668 matches
-
sintactice diferite. Precizați valorile și funcțiile exemplificate. Exemplificați, în enunțuri, valoarea adjectivală și valoarea adverbială a unui numeral multiplicativ. Formulați enunțuri în care numeralul trei cu valoare adjectivală să fie în cazuri diferite. Exemplificați, în enunțuri, valoarea substantivală și valoarea adjectivală a unui numeral ordinal. Exemplificați, pentru valoarea substantivală a numeralului respectiv, funcțiile sintactice de subiect, nume predicativ, complement circumstanțial de mod, complement circumstanțial de timp și complement circumstanțial de cauză. Formulați enunțuri în care numeralul colectiv amândoi, în cazul genitiv
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
participat/ au adus elemente de noutate. * numeral: Al doilea/ care a intrat/ este fratele lui. Modalități de realizare atribut substantival prepozițional atribut substantival genitival atribut substantival în dativ atribut pronominal prepozițional atribut pronominal genitival atribut pronominal în dativ posesiv atribut adjectival atribut verbal atribut adverbial atribut interjecțional atribut exprimat prin: * substantiv în cazul acuzativ: Notele de la examen au fost mari. * substantiv în cazul genitiv: Notele candidaților au fost mari. * substantiv în cazul dativ (cu prepoziție): A remarcat purtarea lui asemenea fratelui
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fost deja pregătite. * numeral (cu valoare substantivală) în cazul genitiv: Cadourile amândurora au fost deja pregătite. * numeral (cu valoare substantivală) în cazul dativ: El are un comportament aidoma a două dintre personajele lui preferate din desenele animate. * numeral cu valoare adjectivală: Au depus eforturi înzecite. * adjectiv: Vremea frumoasă i-a atras la plimbare. * verb la modul infinitiv: Felul lui de a fi era apreciat de toți. * verb la modul gerunziu: S-a speriat foarte tare de câinii lătrând. * verb la modul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în hiat. 2. Alcătuiți două enunțuri cu omografele lumina și lumina, precizând valorile lor morfologice. 3. Indicați patru termeni din familia lexicală a cuvântului lumină. 4. Alcătuiți două enunțuri în care să ilustrați polisemia verbului a simți. 5. Transcrieți atributele adjectivale din textul dat și precizați părțile de vorbire în care acestea se concretizează. 6.Alcătuiți enunțuri cu paronimele: eminent iminent. 7. Precizați funcția sintactică a cuvintelor: ce, un strop, (în) ziua, adânc. 8. Transcrieți o propoziție subordonată din text și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuvintele: cer, gherghină, închis, axiomă, geam. 6. Precizați modul de formare a cuvintelor: imprevizibil, de pe, un fâș, zgârie-brânză, OZN. 7. Exemplificați: a) un substantiv defectiv de plural; b) un substantiv epicen; c) un numeral distributiv cu funcția sintactică de atribut adjectival; d) un substantiv articulat cu articol hotărât și cu articol posesiv-genitival; e) un pronume negativ cu funcția sintactică de complement direct; f) un subiect inclus (persoana a doua, plural); g) o propoziție atributivă având ca termen regent un pronume; h
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
numărul de litere și numărul de sunete din cuvintele: ceas, George, chipeș, examen, ghicitoare. 6. Precizați modul de formare a cuvintelor: înnobilare, untdelemn, micuț, Tarom, oful. 7. Exemplificați: a) un substantiv defectiv de singular; b) un numeral colectiv cu valoare adjectivală; c) un substantiv epicen; d) un subiect nedeterminat; e) un pronume nehotărât cu funcția sintatică de complement indirect; f) structura: substantiv articulat cu articol hotărât + articol demonstrativ-adjectival + adjectiv; g) o propoziție circumstanțială de cauză având ca termen regent adjectivul obosită
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și exemplificate îmbinările stabile (de dimensiune reduse/ de dimensiuni mari) de cuvinte, îmbinările de cuvinte în curs de stabilizare, respectiv îmbinările libere de cuvinte. Pentru expresii, vezi și Dumistrăcel, 1980. 42 Vezi, de exemplu: locuțiuni substantivale (părere de rău), locuțiuni adjectivale (cu scaun la cap), locuțiuni pronominale (cine știe cine), numerale locuțiuni/ numerale perifrastice (prima oară), locuțiuni verbale (a o șterge), locuțiuni adverbiale (de jur împrejur), locuțiuni interjecționale (Doamne ferește!), locuțiuni prepoziționale (de-a lungul), locuțiuni conjuncționale (din cauză că), în condițiile în care "constituirea în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nu se întâmplă] (predicatul verbal); Unde ai pus caietul subțire? Pe raft [am pus caietul subțire] (subiectul, complementul, atributul și predicatul); [E] fierbinte, nu? (subiectul și verbul copulativ al predicatului nominal) [E] foarte [fierbinte]! (subiectul, verbul copulativ și numele predicativ adjectival al predicatului nominal); Câte mere vrei? (subiectul) [Vreau] trei [mere] (subiectul, predicatul și complementul). Autorul insistă asupra ideii că elementele omise trebuie să fie recuperabile din context; nu trebuie considerate elipse formulările de genul "mulțumesc" sau "(nu) sunt de acord
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
