534 matches
-
Limfocitele T, în urma procesului de „peripolensis“, proliferează clonal și are loc transformarea lor în celule cu memorie, care la un nou contact cu același antigen au rol în imunitatea mediată celular, atât direct cât și prin eliminarea de substanțe: ? factori activatori ai macrofagelor ? factori chemotactici ? factori mitogenici ? interferoni ? factorul de necroză tumorală ? interleukine etc. Limfocitele T recunosc mai mult fracțiuni de proteine ale antigenelor sau peptide formate din 8-15 aminoacizi, provenite din multiplicarea intracelulară virală. În anumite condiții survin deficiențe ale
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
preluate de macrofage, microglie, celulele B, în strânsă legatură cu moleculele complexului de histocompatibilitate. Acest complex antigenic este recunoscut de un receptor al unor celule T. Această recunoștere este primul semnal în reacțiile autoimune, care se declanșează. Al doilea semnal activator activează celulele T cu ajutorul unor liganzi. Citochinele au un efect modulator asupra acestui al doilea semnal. După prezentarea antigenului celulelor T, acestea se diferențiază în celule efectorii. Aceste celule T cu molecule CD4 pe suprafață, numite și celule T helper
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
la pacienții aflați sub o terapie cu un imunomodulator, care fac un nou puseu, care nu răspund la corticoterapie (BĂJENARU O. și colab., 2004). Deocamdată numai în studii, la pacienții supuși transplantul medular poate fi folosit și mycophenolatul. Liganzii receptorilor activatori de proliferare a peroxizomei (PPAR Liganzi) sunt receptori nucleari de hormoni care reglează diferențele dintre adipocite și transcrierea de gene. Realizează o deviere imună și limfocitele T activate produc mai mulți factori antiinflamatori decât proinflamatori. Liganzii PPAR orali se administrează
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
activității 3.1. Nivelul de aspirație 3.2. Cunoașterea rezultatului ca motivație 4. Frustrare, agresiune, conflict Motivele sunt imbolduri interne care activează organismul, îl incită la acțiune îl susține și îi orientează conduita. În cadrul conduitei motivate se diferențiază un aspect activator, de activare generală și altul de direcționare, de orientare spre un anumit scop. 1. Motivație și învățare Psihologia experimentală a învățării și motivației se întrepătrund, întrepătrundere care se realizează pe două nivele; * cel al întăririi primare (șobolanul lui Skinner învață
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
de 50 de minute se constată că la primele 10 pagini mărirea numă rului erorilor produce creșterea numărului celor detectate până la 30, peste acest nivel detecția erorilor scade, ceea ce ar permite să presupunem că densitatea semnalelor relevante are un efect activator numai până la o anumită limită. Probele utilizate pentru determinarea sarcinilor de vigilență trebuie să fie de lungă durată. Într-o sarcină de vigilență performanțele pot fi afectate de nouă variabile majore: * Intervalul dintre semnale; * Frecvența semnalelor prezentate; * Mărimea semnalului: * Cunoașterea
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
densitate înaltă) a permis identificarea în celulele β a proteinelor implicate în apoptoză. O primă categorie privește doi factori de transcripție, care vor controla fiecare câte un grup de gene pro-apoptotice. Este vorba de factorul nuclear kB (NF-kB) și traducătorii/activatorii transcripției (STAT - „Signal Transducers/Activators of Transcription”). Primul factor nuclear (NF-kB) ar media calea declanșată de citokina Il-1β, în timp ce al doilea factor nuclear (STAT) ar media calea declanșată de INF . În condiții obișnuite acești factori sunt prezenți în nucleul celular
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
