1,325 matches
-
accentuarea inegalităților, reduce investițiile sociale, permițând, astfel, dezvoltarea conflictelor sociale și punând în pericol stabilitatea politică (Mkandawire, 2002; Stewart, 1994, apud Mkandawire, 2002). Numeroase studii privind globalizarea și inegalitatea au concluzionat că accentuarea inegalităților după 1970 a fost cauzată de adâncirea acestora în spațiile naționale, dar mai ales de adâncirea inegalităților dintre națiuni (Cornia, 2000, apud Mkandawire, 2002). Între cauzele creșterii inegalităților între țări Wade (2001) include creșterea într-un ritm mai ridicat a populației în țările sărace, scăderea relativă a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sociale și punând în pericol stabilitatea politică (Mkandawire, 2002; Stewart, 1994, apud Mkandawire, 2002). Numeroase studii privind globalizarea și inegalitatea au concluzionat că accentuarea inegalităților după 1970 a fost cauzată de adâncirea acestora în spațiile naționale, dar mai ales de adâncirea inegalităților dintre națiuni (Cornia, 2000, apud Mkandawire, 2002). Între cauzele creșterii inegalităților între țări Wade (2001) include creșterea într-un ritm mai ridicat a populației în țările sărace, scăderea relativă a prețurilor produselor nonpetroliere, care afectează în mod special țările
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
este o condiție sine-qua-non pentru creșterea nivelului de trai, ci poate avea ca efect căderea în sărăcie a unui segment de indivizi/țări care, într-un mediu concurențial, nu-și pot depăși situația de dependență prin forțe proprii. Perpetuarea și adâncirea distanței dintre perdanți și nonperdanți până la a nu se mai recunoaște unii pe alții ca aparținând aceleiași comunități constituie următorul punct al unei astfel de traiectorii și, prin urmare, necesitatea unor acțiuni de susținere (sociale) adresate celor care rămân în afara
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
O dezvoltare reală, durabilă trebuie să se facă resimțită de toți indivizii, prin creșterea standardului de viață. Dezvoltarea economică și globalizarea au avut ca ecouri nu doar creșterea incontestabilă, în timp, a nivelului general de trai, ci și extinderea și adâncirea inegalităților, influențând modul în care acestea se propagă. Inegalitățile clasice se moșteneau, perpetuând apartenența indivizilor la clasa socială în care s-au născut. În era postindustrială capitalul și-a păstrat proprietatea de a se autoproduce, astfel încât cei care îl dețin
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
needucată, bugetul statului pierde sume importante de bani. Romii care încheie prematur educația școlară nu pot participa prin taxe și impozite la formarea bugetului, deoarece nu vor găsi un loc de muncă care să le permită acest lucru. De aici adâncirea polarizării sociale, desolidarizarea socială, destrămarea coeziunii sociale și slăbirea relațiilor interetnice. Un pas important în recunoașterea problemei segregării romilor în educație și a consecințelor negative ale acesteia îl reprezintă o notificare (nr. 29323/20.04.2004) a Ministerului Educației care
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
descrie și denumi un obiect concret, iar în planul înțelegerii naturii acestuia, de a-l explica. Este de la sine înțeles că în centrul evoluției cunoașterii științifice vocabularul științific (limbajul descriptiv-denominativ) se va schimba, va evolua, perfecționându-se o dată cu amplificarea și adâncirea gândirii științifice a obiectului, sau mai precis, a domeniului cunoașterii științifice respective (limbajul explicativ). Progresul unei științe se poate aprecia și după nivelul limbajului acesteia, întrucât complexitatea acestui limbaj este expresia complexității, a bogăției, diversității și profunzimii gândirii științifice în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a secolul al XIX-lea și primele decenii ale secolul XX sunt dominate, în ceea ce privește nosologia psihiatrică, de contribuțiile extrem de importante ale Școlii germane de psihiatrie (E. Kraepelin, E. Bleuler, K. Sckneider, K. Kleist și K. Leonhard). Acestea au făcut posibilă adâncirea cunoștințelor asupra bolii psihice, deschizând perspectiva unei abordări antropologice a bolnavului psihic (L. Binswanger, K. Jaspers, R. Kuhn, A. Zutt, V.E. van Gebsatlel, H. Tellenbach). Cea mai importantă clasificare clinică a bolilor psihice care sa impus și reprezintă baza oricăror
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
terapeutică a bolnavilor psihici, precum și în ceea ce privesc problemele speciale ridicate de unele situații reclamate de educație. Se poate desprinde din cele de mai sus faptul că psihopatologia aduce un aport original deosebit de importantă, în sfera disciplinelor umane, contribuind la adâncirea cunoașterii ființei umane. Aceste cunoștințe nu sunt izolate, ci ele se articulează, așa cum s-a arătat mai sus, cu celelalte discipline umane, prin raporturile care există între ele, contribuind la edificarea unei epistemologii a umanului, în care sunt reunite toate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fascinați. Platon nu a mai adăugat nimic pretextului și opera se încheie, brusc, cu „însemnările” lui Eukleides. Dar citim, în continuare, în minte, efectul cutremurător al „experienței cruciale” prin care trec cei doi tineri megarieni 13. Momentul care declanșează această „adâncire revelatoare” este paragraful 148e, unde se spune că Theaitetos i se plânge lui Socrate că trece prin mari frământări în rezolvarea unei probleme pitagoreice de aritmetică-geometrie14. Socrate face o remarcă uluitoare: „Te încearcă durerile facerii, dragă Theaitetos, și asta pentru că
