci, cu negri) care n-au dovedit acribie, apelînd la textul ediției Scurtu. Dar se dă, aici, prima oară, traducerea din Kant (adnotată), drama Bogdan Vodă. Înghesuită pe două coloane ale paginii, ediția, la care au lucrat mai mulți, e, acum, bizară, chiar dacă Perpessicius a folosit-o la
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
din cotidian pentru a porni cu gândul în fascinante peripluri... conduși de cuvântul scris. Când cartea este însă elegantul album Ipostaze ( Ed. Expert, București, 2003), închinat unui "monstru sacru" al scenei românești ca Toma Caragiu, când volumul este alcătuit cu acribia și profesionalismul autoarei, acad. Matilda Caragiu Marioțeanu, și este excepțional realizat grafic, atunci lansarea devine sărbătoare. Și nicăieri această sărbătoare nu ar fi fost mai adevărată, mai firesc "trăită" decât pe una dintre scenele slujite cu atât devotament de artist
Posteritatea unui mare actor by Sanda Aronescu () [Corola-journal/Journalistic/13718_a_15043]
-
de ani, el scrie un număr semnificativ de texte, un fel de microeseuri, așa cum le numește el însuși, parțial experiențe fugare din expoziții, parțial observații de lectură, parțial mici note de călătorie, în care se apleacă riguros și cu o acribie mult mai mare decît ar da de înțeles tonul său paradoxal și jucăuș, asupra unora dintre cele mai importante personalități artistice de la noi și de aiurea și asupra unor probleme extrem de complicate ale istoriei artei universale. În pofida dimensiunilor reduse ale
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9845_a_11170]
-
de mult să mai fie un simplu autor, el a devenit un personaj literar a cărui biografie trece în operă și a cărui operă trece viață. De osmoza aceasta în dublu sens nu e răspunzător numai Creangă, ci mai ales acribia celor care i-au făcut posteritatea: junimiștii, Ibrăileanu, Călinescu, Vasile Lovinescu, Valeriu Cristea. Pentru a defini proza humuleș- teanului, Eugen Simion propune termenul de autoficțiune, care presupune existența a trei trăsături: 1) o istorie a naratorului; 2) o tipologie umană
O minune de povestitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5268_a_6593]
-
infinită dificultate, efectiv în chinuri creatoare, nefăcînd un pas fără să imite sau să ironizeze pe cineva. În cei șapte ani berlinezi (1905-1912) îi lipsea, acut, suetă de acasă. O suplinea extraordinar în corespondență expediata, pe care o scria cu acribia cu care își compunea opera literară. Tot scriind corespondență, repet, cu aceeași artă că și în bucățile literare, cheltuind, deci, enormă energie, producția să beletristica s-a anemiat cu totul aproape, lipsindu-i convivii condeiul a rămas paralitic. Dar nu
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
contemporani declarau că nici nu-și dorea, de fapt, să fie scriitor? Îi aparține lui Ion Pop meritul de a fi spulberat această îndoială legitimă. Ediția întocmită de profesor, sub titlul Schițe și nuvele aproape... futuriste, este o demonstrație de acribie filologică, dublată discret de o nouă perspectivă asupra operei urmuziene. Ca să revin, însă, la laitmotivul bizareriei destinului postum al acesteia din urmă, se cuvine să mai spun și că hazardul a jucat aici un rol însemnat, creând, practic, condițiile pentru
„Caietul roșu“ al lui Urmuz by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4356_a_5681]
-
când cutare text literar propus spre analiză la un examen de nivel național era transcris inexact, ceea ce reprezintă nu o greșeală oarecare, ci o impietate față de scriitorul citat și devenit obiect de evaluare. A nu verifica, a nu corobora cu acribia impusă de uzanțe, a face public un text transcris "după ureche" e un râu nu numai pentru disciplină ori pentru specialitatea respectivă, ci, mutatis-mutandis, un râu făcut vieții cotidiene la nivel social. De exemplu, într-o atare împrejurare, se scrie
Comunicare și corectitudine by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/6858_a_8183]
-