de diminuarea numerică a componentei capilare, tromboze microvasculare, obliterare și creștere a permeabilității microlimfaticelor (Burnand et al., 1981, Haselbach et al., 1986, Bollinger et al., 1995, Bollinger et al., 1997). Studii imunohistochimice au completat informațiile morfologice microscopice, prin investigarea prezenței activatorilor plasminogenului derivat tisular și, respectiv, urokinazic, a inhibitorilor acestora și a factorului von Willebrand, rezultatele relevând un dezechibru local în balanța coagulare - fibrinoliză care contribuie la lezarea microcirculației (Kolbach et al., 2004). Mai mult, s-a emis ipoteza conform căreia
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
MMP-9 (Woodside et al, 2003), venele normale și cele varicoase exprimând ambele MMPs la nivelul celulelor endoteliale, celulelor musculare netede și fibroblastelor, dar reacția endotelială la nivelul microvaselor adventiceale, în venele normale, fiind mai puternică, sub raport calitativ și cantitativ. Activatorii plasminogenului par a juca un rol important în activarea MMPs, ceea ce duce la fibroză la nivelul peretelui venos și formarea dilataților varicoase; aceste date necesită însă studii suplimentare pentru confirmare (Shireman et al., 1996, Badier Commander et al., 2000, Kosugi
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
și 5, comparativ cu subiecții control (Shields et al., 1994, Pappas et al, 1997). Fibroblastele acționează prin stimularea producerii de proteine mitogene fibroblastice și de proteine ale matricei extracelulare (Roberts et al, 1988). Mastocitele intervin, prin intermediul chimazelor, care constituie puternici activatori ai MMP-1 (colagenaza) și MMP-3 (stromelizina) (Saarien et al, 1994, Lees et al, 1994, Kruger Drasagakes et al, 1996), a căror acțiune întreține eliberarea TGF-β1 la nivelul matricei extracelulare (Taipale et al., 1996, O’Kane, Ferguson, 1997, Grande, 1997) și
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
2003, Urbanek et al., 2004, Elsharawy et al., 2007). Mai mult, s-au constatat pierderi ale rețelei normale de elastină-colagen (Wali et al., 2003). Una dintre explicațiile cele mai pertinente implică activitatea de proteoliză realizată de celulele musculare netede, prin activatorii plaminogenului conținuți în vacuolele citoplasmatice (Robert, 1986, Stahl, Muellar, 1995). Proteoliza poate afecta tonusul peretelui când deconectează unitățile elastin-contractile dintre fibrele elastice și celulele musculare netede, rezultând scăderea elastinei adiacente marginii acestora, precum și un model dezorganizat de elastină, cu aspect
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
fenomenele inflamatorii rămân cantonate în aria focarului inflamator, manifestându-se sub forma fazei acute (febră, sindromul circulator hiperdinamic, reacția hipermetabolică și efectul catabolizant pe proteina musculară); - urmează etapa când inflamația este efracționată sau când focarele inflamatorii se extind. Atunci mediația activatoare a leucocitelor se răspândește sistemic și activează în alte țesuturi celulare „în repaus”, creând alte focare inflamatorii și apariția unui „al treilea sector” lezional cu distrucții celulare implicite. Acest mecanism este caracteristic șocurilor hiperdinamice și este urmat de apariția leziunilor
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
de N-formil-peptidă și receptori pentru PAF, ambele activând celula imunitară prin transducție de semnal, pentru a declanșa chimiotactismul, producția de O2 și degranularea. Ambele sisteme de receptori pot fi rapid modificate de agenți excitanți (endotoxină) să răspundă la un stimul activator dat, ulterior într-o manieră amplificată. Sistemele de semnalizare și transducție acționează prin mecanismul ligand, cu modificare electrică la suprafața plasmalemei. Rolul principal în recrutarea și activarea celulară îl are PAF, citokină specială, de natură lipidică și cu acțiune strict
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
transversale, prin legarea reversibilă a capetelor miozinei de situsuri active successive pe filamentul de actină. Astfel, scurtarea fibrelor miocardice (deci a mușchiului striat cardiac) este rezultatul scurtării sarcomerelor (~1 μm), cu menținerea constantă a lungimii benzilor A. Sursele de calciu activator pentru contracția miocardului sunt mediul extracelular (30%) și rezervele intracelulare (70%). Potențialul de acțiune induce creșterea calciului citosolic de la valorile sub-micromolare din repaus la ~10-5 M, prin două mecanisme: influx din exterior prin canale de tip L și eliberare din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
