25,302 matches
-
la situația din 1971. Schimbările la revista Steaua au fost întotdeauna lente, ardelenești, după deliberări prelungite, amânări și pertractări. Nu au rezistat, după Revoluție, în redacție, mai mult de câteva luni, nici Marta Petreu, nici Alexandru Vlad. Nu s-au adaptat stilului condescendent și tipicului revistei. A plecat, după 1990, și Mircea Ghițulescu, după ce Eugen Uricaru lăsa și el Steaua, pentru Luceafărul. A venit o ființă greu de modelat după tiparul tradițional "stelist": Ruxandra Cesereanu. A adus dezinvoltura tinerei nouăzeciste, un
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
de o parte, aceeași emoție ca la consultarea neautorizată a unui document secret - ceea ce poate sugera, prin analogie, în ce măsură ne-am ținut departe de noi înșine în acești ani. Și în ce măsură autocenzurile mai vechi s-au transformat și s-au adaptat la postdecembrism. Pe de altă parte, te întrebi cum poate capta atenția o carte alcătuită cu obstinație din date în linii mari cunoscute - sau care descriu o stare familiară. Efortul autorului pare marcat de gratuitate. Nimic mai fals. El este
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
s-a rafinat pînă aproape de limitele ficțiunii, lemnul, piatra și lutul, împreună cu tehnicile lor, uneori fixate în memoria stereotipă a unor ritualuri și deplasate dinspre gestul utilitar către gratuitatea ceremonială, nu numai că n-au dispărut, dar s-au și adaptat, căpătînd înțelesuri, conținuturi și funcții noi. Dar dacă materialele și tehnicile s-au păstrat de-a lungul timpului, ele nu au rămas, cu necesitate, și solidare. Urmărind, spre exemplu, evoluția în timp a lemnului și a cioplirii, se poate observa
Lemnul, între disoluție și incoruptibilitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15911_a_17236]
-
școala Erbiceanu". Acum, sub influxurile venite din multe direcții, gândirea pianistică s-a transformat, vechile prejudecăți și delimitări au dispărut; Josette Hârsu, una dintre ultimele moștenitoare directe ale tradiției, a știut să o păstreze cu fidelitate, dar să o și adapteze noilor cerințe, împărtășind-o și astăzi cu dragoste tinerilor dornici de învățătură. O prietenie temeinică În 1981 la Simpozionul " G. Enescu", dirijorul francez Alain Pâris mărturisea în comunicarea sa că dedându-se "micului joc de-a deschisul dicționarelor și enciclopediilor
Oameni care sunt by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15969_a_17294]
-
A pus în scenă, de exemplu, Don Juan moare ca toți ceilalți de Theodor Mazilu la Theatrum Mundi, dar și-a creat și Compania independentă Of-Of în care a lucrat spectacolul Poveste de cartier, găzduit o perioadă la Teatrul Act. Adaptată la ambele sisteme atît de diferite din cele mai numeroase puncte de vedere, Alice Barb dă dovadă de suplețe și adaptabilitate, puse în slujba teatrului. Observăm la montările sale o atenție acordată jocului actoricesc (aici, în special), aparițiilor personajelor pe
Garajul Domnului Barnier by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15970_a_17295]
-
este unul dur, mult metaforizat, nepotrivit când încarcă inutil poemele. De altfel, lexicul este expresia unui spațiu intens poluat, greu respirabil, otrăvit, a unei lumi aflată într-o continuă eroziune chimică. Atmosfera este de un "bacovianism industrial". Regăsim recuzita binecunoscută adaptată doar unui timp evoluat, căci lumea a rămas în esență neschimbată: "Perversitatea plumbului secret/ dorit în fiecare dimineață/ vertebrele pe care le devoră/ incandescența dinților iubirii/ leșinul neuronilor pe stradă/ micronul de otravă palpitând/ în centrul fiecărei inimi" (Plumbul secret
Poezia și compoziția chimică a vieții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15962_a_17287]
-
culturale occidentale, a produselor și ratelor sale de schimb, cât mai ales impunerea monadei noastre culturale, ca instrument de autoprotecție a fondului intern față cu inovațiile importate. Eminescu era convins că națiunea nu se află în imposibilitate de a se adapta rigorilor lumii moderne, însă cu condiția de a-și conserva fondul existenței sale particulare. Balzac ori Tolstoi au promovat aceeași filosofie. Fermi pentru că își însușiseră idei fără să le aprofundeze, dibaci până și, sau mai ales în patriotism, liberalii se
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
plus are 10 la engleză fără meditații. Gena nu moare, toate femeile patriei o poartă. Telenovelele vin deci pe un teren fertil și se adresează unor largi categorii de femei, nu puține chiar cu ceva școală. Cititoarele de ieri se adaptează la noile cuceriri ale civilizației și la noile libertăți, asta e tot. Nu înseamnă că lumea s-ar fi prostit sau că moare cultura sau că... (altceva din serie). Iar noul an nu va schimba, cu siguranță, nimic... De Crăciun
La anu' plecăm de Acasă by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15621_a_16946]
-
care își este autosuficient sieși', retrăgându-se din vâltoarea amenințătoare a unei cetăți, dar deschis lumii întregi, singura pe care o admite ca stat, kosmou polites) devine cu atât mai utilă în epoca globalizării. Se impunea însă o nouă versiune, adaptată terminologiei filosofice contemporane, încât traducerea domnului Alexander Baumgarten, profesor de filosofie la universitatea din Cluj, apărută într-o ediție bilingvă, alături de textul original, și însoțită de un foarte util index terminologic, poate fi considerată un eveniment. Aristotel. Politica. Ediție bilingvă
