581 matches
-
deocamdată pe nimeni, comediile d-lui Valjan rămân prin ele însele un spectacol al unei lumi de mult apuse spre care orice privire e încărcată de nostalgie. Cu atât mai mult cu cât ediția de la Vremea e însoțită de o Addenda (I. Valjan văzut de critică și de el însuși) ce completează, prin documente de epocă, portretul unui om și al vremurilor sale. Pentru conformitate, trebuie spus că volumul Generația de sacrificiu are o prefață, scrisă de Valeriu Râpeanu, a cărei
Comediile lui I. Valjan by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16874_a_18199]
-
cu frenezie. Exact ceea ce esențializează un autor. Așa încât, oricâtă nefericire ar expulza discursul ei, rezultatul e întotdeauna unul superlativ artistic. Citim portrete și amintiri literare, articole publicistice, recenzii și frânturi de gânduri dintr-un jurnal de idei. În final, o Addenda reproduce discursul parodic adresat oponenților literari de care aminteam în debutul cronicii. Ori de câte ori asamblează un portret, Marta Petreu nu dă greș. Ea știe să agațe elementul semnificativ de care leagă apoi o biografie: apreciază la Nicolae Balotă „erudiția uimitoare”, „râsul
Insecurități lăuntrice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2673_a_3998]
-
neconceput la București, unde "conducătorul iubit" se poticnea citind ore în șir, într-un cor aproape neîntrerupt de aplauze. Însemnările jurnaliere ale lui Radu Ciobanu, care se încheie în 1989, după acea dată, se transformă în amintiri (Un fel de Addenda). Este evocat Congresul XIV al PCR, când se aștepta ca viitorul secretar general să fie Ion Iliescu. Diaristului i se părea "deschis, comunicativ, capabil de dialog, avea simțul umorului și mai ales știa să râdă, mare lucru la un ostaș
Terapia Jurnalului by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12235_a_13560]
-
din urmă figurând, cum se știe, și pe coperta precedentului volum al seriei, ceea ce-l face, o dată în plus, definitoriu pentru critica lui Dinu Pillat). În descendența acestor considerații, cele câteva modificări din cuprinsul noii ediții accentuează aspectul mozaicat: o addenda conținând o serie de inedite (pagini dintr-un jurnal de lectură sau facsimilul unui plan de lecție datând din vremea în care Dinu Pillat i-a fost asistent lui G. Călinescu), câteva proiecte de antologii (din poezia sau proza românească
Mozaic existențial by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3031_a_4356]
-
mi-am dat seama că el, tatăl meu cumplit, a fost personajul principal al imaginarului meu poetic." O "exorcizare" și un fel de împăcare. O recunoaștere a tatălui de care nu poți scăpa. Dincolo de ea, după ce vei fi parcurs, în Addenda, "precizarea" teoretică, unificatoare, a lui Ion Vianu, Ce este un tată?, nu mai rămîne nimic de adăugat... În lumea taților, carte gîndită și alcătuită de Marta Petreu, Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2004, 238 pag.
Vacanță cu tata by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11881_a_13206]
-
Kriterion, ca și o altă ediție apărută în I990 în Franța, Paul Celan - l'adolescence d'un adieu (Editions Climats), cu toate modificările operate în I990 de Petre Solomon în vederea republicării, sunt urmate acum de o ediție revăzută și o addenda în care accentul este pus pe textele lăsate de Petre Solomon: un "Testament" poetic din I944, o scrisoare adresată lui Ury Benador cu câteva zile înaintea plecării lui Petre Solomon în Palestina, două comunicări ale lui Petre Solomon pentru colocviile
Paul Celan în actualitate by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7583_a_8908]
-
și ludic, între elegie și sarcasm, dar, mai ales, apetitul de reflecție, de scris și de joc al lui Genette (Gérard, Fréderic, Tristam) care contrazice atît de revigorant titlul de Epilog. Sperăm și dorim să ii urmeze vreun Appendix, vreo Addenda sau vreun Post-Scriptum, dar, cum bine spune autorul în ultima frază a cărții, cu o poantă ce deturnează un dicton cunoscut, „nu mai e timp să anticipăm imprevizibilul, fiindcă, după cum știm, viitorul nu aparține nimănui.” (204). 1 Entretien avec Antoine
Gérard Genette și jocul de-a epilogul by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2492_a_3817]
-
a redactorului Irina Petraș. Gheața s-a spart și fluviul alfabetic al operelor literare a putut curge maiestuos în următoarele trei volume: II, literele E-L, 1999; III, M-P, 2002; IV, Q-Z, 2003. Ultimul volum cuprindea și o amplă Addenda la volumele I-III, ca o dovadă a necesității de completare continuă a sumarului. Revizuirea periodică trebuie, de altfel, să fie lozinca unui asemenea instrument de lucru, cum sunt dicționarele de orice fel. Este, de aceea, de mirare că reeditarea
Banca de valori literare by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9078_a_10403]
-
