6,732 matches
-
vechi se transformau într-un dialog dintre cititori. Noutatea tehnică nu e niciodată atît de absolută încît să nu refacă și trasee tradiționale. Am urmărit cele 135 de "replici" ale comentariilor la o astfel de fotografie; conținutul lor - expresie a admirației - era în genere previzibil; tocmai actul de limbaj comun permitea totuși o comparare a mijloacelor lingvistice. Interpretarea trebuie să țină cont în asemenea cazuri de condițiile speciale ale dialogului scris, de faptul că fiecare dintre participanți poate citi replicile anterioare
Conversații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16702_a_18027]
-
2313, 2000, 4); "ne-a dat pe mîna unor subalterni, pe care, înainte de discuții, i-a prelucrat la... sînge" (RL 1270, 1994, 4); "lichidăm zece întreprinderi păguboase fără să analizăm, la sînge, situația lor reală" (RL 2151, 1997, 1) etc. Admirația pentru severitate e normală în discursul public autohton, adresat cetățeanului exasperat de aranjamente, învîrteli, balcanisme etc. Nu mă pot însă împiedica să observ cum - ironie a limbii - această admirație ia o formă suspect de apropiată de atitudinea cam ambiguă manifestată
"La sînge" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16769_a_18094]
-
analizăm, la sînge, situația lor reală" (RL 2151, 1997, 1) etc. Admirația pentru severitate e normală în discursul public autohton, adresat cetățeanului exasperat de aranjamente, învîrteli, balcanisme etc. Nu mă pot însă împiedica să observ cum - ironie a limbii - această admirație ia o formă suspect de apropiată de atitudinea cam ambiguă manifestată față de justițiarul Tepeș: prețuit chiar dacă (sau pentru că?) se identifică, un pic, cu vampirul Dracula.
"La sînge" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16769_a_18094]
-
mozartiană. Descins într-un sat, Mogoș, un tânăr activist, "tovarășul Tavi" se îndrăgostește de o învățătoare din partea locului. Toată învățătura marxist-leninistă din capul lui se dovedește ineficientă în atingere cu farmecul natural al feminității. "Caravana cinematografică" (instituție ambulantă ivită din admirația naivă a lui Lenin pentru cinematograf) pleca în turnee prin sate în perioada de pionierat a comunismului pentru a-i culturaliza pe săteni. Ea reprezenta o nouă formă de "poporanism", având un scop nu numai didactic, ci și propagandistic. Activistul
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
liman al Caitelor critice. Un tînăr prieten critic a crezut nimerit a afirma că l-aș "mitiza" pe Virgil Ierunca. Dar acesta a intrat singur în legenda pe care ne mulțumim a o consemna. Comentariul dedicat literaturii, lipsit de puterea admirației așternut exclusiv cu un condei "pozitiv", în care nu se-ncîlcește niciodată un fir din lumina imaginii fabuloase, e incomplet, searbăd, uscat. Nici E. Lovinescu, care notifica "degetul de lumină" al lui T. Maiorescu, nici G. Călinescu care-i înregistra cu ajutorul
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
degetul de lumină" al lui T. Maiorescu, nici G. Călinescu care-i înregistra cu ajutorul unui alfabet mitologic pe o seamă de însemnați contemporani, nu se abăteau de la regula scriiturii în care, alături de corzile polemice, vibrează și cele ale admirativei recunoașteri. "Admirația, scria Camus, e suprema bucurie a înțelegerii". A admira din cînd în cînd nu e o rușine, a nu admira niciodată e o infirmitate.