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
celor cu venit mic sau mijlociu. N-au dispărut revistele. Dar economia de piață își are regulile ei, de care nu se poate să nu ții seamă. Asta poate însemna și că noi înșine trebuie să ne schimbăm, să ne adaptăm. E posibil să fi pierdut pasul cu lumea. Oricît management cultural a trebuit să învățăm în anii din urmă noi, niște bieți literați cu capul în nori, se pare că n-a fost de ajuns. Important e că nu ne-
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
literați cu capul în nori, se pare că n-a fost de ajuns. Important e că nu ne-am dat bătuți și, iată, R.l. continuă să apară. Ne gîndim mereu cum și ce să facem în ideea de a ne adapta exigențelor actuale. R.: Ce prevedeți pentru 2002? N.M.: Nu-mi cereți să fac prognoze pe tot anul. Știu deocamdată cum ne vom descurca în ianuarie, spre mijlocul lunii, mai exact, cînd vom reapărea după pauza de Sărbători. Am găsit sprijin
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
de ori iar tirajul a scăzut de trei ori (după ce, în primele luni se dublase, unde mai este euforia publicistică de atunci?), dar, una peste alta, R.l. a rămas R.l. Cu destule schimbări de fond desigur. A trebuit să o adaptăm nu numai unui alt public (profesorii, care erau publicul nostru majoritar, nu mai reprezintă astăzi decît o cincime), dar și erei Internetului și al noilor tehnologii comunicaționale. Am fost prima publicație postdecembristă care și-a făcut site pe Internet. Putem
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
țării nu erau expresia voinței electoratului ci invers. Apoi, în februarie 1938, regele Carol al II-lea a desființat toate partidele, alegerile, instaurînd dictatura regală. Din rău în mai rău. Ardelenii din PNȚ (pînă în 1926 singuri) nu se puteau adapta acestor practici politice, mai ales cele electorale. Ilie Lazăr mărturisește că a fost delegatul PNȚ, frecvent, în Maramureș, și a vegheat la corectitudinea alegerilor. Posibil. Dar nu cred că a izbutit totdeauna. Rămîne faptul că, în noiembrie 1927, cînd PNȚ
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
fi pus întrebarea cu ce ocazie s-a găsit un parlamentar să transporte o delegație de scriitori, conducînd el însuși mașina Parlamentului. Poliția, aflăm din ADEVĂRUL, nu i-a găsit circumstanțe atenuante parlamentarului, ci l-a acuzat că nu a adaptat viteza mașinii la condițiile de trafic. Nu că vrem să-l apărăm pe confratele nostru, dar povestea asta din Codul rutier cu adaptarea vitezei aruncă totdeauna vina în spinarea șoferului, deși, foarte adesea de vină e drumul cu surprizele sale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15685_a_17010]
-
creatoare, trăgea nădejde că aveau să accepte amîndoi să lucreze la una dintre cele două proprietăți pentru care obținuse prima opțiune; cea dintîi era un serial de benzi desenate foarte popular, intitulat Spionul și fiul, pe care voia să-l adapteze pentru marele ecran. Ochii lui Kingsley luciră brusc la auzul titlului, cu toate că Terry nu auzise nici de el și nici de revista presupus renumită în care era publicat. - N-ai auzit de Spionul și fiul? întrebă Kingsley. Bine, dar e
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
această percepție a concretului e corectă, dar pentru mine e puternică. Scrii despre 'accidentul de a fi ceea ce ești.' Ai trecut cortina de fier în Anglia. Ceea ce nu e tot una cu a spune că ești englez. Cum te-ai adaptat la țara de adopție? Te bântuie un trecut care 'rămâne veșnic un altundeva.' Poezia ta se zbate să se întoarcă la Budapesta, la o familie pierdută. Unde te simți acasă, de fapt? Iată un răspuns pe care nu-l am
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
Tată, criticul Eugen Lovinescu? Nu este, oare, lipsită de măsură această comparație?". Evident, opera Monicăi Lovinescu n-are anvergura cantitativă și aura fondatoare a celei semnate de părintele d-sale. Dar în noile circumstanțe istorice, ea îi continuă semnificația, o adaptează cretor, o trece într-o altă etapă, fiind - nu ne jenăm de comparația pe care am împrumutat-o din E. Lovinescu - ,,un deget de lumină", cel mai relevant asemenea ,,deget" în pe cît de lunga pe atît de întunecata perioadă
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
noi cumpăra mai multe ziare simultan, citea revistele din scoarță-n scoarță și, în restul timpului liber, stătea cu ochii în televizor, urmărind, de pildă, ore întregi de transmisie în direct din CPUN... Cererea era uriașă și oferta s-a adaptat imediat. Marile cotidiane, renăscute din cenușa comunistă sau nou apărute, treceau de un milion de exemplare vîndute, iar cîteva săptămînale săreau de două-trei sute de mii de bucăți vîndute. Oamenii care scriau aceste publicații veneau din orice direcție: vechi ziarișit
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
a interpretat piese pe versurile unor poeți greci precum Kavafis, Seferis, Elytis, Ritsos, Mavilis, Varvitsiotis, Patrikios. Poate că exemplul profesorului Evanghelos Konstantinou, al cărui următor proiect este înființarea, la Würzburg, a unei Academii Grecești, ar merita să fie transpus și adaptat și pe meleaguri românești. O ,,Inițiativă Româno-Elenă" ar canaliza poate mai eficient eforturile tuturor celor care contribuie, pe diverse căi, la promovarea relațiilor culturale româno-elene.