recomand însă din rațiuni mai marcat estetice. Pentru încărcătura prozastică extraordinară oferită de scenele preliminare funeraliilor. Protagonistul e delapidat în plină stradă, dar grija lui principală e aceea de a nu pierde cumva câteva pagini redactate anterior cu silă și acribie. Sunt pagini extrem de importante, pentru el, pentru suferința lui și pentru cinismul pe care se vede obligat să-l învețe de tânăr: „Am visat mereu să am forța cuvintelor, să pot face orice numai «din cuvinte». Am probat-o la
Biografii contemporane by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4400_a_5725]
-
rămâne programatic eseistic (vorba lui Eugen Negrici, în sensul bun al termenului), iar aparatele sale critice sunt reduse la minimum. Ediția critică trebuia, însă, să dezambiguizeze neclaritățile și trimiterile sumare din textele cărturarului, ceea ce George Ardeleanu a făcut cu multă acribie, introducând, pe lângă notele privind versiunile, o a doua serie de note. Acestea au un caracter explicativ, oferind referințe complete la autorii despre care vorbește Steinhardt, definiții ale unor concepte sau termeni mai puțin cunoscuți cititorului obișnuit, traduceri de citate sau
Integrala N. Steinhardt, aproape de final by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4455_a_5780]
-
o procesiune de patronime, locuri și încuscriri, ca într-un cortegiu ilustru numărîndu-i pe Brătieni, Cîmpineni, Vlădoieni, Fărcășeni, Vulturești, Kretzulești, Voinești, alături de neamurile lui Obedeanu, Lecca, Simian, Șeptilici, Leonard, Pompilian, Romalo, Derussi, Razu, Scheletti, Prodan, Xenopol și încă pe atîția. Acribia de cercetător a autorului face casă bună cu flerul pe care îl dovedește în căutarea mărturiilor nelivrești. Mihai Sorin Rădulescu acordă egală atenție documentelor scrise și celor orale, scotocește prin arhive private sau publice, face călătorii de documentare, poartă conversații
Între herburi și zapise by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4894_a_6219]
-
la modă, deci mi-am cruțat posibilitatea de a avea succesori. Presupun că vor fi atât de originali, încât numai un critic foarte sagace, va descoperi filiația. - Te-ai manifestat într-o multitudine de forme literare, cu mare talent, competență, acribie, cu o strălucire ce te situează în planul celor mai prestigioase spirite ale literelor românești din prezent. Ce legături crezi că există între diversele tipuri de prestație creatoare pe care le-ai efectuat? Ești dispus a schița în cîteva linii
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
și Corina Dănilă), cu reproducerea fidelă a agramatismelor și derapajelor logice aferente (se pare că președintele Partidului Liber Schimbist are o predispoziție cu totul specială pentru emisiunile avînd ca invitate vrăjitoare, deoarece comentează în trei rînduri astfel de producții). Cu acribie științifică, dar și cu umor scrie autorul și despre noua limbă de lemn. Cu dicționarul într-o mînă și joarda ironiei în alta, simpaticul profesor pune întotdeauna lucrurile la punct, chiar dacă uneori mai sare peste cal, precum în cazul articolului
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
se-mparte în alb și negru, în "noi" și "ceilalți", ci se colorează în infinite nuanțe de gri. Și o face cu infinită ironie descompunînd strategiile comode ale criticii, chiar tinere, cu implicată convingere afirmînd forța noii literaturi ignorate, cu acribie demontînd mecanismele stereotipiilor naționale, cu distanță judecînd strategiile de autoconservare ale predecembrismului literar. Cu alte arme decît cele ale unui Ciprian Șiulea (Retori, simulacre, imposturi) sau Sorin Matei (Boierii minții), dar cu la fel de multă inteligență, Radu Pavel Gheo își face
Vocația esteticii de atitudine by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12790_a_14115]
-
timbre rare fără pretenția de a intui misterul din interiorul vreunui timbru. Din acest motiv diversitatea copioasă a subiectelor nu vine dintr-o luminare, ci dintr-o ambiție de savant cizelat. Dar un savant fără vînă spirituală. În loc de virtuți teurgice, acribie stearpă. Mai mult, Culianu scrie modest, cu un condei sec, pe potriva opulenței de talcioc a motivelor adunate. Cum Culianu nu a apucat să-și vadă publicat al doilea volum din Iter in silvis, înclinația ar fi să dai vina pe
Concupiscența cognitivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2785_a_4110]
-
