KorAP: Find »[drukola/base=acvifer & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...42 >

1,036 matches

Corola-website/Law/170473_a_171802

risc: a) la dimensionarea zonelor de protecție sanitară cu regim sever și cu regim de restricție se utilizează, de regulă, criteriul timpului de tranzit în subteran al unei particule de apă hidrodinamic active, folosindu-se în calcule parametrii hidrogeologici ai acviferului; ... b) mărimea zonei de protecție sanitară cu regim sever se determină astfel încât să fie asigurat un timp de tranzit în subteran de minimum 20 de zile pentru orice particule de apă presupuse contaminate care s-ar infiltra la limita acestei

NORME SPECIALE din 11 august 2005 privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/170473_a_171802]
un timp de tranzit în subteran de minimum 20 de zile pentru orice particule de apă presupuse contaminate care s-ar infiltra la limita acestei zone și ar ajunge la locul de captare a apei. În cazul captărilor care exploatează acvifere freatice la care nu există suficiente date pentru aplicarea metodelor de dimensionare cuprinse în instrucțiunile prevăzute la art. 12 alin. (1), dimensiunile zonei de protecție sanitară cu regim sever vor fi de minimum 50 m amonte, 20 m aval de

NORME SPECIALE din 11 august 2005 privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/170473_a_171802]
se face pentru captările de izvoare, pentru drenuri și pentru forajele la freatic; această dimensionare necesită o analiză detaliată a situației hidrogeologice, având în vedere aria de regenerare a resurselor de apă exploatate. ... Articolul 14 În cazul forajelor care exploatează acvifere de adâncime sub presiune și care sunt executate astfel încât să realizeze condițiile de izolare a stratului captat față de suprafața terenului și față de stratele acvifere superioare vulnerabile la poluare, se instituie numai zona de protecție sanitară cu regim sever, care va

NORME SPECIALE din 11 august 2005 privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/170473_a_171802]
vedere aria de regenerare a resurselor de apă exploatate. ... Articolul 14 În cazul forajelor care exploatează acvifere de adâncime sub presiune și care sunt executate astfel încât să realizeze condițiile de izolare a stratului captat față de suprafața terenului și față de stratele acvifere superioare vulnerabile la poluare, se instituie numai zona de protecție sanitară cu regim sever, care va fi circulară, cu centrul pe poziția forajului și raza de 10 m; în acest caz zona de protecție sanitară cu regim de restricție coincide

NORME SPECIALE din 11 august 2005 privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/170473_a_171802]
centrul pe poziția forajului și raza de 10 m; în acest caz zona de protecție sanitară cu regim de restricție coincide cu zona de protecție sanitară cu regim sever, iar perimetrul de protecție hidrogeologică, situat în zona de alimentare a acviferului, se instituie simultan pentru toate captările care exploatează aceeași structură acviferă regională. Zonele de alimentare ale structurilor acvifere regionale se declară zone protejate prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor, stabilindu-se totodată și măsurile de protecție

NORME SPECIALE din 11 august 2005 privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/170473_a_171802]
caz zona de protecție sanitară cu regim de restricție coincide cu zona de protecție sanitară cu regim sever, iar perimetrul de protecție hidrogeologică, situat în zona de alimentare a acviferului, se instituie simultan pentru toate captările care exploatează aceeași structură acviferă regională. Zonele de alimentare ale structurilor acvifere regionale se declară zone protejate prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor, stabilindu-se totodată și măsurile de protecție necesare. Articolul 15 Terenurile pe care s-au executat lucrări deschise

NORME SPECIALE din 11 august 2005 privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/170473_a_171802]
de restricție coincide cu zona de protecție sanitară cu regim sever, iar perimetrul de protecție hidrogeologică, situat în zona de alimentare a acviferului, se instituie simultan pentru toate captările care exploatează aceeași structură acviferă regională. Zonele de alimentare ale structurilor acvifere regionale se declară zone protejate prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor, stabilindu-se totodată și măsurile de protecție necesare. Articolul 15 Terenurile pe care s-au executat lucrări deschise pentru aducțiunea apei, precum și bazine de infiltrare