discuție și, în consecință, ambiguitatea sa, unii lingviști au recurs după cum reiese parțial și din definițiile citate mai sus la diverse clasificări ale tipurilor de elipse, cărora li s-au atribuit fie denumiri speciale 18, fie calificative exprimate prin determinanți adjectivali atașați termenului elipsă. Astfel, cercetătorii, în funcție de orientarea și specializarea lor, au identificat subspecii dihotomice de felul următor: elipsa gramaticală vs elipsa stilistică; elipsa textuală vs elipsa gramaticală; elipsa sintactică vs elipsa semantică; elipsa paradigmatică vs elipsa discursivă; elipsa situațională vs
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
calificativ sau relațional) ( A): garajul strâmt, substantiv la genitiv: garajul vecinului, substantiv cu prepoziție (Prep): garajul din curte etc. Determinanții pot fi multipli și pot primi, la rândul lor, determinări, formând alte grupuri sintactice, care, în funcție de centrul lor, pot fi adjectivale (GA), prepoziționale (GPrep) sau, în unele limbi, postpoziționale, al căror substantiv poate fi dezvoltat într-un GN (garajul din curtea mare), sau substantivale genitivale (garajul vecinului meu bătrân). Substantivul regent poate fi centru al mai multor GN, în funcție de segmentările folosite
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cel mai adesea însă, GPrep este nume predicativ sau complement în grupul verbal: garajul este în curte; garajul se vede din curte; garajul a fost construit de către vecin). Determinanții care, așadar, pot fi dezvoltați și ei în grupuri sintactice determinante (adjectivale, substantivale genitivale sau prepoziționale) poartă, la diverși autori, denumiri variate, fiind diferențiați, de pildă, în determinative și în modificatori (în rândul cărora unii includ și articolul), ori în elemente atributive de calificare, de identificare etc. Structura unui GN poate fi
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cap de grup"74. Această teorie sintactică ne interesează aici în special în partea care privește fuziunea capului de grup (adică a centrului sintagmei) cu modificatorul, de vreme ce în această din urmă categorie sunt incluși și determinanții de tip substantival sau adjectival calificativ (evaluativ) sau categorial (restrictiv sau relațional), iar grupurile nominale din care fac parte astfel de determinanți pot sta la baza cuvintelor rezultate prin condensare lexico-semantică. Acest procedeu nu îi preocupă însă în mod special pe autorii teoriilor sintactice prezentate
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
la categoria sintactico-semantică a centrelor de grup, fie la aceea a modificatorilor, majoritatea tipurilor de condensare pot fi analizate din punctul de vedere al fuziunii capului cu modificatorul. a) Cel mai pregnant tip de fuziune este cel în care modificatorul adjectival își asumă rolul de cap pe care îl deținea regentul substantival omis din grupul nominal. Fenomenul, cunoscut până nu demult în lingvistica românească doar prin denumirea "substantivarea adjectivelor", a fost studiat recent de către Gabriela Pană Dindelegan prin prisma teoriei capurilor
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
făcută din borhot" < rom. spumă [de drojdie]; rom. pasăre "pasăre domestică crescută pe lângă casa omului, orătanie" < pasăre [de curte] "idem"; rom. shop "magazin pentru turiști străini, care vinde mărfuri cu plata în valută" < engl. [turist] shop (shop "magazin"). d) Modificatorul adjectival este omis prin fuzionarea sa cu substantivul cap de grup, în care se transferă și detaliile funcționale ale modificatorului, ca urmare a condensării în capul de grup a întregului conținut semantic al grupului, inclusiv a trăsăturilor distinctive pe care le
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
pinir "brânză de vacă" < tc. [beyaz] peynir "idem" (literal: "brânză albă"; beyaz "alb", peynir "brânză"); rom. temperatură "febră" < temperatură [mare]. e) În cazuri rare și nereprezentative, modificatorul substantival (cu funcție de complement) dispare prin fuzionare cu capul de grup verbal sau adjectival, căruia îi cedează detaliile cu care contribuise la configurația funcțională și semantică a sintagmei verbale sau adjectivale: magh. dial. szkimbál"a profita; a căuta de lucru" < rom. [a-și] schimba [viața, soarta, situația, locul de muncă]; rom. a da (la
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
febră" < temperatură [mare]. e) În cazuri rare și nereprezentative, modificatorul substantival (cu funcție de complement) dispare prin fuzionare cu capul de grup verbal sau adjectival, căruia îi cedează detaliile cu care contribuise la configurația funcțională și semantică a sintagmei verbale sau adjectivale: magh. dial. szkimbál"a profita; a căuta de lucru" < rom. [a-și] schimba [viața, soarta, situația, locul de muncă]; rom. a da (la facultate) < a da [examen de admitere] (la facultate); lat. orbus "orb" < orbus [oculis] "lipsit de vedere". f