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
ceva după Hașdeu și Dimitrie Onciul-și proferor doctor docent la facultatea de istorie. Nu o spun ca laudă, pentrucă e meritul lui, nu al meu. Eu am fost departe de a face studii atât de strălucite. Îi auzeam comentând cu admirație și mândrie evenimentul, că numele Sacerdoțeanu spune ceva. După un timp l-am auzit pe tata spunînd: Lasă Ionico că o să-l trimitem și noi pe Vali la Paris. Și a dat bice cailor. Dar eu nu am mai putut
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
fapt, nu reușesc decât să compromită atmosfera de sărbătoare, necesară lecturii). Elegant, chiar ceremonios în raport cu textele pe care le examinează, criticul este în același timp operativ și eficient. El are un stil bărbătesc în profesarea criticii literare. Nu leșină e admirație pe marginea textelor și nici nu se lasă cuprins de accese de contestare isterică. Este lucid, stăpân pe situație. Și ca o dovadă în plus a deplinului echilibru, are și umor. Un umor sobru, practicat fugitiv, fără vreo dorință vizibilă
PRIVIREA CARE îNNOBILEAZĂ TEXTELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16872_a_18197]
-
aceasta în proză - pe colegii lui scriitori să se ducă în fabrici și uzine, să iasă din "turnul de fildeș" spre a se documenta asupra înfăptuirilor grandioase ale regimului". Sau: "Vorbind despre Delirul lui Marin Preda, Mihai Ungheanu delirează de admirație. De ce? Fiindcă în Delirul - primit cu rezerve de o parte a criticii - Marin Preda a făcut cea mai mare concesie puterii: a evocat pe adolescentul Nicolae Ceaușescu, prevestindu-i, la modul romanesc, destinul excepțional". Nu mai e nevoie a sublinia
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
mai puțini, care manuscriem la propriu și avem pe mijlociul mîinii drepte o bătătură profesională (marcantă ca și pata de sub bărbie a violoniștilor), ne asumăm de multă vreme, rușinați și sfidători, anacronismul. Dar complexul desuetudinii instrumentelor noastre ne provoacă o admirație vecină cu uluirea în fața posibilităților extraordinare ale editării computerizate și în special ale difuzării în "rețeaua" care acoperă planeta. Cronicarul semnala prin iarnă prima revistă literară românească în variantă exclusiv electronică, NORII, editată de Ștefan Bălan. Acum, la adresa ei de pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16902_a_18227]
-
prisos să mai spun că filmul românesc a fost absent la Karlovy Vary, de vreme ce el e absent și la București. Pentru un critic român, reflexul comparativ lasă un gust amar: nu poți să nu te gîndești, cu un amestec de admirație și de invidie colegială, cum pot cehii să facă atîtea filme pe an, cum pot avea două reviste de cinema, cum pot face un festival de o asemenea anvergură - pe cînd la noi totul e atît de confuz și de
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
generație, care îl prețuiau, dar nu i-au putut fi întotdeauna și prieteni, ca și cei care s-au întreținut cu inteligența lui în închisoare". Astfel ni-l amintim și noi, constrîngîndu-ne, prin jocul său infatigabil, la atenție și la admirație. Obligîndu-ne a-l privi și asculta în postura sa de homo ludens, care ne tîra, amuzați, în cortegiul de spectatori ai improvizațiilor sale sclipitoare. Eriniile scriitorului erau astfel aparent îmblînzite, acordîndu-li-se o față bine dispusă, comică. Ceea ce i se refuza
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
Vestului sălbatic ce amenință pe toată lumea cu pușca la ochi. Petruchio, un aventurier colonialist cu rucsacul - casă în spinare, sosit de la Verona la Padova ca să o cucerească. Îngenunchind-o pe Catarina, Petruchio își așterne la picioare Padova și, de ce nu, admirația bărbaților din orășelul cu pricina, din toată lumea de atunci și de astăzi. Să fie victoria sa răsunătoare pricina bărbăției sau trucurile feminine ale Catarinei să fi jucat vreun rol? În orice caz, un amestec ciudat de iubire, înțelepciune, provocare și
Dresura de scorpie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17025_a_18350]
-
I-am întîlnit (deși ne despărțeau atîtea, vîrsta, depărtarea, vizele - de ieșire, pentru mine, de intrare pentru ei), începînd chiar cu autorul jurnalului, pe care l-am căutat, în 1967, cu ocazia primei mele călătorii în Franța, de cînd durează admirația pe care i-o port și prietenia care ne leagă. Paginile editorialului nu-mi ajung pentru toate numele de cunoscuți ai mei din jurnal! Iată, deschid cartea, și citesc (în ordine) numele lui Lucian Bădescu, Mircea Grigorescu, Mircea Eliade, Emil
Și eu i-am cunoscut... by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17049_a_18374]
-
în toamna lui 1933. Aici e cucerit de hitlerism și trimite în țară aiuritoare articole entuziaste de adeziune la "revoluția națională" înfăptuită de hitlerism. Nu există om politic în lumea de astăzi care să-mi inspire o simpatie și o admirație mai mare decît Hitler", scria el, în extaz, într-un articol din Vremea publicat la 14 iulie 1934. Cam același lucru îi comunica, într-o scrisoare datată 27 decembrie 1933, prietenului Petru Comarnescu ("Unii dintre prietenii noștri vor crede că
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
la Focșani, cufundați cu toții în acest ghicit, în istoria palpitantă a monezii romane. Era ca un mic roman vorbit, și nimeni nu povestea, din cîți povestitori am auzit, ca autorul Marei Epici. El avea pentru proză și pentru prozatori o admirație sinceră, copilăroasă, - cum, dom'le, să stai pe scaun și să înșiri pagini după pagini, fără chestii, fără acțibilduri, metaforèle, așa, - cu vorbe de toate zilele și p-ormă cînd le citești, să rîzi, ori să plîngi, ori să intri