NORME SPECIALE din 11 august 2005 privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/170473_a_171802]
autorității publice centrale din domeniul apelor, stabilindu-se totodată și măsurile de protecție necesare. Articolul 15 Terenurile pe care s-au executat lucrări deschise pentru aducțiunea apei, precum și bazine de infiltrare sau alte amenajări realizate în scopul realimentării artificiale a acviferului exploatat vor fi incluse integral în zona de protecție sanitară cu regim sever a lucrărilor de captare. Articolul 16 (1) Zona de protecție sanitară cu regim sever, cu excepția celei instituite pentru aducțiuni și rețele de distribuție, se va împrejmui și

NORME SPECIALE din 11 august 2005 privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/170473_a_171802]
corespunzătoare, prevăzute în capitolul VII al prezentelor norme. Capitolul V Măsuri referitoare la utilizarea terenurilor cuprinse în perimetrele de protecție hidrogeologică Articolul 19 (1) În perimetrele de protecție hidrogeologică măsurile de protecție au drept scop păstrarea regimului de alimentare a acviferelor cât mai aproape de cel natural, precum și evitarea poluării apelor subterane și a lacurilor și nămolurilor terapeutice cu substanțe poluante greu degradabile sau nedegradabile, în special cu substanțe radioactive și cu substanțe periculoase și prioritar periculoase prevăzute în anexa A la

NORME SPECIALE din 11 august 2005 privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/170473_a_171802]
injectarea de ape de zăcământ și/sau de răcire; ... g) efectuarea de manevre militare, amplasarea de balastiere, exploatări de turbă, cariere de piatră, execuția lucrărilor de drenaj sau a oricăror alte lucrări prin care se diminuează stratul acoperitor, protector al acviferului; ... h) executarea de construcții pentru activități industriale și agricole, precum: grajduri, silozuri, depozite de îngrășăminte și de substanțe fitosanitare, depozite de carburanți, lubrifianți, combustibili solizi; ... i) amplasarea de campinguri și de ștranduri, dacă nu dispun de un sistem de canalizare

NORME SPECIALE din 11 august 2005 privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/170473_a_171802]
morăritul pe apă, precum și adăparea animalelor. Articolul 27 În zona de protecție sanitară cu regim sever se vor lua următoarele măsuri de protecție: a) nu sunt permise nici un fel de intervenții asupra stratului de sol activ și depozitelor acoperitoare ale acviferului; ... b) terenul aferent zonei de protecție sanitară cu regim sever va fi protejat împotriva eroziunii și inundațiilor, toate lucrările vechi de excavații deschise și galerii, canale, puțuri, foraje, pâlnii de explozii vor fi asigurate pentru prevenirea infiltrării apelor cu potențial

NORME SPECIALE din 11 august 2005 privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/170473_a_171802]
menținerea în timp a etanșeității. Articolul 34 Se interzice trecerea conductelor de apă potabilă sau de ape minerale prin cămine de vizitare a rețelei de canalizare, prin canale de evacuare a apelor uzate, prin haznale etc. Capitolul IX Supravegherea comportării acviferelor în exploatare Articolul 35 (1) Pentru asigurarea folosirii raționale și a protecției resurselor de apă subterană împotriva supraexploatării și poluării, în cazul captărilor destinate alimentării cu apă potabilă care furnizează în medie peste 100 mc de apă pe zi, deținătorii

NORME SPECIALE din 11 august 2005 privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/170473_a_171802]
acestora se va face numai după închiderea lor conform instrucțiunilor aprobate prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor, pentru a se evita utilizarea acestor lucrări la evacuarea de reziduuri în subteran și pentru a se reface continuitatea acviferului. ... (2) Pentru avizarea de către autoritățile de gospodărire a apelor a unor noi lucrări de captare ale aceluiași beneficiar documentația va conține obligatoriu costul și operațiunile necesare închiderii lucrărilor de captare abandonate conform instrucțiunilor prevăzute la alin. (1). ... (3) Autorizația de