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care, în epocă, s-a numit fie Societatea Regală, fie mișcarea neofrancmasonică. Pentru istoria pedagogiei și a curriculumului, aceasta a determinat nu numai o întârziere de câteva veacuri a transformării lor în demersuri științifice coerente, dar și un impuls pentru adâncirea în continuare a prăpastiei culturale dintre „învățământul umanist” și „învățământul realist”. Odată cu Revoluția franceză, școala s-a separat de Biserică abandonând misiunea grea de a sluji autoritatea Adevărului Revelat. În școlile iluministe, Sfânta Scriptură a fost înlocuită cu „marea carte
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
condiții și nu aveam nici un reproș. Atunci un student mi-a explicat că aceste mișcări sunt clopoțelul de alarmă de care cei din vârful piramidei au nevoie. Altfel, totul se năruie. Ei rămân preocupați doar de îmbogățire, iar ceilalți sărăcesc. Adâncirea prăpastiei nu este dorită de nimeni, deoarece toți vor cădea în ea. În plus, din aceste manifestări, fiecare student și fiecare tânăr exersează și înțelege nevoia de ascultare. Dintr-o altă perspectivă, un distins profesor - folosindu-și umorul mereu viu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Istrati, comentariile Sămănătorismul, Localul și universalul, Importanța studiului prozei lui Eminescu, Literatura moldoveană. În numărul 2045/1924, Lucian Blaga semnează articolul Din viața culturală românească. Prozatorii de după război, unde remarcă în pagina literară „gesturi abrupte, o voință ciudată spre o adâncire de perspectivă, patimă crescândă, dar și o liniște contemplativă cum n-am cunoscut acum zece ani”, analizând apoi contribuția adusă de Liviu Rebreanu, Emanoil Bucuța, Cezar Petrescu, Adrian Maniu, F. Aderca, Ionel Teodoreanu ș.a. B. Fundoianu scrie în 1915-1916, dar
RAMPA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
adevăr (Augustin Buzura). Dintre „novatorii structurilor epice” din această perioadă, criticul se oprește la trei figuri emblematice: Sorin Titel, D.R. Popescu și Paul Georgescu. Cel mai deschis inovației, experimentului naratologic este considerat Sorin Titel, care a înțeles printre primii că adâncirea viziunii realiste nu se poate face fără revoluționarea scriiturii. Bine scris și documentat, studiul îl situează pe P. în rândul comentatorilor avizați ai romanului românesc postbelic. SCRIERI: Augustin Buzura. De la romanul existențialist la sociografia romanescă, Timișoara, 1993; Fragmentarium, Timișoara, 1995
PISTOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288827_a_290156]
-
a devenit un instrument de presiune asupra regimului comunist. În același sens pot fi menționate și investigațiile empirice desfășurate În zone miniere - de exemplu, Valea Jiului - de S. Krausz, N. Radu etc. Pe măsura acumulărilor indezirabile ale cercetărilor sociologice, În contextul adâncirii cultului personalității și al Închiderii graduale față de Vest În anii ’80, sociologia va fi, din nou, marginalizată prin desființarea Catedrelor de sociologie din Învățământul superior, restrângerea cursurilor universitare și Înăsprirea cenzurii În institutele de cercetare. Prin hotărâre de partid (Plenara
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Îmbătrânirii lor. La polul opus, mobilitatea socială poate să consacre și o ruptură cu părinții și cu mediul pe care ei Îl reprezintă. După cum observa Gaulejac (1987), consecința proiectării, prin promovare, a copiilor Într-un mediu social Înalt este de adâncire a distanței Între ei și părinți și de creștere a diferențelor Între modurile lor de viață și Între concepțiile lor asupra lumii. Ca atare, mobilitatea socială are ca efect atât distanțarea relațiilor sociale părinți-copii, cât și Întreruperea comunicării Între aceștia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
rezultat al transferurilor familiale de la părinții și bunicii bogați către copiii (respectiv nepoții) lor; pe de altă parte Însă, În cazul familiilor cu venituri mici, ajutoarele date copiilor riscă să-i sărăcească și mai mult, ceea ce are drept efect o adâncire a inegalităților dintre generația intermediară și generația tânără. Îngrijirea nepoților - Ancheta trigenerațională coordonată de Attias-Donfut a pus În evidență faptul că, ocazional și În timpul vacanțelor, 85% dintre femeile și, respectiv, 75% dintre bărbații din generația-pivot Își ajută copiii În creșterea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nou, prezența sociologului pare a fi una esențială. O serie de aspecte deontologice marchează și ele, În cazul unor experimentări precum cele amintite mai sus, deopotrivă destinul cercetătorului și pe cel al comunităților sau grupurilor studiate, cum ar fi și adâncirea unor contradicții intracomunitare sau În raporturile dintre autorități