pune și niște surprinzătoare diagnostice bolilor de care suferă românii și care determină proverbiala lor ineficiență. Poate spre surprinderea generală, concluzia ei a fost aceea că ele nu sunt de ordin etnic sau de mentalitate, ci de ordin socioeconomic. Cu acribia demonstrată în scrierea formidabilului eseu despre etica muncii la românii de azi se ocupă Monica Heintz și de cangrenele care macină Republica Moldova o țară aflată ca mai toate cele desprinse din fostul imperiu sovietic, sub semnul unui destin bizar. Cum
Republica Moldova sub microscop by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9254_a_10579]
-
ceva care, cu toate că le păstrează leit litera, nu le mai păstrează spiritul. Pe scurt, paradigma în care facem azi filozofie nu mai are decît vagi legături cu tiparul spiritual al întemeietorilor filozofiei, de aici senzația incomodă, de obicei nemărturisită, că acribia filologică aplicată limbii grecești seamănă cu încercarea de a resuscita un cadavru doar pe seama stratului inert al literei îmbălsămate. Suflul viu nu poate fi suplinit de tehnica seacă a unor distincții lexicale, și asta fiindcă sursa gîndirii nu stă în
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]
-
în interesul țării, noi vă rugăm să binevoiți a demisiona pentru a înlesni M.S. Regelui posibilitatea formării unui guvern de largă concentrare națională"). Un memoriu asemănător i-a fost trimis generalului Antonescu de către PNL. Jurnalul lui Ioan Hudiță, editat, cu acribie, de ginerele autorului, dl. prof. Dan Berindei, e amănunțit și poate fi utilizat ca document de referință. Hazlie e aici doar colaborarea amiabilă a autorului jurnalului cu fruntași legionari ca P.P. Panaitescu, Eugen Chirnoagă și Găzdaru (ce pregăteau o restructurare
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
cer, iar tonul cu care scrie despre ele are sobrietatea nepărtinitoare a unui meteorolog care descrie un uragan aflat în desfășurare. Cu alte cuvinte, întemeietorul fenomenologiei scrie așezat, laborios, solemn și fără vreo urmă de patetism. Descrie cu răceală și acribie niște distincții și nuanțe pe care, după ce le-a privit printr-o lupă nedeformatoare, le analizează pe un ton de serenitate neșovăielnică, dovadă că problemele asupra cărora se apleacă au acel iz inconfundabil al temelor clasice: aparent depășite, în realitate
Impuritatea gîndirii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7948_a_9273]
-
care filosoful vrea ca noțiunile să nu i se contrazică, încît monotonia unui jargon care înaintează treaptă cu treaptă, aidoma unei scări, are neajunsul de a acoperi virtuțile minții din strălucirea căreia au apărut. Kant e pedant și strict, iar acribia de a lega noțiuni dă naștere unui text sec, din care surprizele lipsesc spre exasperarea unui cititor care nu vede atracții estetice într-un limbaj care curge tern, exact ca un ceas și precis ca o hartă întocmită după reguli
Morala cerbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2830_a_4155]
-
suprarealiștii români și comunism sunt excelent puse în evidență de volumul Avangarda românească în arhivele Siguranței. Volumul este cea de-a doua carte publicată în foarte incitanta colecție a editurii Polirom, Istorii subterane, coordonată de istoricul Stelian Tănase. Cercetând cu acribie arhivele, Stelian Tănase scoate la lumină informații surprinzătoare, propune unghiuri de privire inedite, din perspectiva cărora evenimente de multă vreme clasificate de către istoriografia tradițională produc neașteptate revelații. După ce în prima carte a noii colecții s-a ocupat de dosarul secret
Fața ascunsă a avangardei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8604_a_9929]
-
nu mai găsește motivant acest gen de viafa, ea atinge acel prag al conștiinței prin care acest tip de existență își relevă inconsistenfa. Cheia filmului se află nu în lumea din jur pe care Șam Mendes o reconstituie cu o acribie aproape arheologică, ci în ochiul cu care o privește April. Constiinfa mediocrității și implicit a ratării este ceea ce paradoxal scoate personajul din mediocritate, 11 plasează pe un alt nivel energetic. Până la un punct, criza scoate cuplul din conformismul și abulia
Madame Bovary de Connecticut by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7604_a_8929]