NORME SPECIALE din 11 august 2005 privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/170473_a_171802]
timp util a consumatorilor asupra oricărei eventuale poluări a apei. Articolul 44 Termenii și expresiile tehnice folosite în prezentele norme au semnificațiile stabilite în anexa care face parte integrantă din prezentele norme. DEFINIȚIILE termenilor tehnici folosiți în cuprinsul normelor 1. acvifer - unul sau mai multe strate geologice cu o porozitate și o permeabilitate suficiente pentru a permite fie trecerea unui curent important de apă, fie captarea unor cantități importante de apă subterană; 2. aducțiune - ansamblul construcțiilor și instalațiilor care asigură transportul

NORME SPECIALE din 11 august 2005 privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/170473_a_171802]
captare de apă - ansamblu de construcții și instalații care servesc la preluarea apei dintr-o sursă naturală, în vederea satisfacerii necesarului unei folosințe; 7. dren - construcție hidrotehnică cu dimensiunea principală dezvoltată pe orizontală, realizată în scopul captării apei dintr-un strat acvifer de mică adâncime sau în scopul coborârii nivelului apei subterane; 8. epurarea apei - succesiune de procedee tehnologice prin care sunt reținute, neutralizate și îndepărtate elementele impurificatoare din apele uzate; 9. foraj - puț executat prin forare și definitivat prin tubarea unei

NORME SPECIALE din 11 august 2005 privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/170473_a_171802]
captării apelor subterane sau al efectuării de observații asupra acestora; 10. puț absorbant - puț cu fund ��i pereți perforați, executat până la nivelul unui strat permeabil, în scopul introducerii în acesta a unor cantități de apă uzată; 11. realimentare artificială a acviferului - introducerea voluntară de apă în acviferul respectiv, pentru mărirea afluxului de apă sau pentru ridicarea nivelului apelor subterane, reprezentând aportul de apă în acvifer suplimentar alimentării sale naturale; 12. rețea de canalizare - parte din sistemul de canalizare alcătuită din canale

NORME SPECIALE din 11 august 2005 privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/170473_a_171802]
de observații asupra acestora; 10. puț absorbant - puț cu fund ��i pereți perforați, executat până la nivelul unui strat permeabil, în scopul introducerii în acesta a unor cantități de apă uzată; 11. realimentare artificială a acviferului - introducerea voluntară de apă în acviferul respectiv, pentru mărirea afluxului de apă sau pentru ridicarea nivelului apelor subterane, reprezentând aportul de apă în acvifer suplimentar alimentării sale naturale; 12. rețea de canalizare - parte din sistemul de canalizare alcătuită din canale, construcții-anexă, stații de pompare etc., care

NORME SPECIALE din 11 august 2005 privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/170473_a_171802]
permeabil, în scopul introducerii în acesta a unor cantități de apă uzată; 11. realimentare artificială a acviferului - introducerea voluntară de apă în acviferul respectiv, pentru mărirea afluxului de apă sau pentru ridicarea nivelului apelor subterane, reprezentând aportul de apă în acvifer suplimentar alimentării sale naturale; 12. rețea de canalizare - parte din sistemul de canalizare alcătuită din canale, construcții-anexă, stații de pompare etc., care asigură colectarea și transportul apelor uzate și pluviale în afara incintelor utilizatorilor; 13. rețea de distribuție - parte din sistemul

NORME SPECIALE din 11 august 2005 privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/170473_a_171802]
Corola-website/Law/167930_a_169259

diferită de monitorizare care să reflecte caracteristicile regimurilor de curgere ale apei și nitraților. Densitatea site-urilor pentru monitorizare va depinde direct de procentul suprafeței cu folosință agricolă din unitatea administrativ-teritorială (comună) situată în zona vulnerabilă, de densitatea populației, vulnerabilitatea acviferului față de contaminarea cu nitrați proveniți din surse agricole, intensitatea utilizării acviferului. De asemenea, un efect important asupra densității site-urilor de monitorizare (în special pentru subsistemul sol) îl reprezintă structura proprietăților pedo-agricole. b) Selectarea site-urilor pentru monitorizare ... Opțiunea pentru