reticulară), la care se adaugă antiportul Na/Ca sarcolemal (3:1, transport activ secundar bazat pe gradientul de sodiu menținut de pompa de sodiu). Inhibarea pompei de sodiu de către agnți cardiotonici din clasa digitalice duce la creșterea nivelelelor de calciu activator, cu efect inotrop pozitiv. 12.4.2. Pompa ventriculară: relația presiune volum și evenimentele valvulare în cursul ciclului cardiac Ciclul cardiac (0,8 s la 75 bătăi/min) constă din sistolă (contracție, 0,5 s) și diastolă (relaxare, 0,3
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
musculare tonice. În celula musculară se mai păstrează în mod normal, o concentrație de ATP și FC ca rezervă de energie. Rol deosebit deține grupul enzimatic ce determină fosforilarea glucozei-hexochinazele și în plus, esterul fosforic devenit în acest caz și activatorul ciclului Krebs. Creșterea nivelului energetic inhibă activitatea enzimei, iar c. Krebs rămâne întreținut de lipide și de protide (procesul de gliconeogeneză) până ce tendința de scădere a ATP-ului activează din nou enzimele ce readuc glucoza în circuit. Perturbarea autoreglării nivelului
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
realizării lui în limite normale. Scăderi ale eliberării și excreției de catecolamine apar în efortul la temperaturi înalte în mediul hiperbar și oboseală. Reacții inverse există între gradul oboselii și conținutul plasmatic sau urinar în catecolamine. Sistemul hipofizo-cortico-suprarenal. Printre factorii activatori ai complexului hipotalamohipofizo-corticosuprarenal figurează și efortul fizic sau neuropsihic. Sub influența descărcărilor mai mari de ACTH hipofizar, cu participarea stimulatoare de CRF hipotalamic, se eliberează cantități adecvate de cortizol, ca principal hormon glucocorticoid, în vederea satisfacerii necesităților energetice crescute prin procesul
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
sau emite informații false. Înregistrarea pe bandă a discuțiilor de afaceri poate fi declanșată tot prin elemente străine, care să stabilească momentul în care să înceapă să funcționeze. În afara microfoanelor/emițătoarelor străine introduse în aparatura din cameră sunt cunoscute și activatoarele de înregistrări, aflate în preșurile de la uși, în pernele fotoliilor sau în saltelele paturilor. În ultimul caz, reglajul este stabilit să declanșeze înregistrarea când pe pat se constată greutatea medie a două persoane. Instrumentul principal de detectare a radiațiilor este
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
autocrină, însăși fibroblastele ADPKD, sintetizând și eliberând cantități crescute de aFGF. aFGF se leagă de heparan-sulfații din matrice (formă inactivă); ulterior va fi eliberat, ceea ce implică o activitate proteolitică extracelulară; în acest sens, fibroblastele secretă cantități mari de proteinază, apar activatori ai plasminogenului, care vor transforma plasminogenul în plasmină; plasmina va cliva miezul proteic al heparan-sulfaților, separând FGF care rămâne activ dar, concomitent, protejat de alte posibile degradări proteolitice. Fibroblastele mai conțin fosfatază alcalină; sinteza și, respectiv, activitatea enzimatică ulterioară vor
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Tromboliza și anticoagularea Tromboliza are indicație în caz de tromboză acută sau cronică. Repermeabilizarea rapidă și persistentă în timp, a venei cave, se obține mai ales în tromboza acută. Agenții medicamentoși cu acțiune trombolitică sunt reprezentați de strptokinază, urokinază și activatorul tisular al plasminogenului (t-PA). Ameliorarea până la dispariție a sindroului de venă cavă superioară este un semn cert de repermeabilizare a trnchiului venos cav superior. Repermeabilizarea venei ave superioare se poate pune în evidență prin flebografie. După obținerea permeabilității pentru