G. Pienescu Logic, ar trebui ca toate cărțile din colecțiile școlare de literatură clasică română să fie, prin structura și prin calitatea capitolelor componente, niște addende ale manualelor didactice de literatură și limbă română și niște adjuvante ale elevilor în cunoașterea scriitorilor incluși în "programa analitică". Logic ar fi să fie, dar adevărul este că, în momentul de față, cele mai multe ediții școlare de literatură clasică română
Colecțiile școlare by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9370_a_10695]
-
de Dumitru Micu. După alcătuirea celor patru volume anterioare, Mircea Handoca a intrat în posesia altor numeroase scrisori, originale sau în copii xerox, adresate lui Mircea Eliade de personalități care figurau sau nu figurau în acele volume. într-o amplă Addenda din volumul al cincilea, sunt reproduse scrisori primite de la Ugo Bianchi, istoric al religiilor și exeget al savantului român; Roger Caillois, eseist și filosof francez; Georges Dumézil, specialist în domeniul mitologiei comparate; Henry Frankfurt, arheolog, directorul Institutului Warburg din Londra
Mircea Eliade și corespondenții săi by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8217_a_9542]
-
1930 îi scria lui Mircea Eliade: "Dacă ești în stare să consideri ceva sacru în viața dumitale, te rog să nu-mi mai treci pragul sau să încerci să vezi sau să corespondezi cu vreunul din membrii familiei mele." în Addenda sunt prezenți și mulți corespondenți români, din țară și din străinătate, precum Haig Acterian, Sergiu Al.-George, Barbu Brezianu, Gheorghe Bulgăr, Petru Comarnescu, Ovidiu Drimba, Vintilă Horia, C. Rădulescu-Motru și alții. în finalul acestei remarcabile ediții, Mircea Handoca a alcătuit
Mircea Eliade și corespondenții săi by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8217_a_9542]
-
aerul în nară...”. Și nu cerem cititorilor să ghicească cine este autorul, căci ar fi prea greu. Îl numim noi: Ioachim Ștefan. Și, cum știm că nici această dezvăluire nu limpezește lucrurile, mărturisim că aceste versuri le-am cules din Addenda cu care se încheie o frumoasă carte apărută de curând la Humanitas: Cartea ca destin. Daniel Cristea-Enache în dialog cu Dan C. Mihăilescu. Abia această devoalare este semnificativă și lămuritoare: poezia cu pricina, dar și altele, în total douăzeci, sunt
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3524_a_4849]
-
de Daniel Corbu (n.Târgu Neamț, 1953), este o masivă antologie de autor și totodată o ediție critică îngrijită de Călin Cocora. Volumul cuprinde un amplu itinerar biografic al poetului, semnat de Liviu Apetroaie, precum și o prefață de Theodor Codreanu. Addenda oferă Ť"Pasărea neagră" (Ultimul poem romantic)ť tradus în engleză, franceză, spaniolă și germană, evident o replică la celebra poezie "Corbul" de E.A. Poe. Urmează o sută de pagini de comentarii critice la cărțile autorului, începând cu cel din
În absența zeului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7314_a_8639]
-
primul rând pentru că e "țărancă de origine" (p. 835). Nu fac o observație superficială, ci numai una simptomatică, ușor de aprofundat dacă mergem pe această filieră depistată. E. Lovinescu e tratat mult prea expeditiv, în abia trei pagini, plus o addenda postdecembristă despre agendele restituite recent (p. 472-476). Modernismul nu este agreat (nici numit, nici teoretizat, nici pus în ecuație cu alte tendințe) de către Ion Rotaru în nici una din etapele lui din secolul XX. Subliniază la un moment dat (p. 1293
Tradiționalismul valorizator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8961_a_10286]
-
XX tot "forme ale clasicismului", nici măcar un tradiționalism reconsiderat. Nu-i atunci de mirare că poetul contemporan cel mai îndrăgit înainte de 1989 era Adrian Păunescu (deși certat, cu o dragoste dezamăgită, în versiunea din 2006, pentru rătăcirile postdecembriste într-o addenda, p. 795-796), căruia îi consacră nouă pagini, pe când lui Nichita Stănescu abia șase. E adevărat că în finalul din 2006 îl consideră pe Nichita Stănescu "cel mai însemnat poet al epocii noastre" (p. 768), dar în varianta din 1987 Ion
Tradiționalismul valorizator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8961_a_10286]
-
sunt pretutindeni. În emulație, în competiție, în rivalitate acerbă. Apar, firește, mii de cărți care nu se recomandă drept ediții. Dar cele care o fac, cu tot protocolul de rigoare: "notă asupra ediției", "text îngrijit", "note și comentarii", "biografie", subsoluri, addende, anexe, indici diverși etc., etc. sunt și ele de o abundență care n-ar îndreptăți nici umbră de temere - cel puțin pe durată medie - asupra vitalității, la noi, a meseriei de editor. Precizez că nu mă refer la managerii sau
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
deocamdată ca niciodată, rubricii din România literară, iar Jurnalul de la Dolhasca, primul în ordine cronologică, încheie culegerea. Menționez și un interviu realizat de Emilia Chiscop - despre care ediția nu ne furnizează nici un indiciu în privința datei și locului apariției -, oferit ca addenda la primul capitol. Această relativă indiferență față de criteriile editoriale ar trebui să sublinieze, cumva, caracterul secundar, „poetic”, al publicisticii lui Emil Brumaru, pe care, de altfel, Ioana Pârvulescu îl și explorează pe text, argumentându-l imbatabil. Totuși, fără a contesta