,,Dimensiunea europeană a literaturii neoelene" by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15737_a_17062]
-
să lucreze la acest portret tulburător încă în 1938 și avea înțelegeri cu editorul Georgescu-Delafras. Dar, în 1940, cînd manuscrisul era încheiat, au intervenit legiuirile rasiale, care - printre altele - interziceau cu desăvîrșire evreilor să fie autori de cărți. S-a adaptat situației discriminatorii și-a ales un pseudonim, N. Popov, și Georgescu-Delafras i-a publicat cartea. Nimeni, în presă, n-a dezvăluit manopera. De-abia, acum, în 2001, dl Henri Zalis reeditează cartea, la Editura Hasefer sub numele adevărat al scriitorului
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
al doilea, Mugur Isărescu și al treilea, Adrian Năstase. Cel dintîi a impresionat prin șarmul său personal, al doilea, prin competență, seriozitate și distincție, al treilea, prin tenacitatea, plăcerea de a ieși în arenă și prin inteligența cu care se adaptează situațiilor. Fără să sclipească, Adrian Năstase știe să fie convingător în rolul său de politician. El are o marfă de vîndut - o marfă de calitate discutabilă -, pentru care știe să se tocmească în funcție de clientul pe care îl are în față
Marfa lui Adrian Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15757_a_17082]
-
însemnătate crucială se demonstrează a fi criticismul maiorescian (pomenit și mai sus), exprimat, cu deosebire, prin epocala sa teorie a formelor fără fond. E adevărat, la începuturile oricărei culturi se cască această inegalitate fatală între fondul propriu și formele importate, adaptate după modele ilustre din afară. Cu timpul, ele îndeplinesc un rol formativ și chiar educativ. Dar nu este mai puțin adevărat că neatragerea, la vreme, a atenției asupra perpetuării acestor discrepanțe duce la pericole. Este din nou meritul imens al
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
doar dramaturg, ci și poet, iar cele două profiluri nu pot fi ușor separate. Sînt dialogurile sale totdeauna inteligibile pentru un public care nu cunoaște altminteri mai nimic din universul cultural și mental al Angliei elizabetane? Dacă simțim nevoia să adaptăm epic dramele shakespeareiene, astfel încît, de pildă, Romeo să fie gangster într-o bandă de răufăcători, iar Julieta la rîndu-i fiica șefului bandei adverse, putem lăsa neatins palierul lingvistic? Cînd nivelul narativ pare să solicite explicitări, cum ne-am putea
Poetul Shakespeare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16197_a_17522]
-
vremuri de restriște (războaie, epidemii), italienii își lichidau afacerile pentru a face calea întoarsă. Ceea ce îi împingea după un timp pe conaționalii lui din secolele trecute spre casele lor - considera Silvio Guarnieri - era faptul că greu s-ar fi putut adapta unui nivel de viață diferit și adesea inferior celui cu care erau obișnuiți. (p. 63) Nu a fost uitat nici statutul dezavantajat al românilor transilvăneni, obligați, sub valurile năvălitorilor și dominatorilor, să se agațe de o tradiție care încă mai
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
motiva (apelînd la dorința de confort, de fericire, de independență, de putere, de prietenie, de recunoaștere, de siguranță, la curiozitate, grija pentru alții, etc.). Învățăm cum să tratăm un public ostil, indiferent sau entuziast, cu alte cuvinte, cum să ne adaptăm lui, să-i reținem atenția (prin punctarea textului cu elemente de intensitate, prin noutate, contrast, relevanță, succesiune rapidă a ideilor, chiar repetiții). Alegem gradul nostru de implicare în text și sîntem avertizați asupra consecințelor. Autoarea ne furnizează și cîteva sfaturi
Cum se scrie un text by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16296_a_17621]