Evocarea prozatorului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17045_a_18370]
-
asceze prin scris, precum de pildă marele său contemporan Radu Petrescu, acesta într-adevăr neconcesiv, sărac și nepătat până la sfârșitul lui prematur." Din punct de vedere literar, purtarea "frumoasă" a unui scriitor nu are absolut nici o o relevanță. Chiar dacă merită admirație ca om, Radu Petrescu nu a atins niciodată în scris nivelul atins de Marin Preda. în reprezentarea lui Gheorghe Grigurcu, exact ca într-o poveste, faptele bune sunt răsplătite, iar cele rele - pedepsite. Mai exact, un scriitor care acceptă să
Cartea neagră a literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17051_a_18376]
-
acestei munci de echipă, care e orice spectacol, sunt actorii foarte speciali ai Teatrului Maghiar de Stat. Bogdan Zsolt și-a dat măsura talentului și în alte spectacole, e deja unul din favoriții publicului, și încă o dată demn de întreaga admirație în rolul lui Podkoliojin. El, Kardos M. Robert (Kocikariov), Kantor Melinda (Agafia Tihonovna) Panek Kati (Fiolka Ivanovna), iar în rolul pețitorilor: Bacs Miklos, Dimenzy Aron, Szabo Jeno, Laczo Julia în rolul servitoarei Duniașa au două mari însușiri, mai rar întîlnite
Aventura conjugală by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/17058_a_18383]
-
ați deschis frontierele nu de prea multă vreme. Există, deci, o fascinație față de ceea ce a fost "celălalt", interzisul. Și nu mă puteți împiedica să spun că găsesc obositor și enervant, periculos, să vezi în România extraordinara și adesea chiar scandaloasa admirație, fascinație pentru lumea americană, pentru "americanism". Când m-am dus într-un oraș ca Târgu-Jiu, cum mi s-a întâmplat în 1994, în unele locuri nu era nimic altceva de băut decât Coca Cola. E o adevărată nebunie. Nu puteam
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
George e supărat foc și pe revista noastră, pe redactorii și colaboratorii ei, și nu pierde nici un prilej să ne beștelească. Exagerațiunile, judecățile nedrepte, raportarea permanentă la sine ne trezesc în mod paradoxal un zîmbet de simpatie. Așa e el. Admirația pentru scriitorul Alexandru George înglobează și sarea și piperul bodogănelilor lui Grumpy. * În același număr din 22, suplimentul literar e consacrat Programului Luna Bucureștilor (9 mai-9 iunie), în care e inclus și Tîrgul de carte Bookarest 2000. Acum, cînd candidații
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17064_a_18389]
-
cu niște cizme de cavalerist lustruite, despre care unii pretindeau că ar fi fost împrumutate de la Regimentul local 5 cavalerie... Împăratul se apropie solemn de monument, se opri, se înclină adânc... Asistența izbucni în urale. De groază, ca și de admirație, înlemnisem; nu mai puteam să respir... Asta e că, după aceea, lumea zicea că împăratul ar fi fost Costel, nepotul lui Drăgan-șchiopul, pe care-l plătise scamatorul. Cum sunt unii, răi... Nu cred, nu admit... Nu se poate! făceam în
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
realizări, indivizi exilați - cu mulțimea de complexe aferente - și acesta este un lucru bun, reconfortant în orice caz pentru cei rămași acasă. Ideea nu este desigur exprimată direct, dar se observă de exemplu, în capitolul despre Virgil Nemoianu, mai multa admirație și mai puțina simpatie față de acest cetățean american care e drept că vorbește foarte mult despre literatura română în cărțile sale, dar fără ușoara exaltare a exilatului în Europa (.e. fără nostalgia rădăcinilor). Date pentru o mai bună conturare a
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
supunere - un gest de femeie care se supune, cu mîndrie, Eroului pe care îl divinizează. în fond, Gabriela Melinescu își asumă condiția de femeie cu mîndrie, cu orgoliul pe care doar universul tradițional îl poate realiza." Dacă facem abstracție de admirația pentru femeile care își cunosc locul și de ușoara antipatie față de româno-americanii prea relaxați, La vest de Eden se poate dovedi o lectură plăcută. Numai că mileniul s-a schimbat de ceva timp, și asemenea atitudini sînt cel puțin nepotrivite
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
pot care e New Yorkul" și ce se întîmplă cu raportările identitare ale imigranților? Care e istoria (paralelă) a filmelor de la Hollywood și a epocii cuceririi vestului? șamd. Toate aceste întrebări duc în capitolul Made in USA, la concluzii neașteptate, admirații sincere sau nostalgii fără leac, fascinație și dezaprobare sau reținere. Și la constatarea "fantasticei puteri de autoreglare" (Carmen Firan) de care națiunea americană a dat și dă în continuare dovadă. în periplul acesta social, economic, cultural, în general, plin de
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
colo, cîteva semnale că aceste romane n-ar fi de fapt ceea ce se aștepta, cîteva observații de bun-simț (Monica Lovinescu și Ion Negoițescu), iar la polul opus, laude dintre cele mai înalte. Eugen Simion e printre cei mai neclintiți întru admirație. Dacă ar fi fost de găsit în acest ultim roman semnat Fănuș Neagu cea mai mică urmă de luciditate auctorială sau vreo cît de palidă auto-ironie, poate ar fi fost posibil să ajungem la concluzia că în mod deliberat, suprarealist
Apogeul creatiei lui Fănus Neagu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15900_a_17225]