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de muncă]; rom. a da (la facultate) < a da [examen de admitere] (la facultate); lat. orbus "orb" < orbus [oculis] "lipsit de vedere". f) Există și exemple de contragere în complementul modificator a funcției și sensului capului de grup verbal sau adjectival, dar cele verbale nu se pot realiza, cel puțin în limba română, decât cu sprijinul derivării: rom. a chiuli < [a trage un] chiul; a închiria < [a da sau a lua] în chirie etc., iar cele adjectivale se realizează, firesc, prin
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de grup verbal sau adjectival, dar cele verbale nu se pot realiza, cel puțin în limba română, decât cu sprijinul derivării: rom. a chiuli < [a trage un] chiul; a închiria < [a da sau a lua] în chirie etc., iar cele adjectivale se realizează, firesc, prin conversiune: drom. albastru "de culoarea cerului senin" < [vânăt-]albastru "albastru-deschis, vânăt-alburiu"; fr. aveugle "orb" < lat. [orbus] ab oculis "idem" etc. Celelalte tipuri de condensare nu pot fi analizate din punctul de vedere al fuziunii capului de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
poate fi substituit de unitatea lexicală complexă (sintagma nominală stabilă) pătlăgică roșie, cu care împărtășește aceeași distribuție. În consecință, ar fi mai util, deoarece este mai aproape de realitate, ca măcar formațiile lexicalizate de acest fel, rezultate prin condensarea în determinantul adjectival a valorii substantivale și a sensului unor sintagme nominale stabile, să fie inserate în dicționarele explicative și etimologice în calitate de cuvinte-titlu distincte de adjectivele care le corespund. În ce măsură avem însă a face cu modificări semantice propriu-zise în cazul altor tipuri de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
procedeelor de îmbogățire a lexicului. Fr. maçon "zidar" a început la un moment dat să însemne și "membru al unei organizații (loji) francmasonice, mason, francmason", dar nu în urma unei oarecare evoluții semantice, ci prin condensarea în determinat (cu omiterea determinantului adjectival) a cuvântului compus franc-maçon, a cărui variantă a devenit și cu care se află până astăzi în raport de variație liberă. Noua formație, purtătoare a unui înțeles atât de special, nu are deci niciun fel de legătură genetică nemijlocită cu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
nicio legătură cu elementul de compunere tematică bi-. Calitatea de formator de cuvinte noi este evidentă în toate tipurile de condensare, de la cele în care centrul unui termen complex este menținut cu înțelesul întregii formații până la cele în care determinantul adjectival sau substantival ori elementul tematic este cel reținut, preluând sensul grupului, după ce elementul determinat a fost omis. Afirmația este valabilă, desigur, îndeosebi pentru formațiile care au ajuns în etapele finale ale procesului, și anume la stadiul de lexicalizare; până să
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
remarcat de la bun început este că cele mai multe grupuri sintactice care ajung să fie condensate sunt de tip nominal, și anume substantival, având semantism și comportament sintactic de rigoare, iar ca centru un substantiv. Mult mai rare sunt condensările din sintagme adjectivale (în unele limbi putând avea ca centru nu un adjectiv, ci o altă parte de vorbire) sau verbale (unele având verbul central la un mod nepredicativ și căpătând alte valori, de pildă substantivale sau adjectivale). Criteriul principal pe baza căruia
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
rare sunt condensările din sintagme adjectivale (în unele limbi putând avea ca centru nu un adjectiv, ci o altă parte de vorbire) sau verbale (unele având verbul central la un mod nepredicativ și căpătând alte valori, de pildă substantivale sau adjectivale). Criteriul principal pe baza căruia pot fi deosebite între ele sintagmele supuse condensării este funcția îndeplinită de elementul omis, respectiv de cel reținut. Întrucât formațiile originare cu termeni coordonați sunt puțin numeroase, iar cele formate din elemente aflate în raport
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
adjective folosite substantival, pune în dificultate încercarea de a distribui astfel de sintagme și compuse într-o categorie de sintagme sau într-alta. Uneori, determinantul menținut poate fi un substantiv care este determinat și el de un atribut substantival sau adjectival: rom. bidinea "pensulă mare pentru văruit, zugrăvit etc." < tc. badana [fırçası] "idem" (badana "var, spoială, zugrăveală, văruire, spoire", fırça "pensulă" + suf. de apartenență -sı); engl. bob "un tip de sanie; numele sportului practicat cu această sanie" < bob [sleigh] "idem"; rom
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
remarcat este că în franceză termenii reținuți preiau genul regentului (la Saint-Jean), în timp ce în română acest lucru nu se întâmplă, printre altele pentru că aparțin unor tipuri de flexiune specifice genului determinantului, indiferent de semnificație. VII. 2.3. Regent substantival + determinant adjectival Reținerea regentului substantival dintr-un astfel de termen complex implică utilizarea cuvântului rezultat cu o altă semnificație decât aceea de bază, și anume cu sensul restrâns, special pe care modificatorul adjectival îl conferă grupului; în consecință, procedeul poate fi confundat
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]