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
1967 (două pagini, la încheierea volumului II din Moromeții). Restul volumului include carnetul de atelier al romanului Delirul (aproximativ 140 de pagini) și note pentru romanul Cel mai iubit dintre pământeni (20 de pagini), plus o sută de pagini de addenda, cu fragmente din proiectul de roman Adam Fântână și alte extrase. Deci din totalul de 560 de pagini ale volumului (cu documente revelatoare pentru laboratorul de creație al romanelor), abia o sută sunt de jurnal intim sau foarte intim. La
Beneficiile nevrozei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12518_a_13843]
-
cu alteritatea, religia, categoriile estetice, transcendența. Datorită ei dobândește statut dreptul de a scrie despre sine: realitatea subiectivității. Doamnei Mariana Sipoș, hispanistă și scriitoare ea însăși, îi datorăm nu numai revelarea acestei extraordinare personalități, ci și descoperirea și traducerea în addenda a scrisorilor adresate Mariei de către Emil Cioran, precum și o bine documentată și "mărturisitoare" prefață. între altele, Cioran îi scrie Mariei: "înțeleg foarte bine că ați fost tentată să scrieți o piesă, să depășiți filosofia: devii în mai mare măsură tu
Povestiri sau poezii? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15381_a_16706]
-
formulate de Liviu Călin. Dezbaterile continuă în alte trei numere consecutive, cu observațiile lui I. Cremer în Bobârnacul. Noi contribuții istorico-literare. Dezbateri-provocare în jurul articolului Situații politice șIdeile politice se-curcăț..., care precede seria identificărilor și recuperărilor, republicate de Florin Manolescu în Addenda la cartea Caragiale și Caragiale. Un lucru trebuie să fie limpede: identificări au făcut și Paul Zarifopol și Șerban Cioculescu. Paul Zarifopol numește cu plăcere contribuția lui Barbu Lăzăreanu, când acesta îi semnalează în vederea ediției "sâmburele acțiunii" din O noapte
Integrala Caragiale (II) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14931_a_16256]
-
Paul Goma trebuie declarat autor fără talent, șters din documente și deposedat de faptele sale în modul cel mai deșănțat cu putință. Astfel, Editura Humanitas în colaborare cu Academia Civică publică traducerea Cărții negre a comunismului, la care adaugă o Addenda și o Cronologie pentru istoria dizidenței românești din care numele lui Paul Goma absentează". Ca și atunci cînd deploră retrospectiv tristul destin al lui I. D. Sîrbu: "este încă inexplicabil pentru mine cum a fost posibil ca acest mare scriitor să
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
om în Germania hitleristă care, peste un an, zvîrlind cît colo uzanțele lumii civilizate, va provoca măcelul celui de al doilea război mondial. Dl Dumitru Hîncu a tradus și adnotat excelent acest jurnal al Marthei Bibescu. I-a adăugat o addendă alcătuită din cîteva studii și eseuri ale d-sale legate, toate, de personalitatea fascinantei Martha Bibescu. E o ediție care merită citită. Martha Bibescu, Jurnal berlinez '38. În românește, note și Addenda de Dumitru Hîncu. Editura Vivaldi, 2001.
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
jurnal al Marthei Bibescu. I-a adăugat o addendă alcătuită din cîteva studii și eseuri ale d-sale legate, toate, de personalitatea fascinantei Martha Bibescu. E o ediție care merită citită. Martha Bibescu, Jurnal berlinez '38. În românește, note și Addenda de Dumitru Hîncu. Editura Vivaldi, 2001.
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
1977, când autorul Racului va sfârși sub dărâmăturile blocului Scala. Totuși, cea mai impresionantă depoziție a sincerității lui Vianu se referă la eliminarea din facultate. Rezumată în carte cu același calm imun la vendete, ea poate fi citită integral în Addenda care colecționează din arhivele CNSAS, pe lângă un număr de delațiuni, și stenograma judecății publice la care a fost supus șeful de proiect (pe vremea aceea) Ion Vianu. Capetele de acuzare sunt halucinante. Iar răspunsul în fața propunerii de reabilitare condiționată, emblematic
Un epilog by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7058_a_8383]
-
creeze oportunități pentru agricultură. El evidențiază diferențele care există între capitalul speculativ și cel productiv și recomandă capitalismul productiv, ca fiind mai potrivit etapei istorice de dezvoltare și caracteristicilor naturale ale economiei noastre. Și volumul al II-lea conține, în addenda, un număr însemnat de articole (multe, literare) pe care scrupulele științifice îi interzic lui Victor Durnea să le atribuie cu certitudine lui Stere. Deși sunt, fără doar și poate, ale lui Stere, după cum o atestă stilul, problematica și coordonarea cu
Un gânditor social: tânărul Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3904_a_5229]