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
agresiune. Compușii adenilici rezultați din metabolizarea compușilor nucleici stimulează eliberarea histaminei. Enzimele lizozomale determina creștera permeabilității vasculare, leziuni tisulare și chemotaxie. Majoritatea enzimelor lizozomale devin active la pH acid. Mastocitele și macrofagele conțin hidrolaze acide, elastaze, colagenaze și un factor activator al plasminogenului. Granulocitele dispun de două tipuri de granulații cu enzyme: cele specifice conțin lactoferină, lizozim, fasfataza alcalina și NADPHoxidază iar cele azurofile conțin mieloperoxidază, defensine, protease neutre (elastaze, colagenaze) și acide. Enzimele lizozomale sunt inactivate de antiproteaze (α1-antitripsina, α2-macroglobulina
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
neutrofile, monocâte și eozinofile, pentru care se mai numesc și chemokine. ÎL-8 sunt secretate de macrofage după ce au fost activate de alte celule. ÎL-8 activeză neutrofilele și le induce chemotaxia. MCP-1 sau proteină chemotactică pentru proteine are efect chemotactic și activator pentru monocite, iar RANTES pentru timocite. Oxidul nitric (NO) este un gaz solubil sintetizat din L-arginină, oxigen molecular și NADPH prin acțiunea enzimei nitric-oxid-sintetaza (NOS). Există două tipuri de NOS: una calciu-dependentă care există în celulele endoteliale și neuroni
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
grupul de analizatori ai scoarței cerebrale. Pe acest parcurs, influxul trece printr-o serie de stații intermediare, reprezentate de centrii nervoși. Una dintre acestea se află la nivelul trunchiului cerebral - formația reticulată - care prin intermediul unor ramuri colaterale ale neuronilor - căile activatoare ascendente -, determină o stare de vigilență a scoarței, în sensul că va primi mesaje noi de la receptori. Scoarța analizează mesajele primite, le selectează și comunică formației reticulate care dintre ele sunt importante în situația respectivă. Formația reticulată le filtrează, oprindu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
analizatorul situat pe scoarța cerebrală. Pe acest parcurs, influxul trece printr-o serie de stații intermediare, reprezentate de centrii nervoși. Una dintre acestea se află la nivelul trunchiului cerebral formația reticulată , prin intermediul unor ramuri colaterale ale neuronilor. Prin căile ei activatoare ascendente determină o creștere a stării de vigilență a scoarței, anunțând-o că va primi mesaje noi de la receptori. Astfel, scoarța analizează mesajele și comunică formației reticulate care dintre ele este important în funcția respectivă. A doua funcție a formației
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
LBP care leagă LPS. Acronimul LBP derivă de la LPS binding protein. Complexul LPS-LPB este recunoscut de receptorul opsonic al suprafeței macrofagului - CD14. CD14 se asociază cu suprafața celulei printr-o legătură glicolipidică. Complexul ternar format din LPS-LBP-CD14 nu transmite semnalul activator, dar activează o catenă proteinică transmembranară. Caracterizarea complexelor LPS -proteine plasmatice a fost esențială pentru înțelegerea interacțiunii LPS-macrofag. Concluzia este că macrofagul leagă LPS nativ cu o eficiență foarte scăzută, dar leagă foarte eficient complexele LPS-proteine plasmatice, pe calea receptorilor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
stadial, în două etape:- recrutarea monocitului imatur din sânge și diferențierea în celulă capabilă să reacționeze în prezența limfokinelor;- dobândirea proprietății de citotoxicitate sub acțiunea unor semnale secundare(cantități mari de limfokine, LPS etc.). Limfocitele Th 1 sunt principalele celule activatoare ale macrofagului, prin intermediul IFN γ. Interacțiunea dintre limfocitul T și macrofag stă la baza imunității mediate celular și a hipersensibilității întârziate. Un alt factor, foarte potent, activator al macrofagului este LPS. Macrofagul activat prezintă următoarele particularități:- are dimensiuni mai mari
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]