și cetățeni. Numeroase și dificile sunt mai ales problemele legate de comunicarea rezultatelor anchetei, momentul-cheie al restituirii. Este de prevăzut că asemenea probleme vor deveni și mai complexe În cazul introducerii În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cu o cronică despre Tudor Vianu și alta despre Immanuel Kant. În toamna lui 1932 va intra ca bibliotecar la Seminarul de istoria filosofiei al lui P. P. Negulescu. Concomitent începe studii universitare de matematică și de filosofie clasică, în vederea adâncirii filosofiei științei și a istoriei filosofiei. Nu promovează decât primul an la Facultatea de Matematică, dar revine la activitatea publicistică, scriind la „Rampa” și la „Credința” (din decembrie 1933 până în decembrie 1934), și participă la activitatea Asociației de arte, litere
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
Minervei (1994) și în Între suflet și spirit (I-II, 1996) -, de care se delimitează prin Mathesis... Unui lustru al speculativului, cu Concepte deschise...și cu De Caelo, îi succedă un respiro raționalist și literar în marginea lui Descartes, apoi adâncirea într-o temă sugerată de Kant: „cum e cu putință ceva nou”, în finalul lucrării de doctorat despărțindu-se de filosoful care îl „confiscase” în adolescență, spre a se orienta către ideile lui Platon și ale lui Hegel, pentru ca mai
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
tipică pentru secolele al XIX-lea și XX. Forța „programelor instituționale” aplicate de stat și derivate din agenda și expertiza unor instituții interguvernamentale (FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană), efectele structurilor sociale tradiționale concretizate în sărăcie și subdezvoltare, în multiplicarea și adâncirea inegalităților clasice sunt ilustrări atât de evidente, încât nu mai solicită o insistență demonstrativă detaliată. Cealaltă este modernitatea reflexivă, care, deocamdată, este în fazele incipiente ale configurării. Totuși, ritmul ei de dezvoltare este proporțional doar cu ritmul de recesiune al
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Să fi fost destinul sau curiozitatea aceea care l-a înghițit pe bătrânul Plinius (23-79 d.Hr.) sub cenușa vulcanului Vezuviu, în timp ce privea atent erupția? Herodot își propune să cuprindă în relatările sale o durată de aproape două sute de ani. Adâncirea în detaliu înseamnă distanțarea de conceptul unitar de umanitate presupus de discursul mitic. Contrastul dintre greci și barbari este cel puțin la fel de puternic ca dihotomia între evrei și neamuri. A. Momigliano îl considera pe Polybius drept primul istoric grec care
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
La fel se întâmplă și cu alte gesturi ascetice (i.e., postul). Două persoane pot asuma, cantitativ și calitativ, același comportament plecând de la două (invizibile) rațiuni contrare. Iluzia exteriorității ne poate proiecta în ceremonialul etalării „virtuților”, în timp ce esența ascezei ține de adâncirea lăuntrică a chenozei. „Instituind posibilitatea permanentă a amăgirii și minciunii”, spune Michel Henry, „duplicitatea apariției desfășoară un univers al cărui principiu e ipocrizia. Nu că aceasta s-ar stabili aici sub forma unei stări de fapt întotdeauna realizate, ca și cum toate
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și a relativei autonomii a capitolelor cărții ieromonahului Zaharia, aceasta va atrage, cu siguranță, interesul cititorilor deja captivați de frumusețea învățăturilor cuviosului Siluan și de aerul rarefiat al teologiei monastice transmise de către starețul Sofronie noilor generații de creștini. Chemarea la adâncirea personală în taina smereniei universale reprezintă mesajul central al cărții arhimandritului Zaharia. Dată fiind popularitatea crescândă de care se bucură în România teologia starețului Sofronie și învățăturile duhovnicești ale cuviosului Siluan, un studiu exegetic precum Hristos, calea vieții noastre va
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
zgomotos puterea banului, alterează fundamental conținutul celor mai omenești sentimente. (Ă). Remarcabil este felul În care autorul arată cum pentru Râduia, Jura și pentru membrii organizației de partid, lupta Împotriva bandei de chiaburi pune În față, În mod direct, necesitatea adâncirii conștiinței lor partinice, arătând cum evenimentele ascut simțul de clasă al țăranului muncitor, cum Îi structurează o personalitate de luptător. Cu un mare simț al gradației, scriitorul zugrăvește prăpastia care se cască din ce În ce mai adâncă Între țăranii muncitori și chiaburime. Masa
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Încă să fim destul de vigilenți Împotriva naturalismului, dușman ce amenință tânăra proză realistă ce se dezvoltă În țara noastră. (Ă). Însușirea realismului socialist nu este un lucru lin, care vine aproape de la sine, prin mici eforturi ale autorului ci odată cu adâncirea realității, printr-un studiu sistematic al problemelor politice și de teorie literară, printr-o luptă grea, o frământare adâncă, o frământare creatoare bolșevică. Nici un autor Însă, nu se poate teme de greu și de muncă multă, atâta timp cât el apreciază just
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]