PROGRAM din 26 martie 2005 de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167930_a_169259]
apei și nitraților. Densitatea site-urilor pentru monitorizare va depinde direct de procentul suprafeței cu folosință agricolă din unitatea administrativ-teritorială (comună) situată în zona vulnerabilă, de densitatea populației, vulnerabilitatea acviferului față de contaminarea cu nitrați proveniți din surse agricole, intensitatea utilizării acviferului. De asemenea, un efect important asupra densității site-urilor de monitorizare (în special pentru subsistemul sol) îl reprezintă structura proprietăților pedo-agricole. b) Selectarea site-urilor pentru monitorizare ... Opțiunea pentru tipul de observații și amplasarea punctelor de măsură este determinată, în

PROGRAM din 26 martie 2005 de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167930_a_169259]
în special pentru subsistemul sol) îl reprezintă structura proprietăților pedo-agricole. b) Selectarea site-urilor pentru monitorizare ... Opțiunea pentru tipul de observații și amplasarea punctelor de măsură este determinată, în general, de două criterii interconectate: ● Reprezentativitatea punctelor selectate pentru sol și acvifer. Posibilitatea determinării tendinței concentrației de nitrați din sol și acvifer la scara dorită. Site-urile sau punctele de observație ale rețelei trebuie să fie reprezentative pentru: ● Delimitarea sistemelor principale de curgere către și prin corpurile de apă subterană ale nitraților

PROGRAM din 26 martie 2005 de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167930_a_169259]
b) Selectarea site-urilor pentru monitorizare ... Opțiunea pentru tipul de observații și amplasarea punctelor de măsură este determinată, în general, de două criterii interconectate: ● Reprezentativitatea punctelor selectate pentru sol și acvifer. Posibilitatea determinării tendinței concentrației de nitrați din sol și acvifer la scara dorită. Site-urile sau punctele de observație ale rețelei trebuie să fie reprezentative pentru: ● Delimitarea sistemelor principale de curgere către și prin corpurile de apă subterană ale nitraților proveniți din activități agricole Delimitarea unităților omogene pedo-geo-hidrologice ● Delimitarea suprafețelor

PROGRAM din 26 martie 2005 de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167930_a_169259]
din apele subterane se efectuează în puncte fixe reprezentative pentru sistemul de curgere al apei și nitraților din unitatea teritorială considerată. Reprezentativitatea probelor se va stabili și în funcție de activitățile antropice care influențează locul de unde se recoltează proba, precum și de regimul acviferului în punctul (zona) pe care o reprezintă (umplere, golire). Determinările de teren și în laborator trebuie efectuate în acord cu metodologiile și normele la nivel național. e) Frecvența recoltării probelor ... Frecvența de recoltare pentru monitorizare depinde de limitările bugetare și

PROGRAM din 26 martie 2005 de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167930_a_169259]
pentru observațiile făcute asupra corpurilor de apă subterană și a sistemelor fizice conexe depind în mare măsură de fluctuațiile nivelului freatic, care sunt determinate de condițiile pedologice (fluxurile de soluție a solului transmise către zona nesaturată), hidrogeologice (tipul și adâncimea acviferului), circumstanțele hidrologice (meteorologice) și impactul activităților umane (folosirea apei, irigații, agricultură, etc). Din această perspectivă trebuiesc considerate câteva reguli pentru programele de monitorizare: ● Frecvența măsurătorilor trebuie adaptată variațiilor temporale din sistem. ● Monitorizarea variațiilor de lungă durată și a tendințelor necesită

PROGRAM din 26 martie 2005 de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167930_a_169259]
metodologia MARS, s-au făcut interpolări pentru datele climatice într-o rețea cu pasul 10 x 10' longitudine x latitudine (date furnizate de proiectul european ATEAM cu drept de utilizare în România de ICPA). i. Corpuri de apă subterană: caracteristicile acviferelor și zonei nesaturate. Informații organizate în SIG de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor (INHGA). j. Corpuri de apă subterana: nivel piezometric și concentrațiile compușilor azotului. Informațiile sunt obținute și gestionate de Administrația Națională "Apele Române". k. Corpuri de

PROGRAM din 26 martie 2005 de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167930_a_169259]