KorAP: Find »[drukola/base=adverbial & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...23 >

566 matches

Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797

5 ISTORIC Adverbial presă literatură științe drept română vorbită Total adv. cu un adj. omonim 5 4 4 3 - 16 din punct de vedere + adj. 6 1 1 2 - 10 adverb + vorbind 1 - - - - 1 -icește 3 4 2 9 MORAL Adverbial presă literatură științe drept română vorbită Total adv. cu un adj. omonim 32 4 2 - 1 39 din punct de vedere + adj. 15 1 - - - 16 adverb + vorbind 2 1 - - - 3 -mente 3 5 - 1 1 10 NATURAL Adverbial presă literatură

[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
9 MORAL Adverbial presă literatură științe drept română vorbită Total adv. cu un adj. omonim 32 4 2 - 1 39 din punct de vedere + adj. 15 1 - - - 16 adverb + vorbind 2 1 - - - 3 -mente 3 5 - 1 1 10 NATURAL Adverbial presă literatură științe drept română vorbită Total adv. cu un adj. omonim 24 6 3 1 1 35 în mod + adj. 21 6 3 2 - 32 în chip + adj. - 4 - - - 4 REAL Adverbial presă literatură științe drept română vorbită Total

[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-mente 3 5 - 1 1 10 NATURAL Adverbial presă literatură științe drept română vorbită Total adv. cu un adj. omonim 24 6 3 1 1 35 în mod + adj. 21 6 3 2 - 32 în chip + adj. - 4 - - - 4 REAL Adverbial presă literatură științe drept română vorbită Total adv. cu un adj. omonim 5 3 1 - - 9 în mod + adj. 14 3 2 1 - 20 într-un mod + adj. 1 - - - - 1 în chip + adj. - 1 - - - 1 -mente 29 23 - - 1 53

[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
literatură științe drept română vorbită Total adv. cu un adj. omonim 5 3 1 - - 9 în mod + adj. 14 3 2 1 - 20 într-un mod + adj. 1 - - - - 1 în chip + adj. - 1 - - - 1 -mente 29 23 - - 1 53 SERIOS Adverbial presă literatură științe drept română vorbită Total adv. cu un adj. omonim 182 31 1 1 133 384 în mod + adj. 8 2 - - - 10 într-un mod + adj. 1 - - - - 1 în modul + adj. - 1 - - - 1 la modul + adj. 7 1

[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
Total adv. cu un adj. omonim 182 31 1 1 133 384 în mod + adj. 8 2 - - - 10 într-un mod + adj. 1 - - - - 1 în modul + adj. - 1 - - - 1 la modul + adj. 7 1 - - - 8 adverb + vorbind 2 - - - - 2 STATISTIC Adverbial presă literatură științe drept română vorbită Total adv. cu un adj. omonim 11 2 6 - 1 20 în mod + adj. - 1 - - - 1 din punct de vedere + adj. 6 - 2 - - 8 adverb + vorbind 4 2 - - - 6 -icește 1 - - - - 1 STRICT Adverbial

[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
Adverbial presă literatură științe drept română vorbită Total adv. cu un adj. omonim 11 2 6 - 1 20 în mod + adj. - 1 - - - 1 din punct de vedere + adj. 6 - 2 - - 8 adverb + vorbind 4 2 - - - 6 -icește 1 - - - - 1 STRICT Adverbial presă literatură științe drept română vorbită Total adv. cu un adj. omonim 225 44 41 16 13 339 adverb + vorbind - - - 1 - 1 -mente 1 - - - - 1 TEORETIC Adverbial presă literatură științe drept română vorbită Total adv. cu un adj. omonim 128

[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
adj. 6 - 2 - - 8 adverb + vorbind 4 2 - - - 6 -icește 1 - - - - 1 STRICT Adverbial presă literatură științe drept română vorbită Total adv. cu un adj. omonim 225 44 41 16 13 339 adverb + vorbind - - - 1 - 1 -mente 1 - - - - 1 TEORETIC Adverbial presă literatură științe drept română vorbită Total adv. cu un adj. omonim 128 16 25 4 2 175 la modul + adj. 1 - - - - 1 în chip + adj. - 1 - - - 1 din punct de vedere + adj. - - 2 1 - 3 adverb + vorbind 2 2

[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
adj. omonim 128 16 25 4 2 175 la modul + adj. 1 - - - - 1 în chip + adj. - 1 - - - 1 din punct de vedere + adj. - - 2 1 - 3 adverb + vorbind 2 2 - - - 4 1 Vom folosi, în continuare, termenul mai general de adverbial, care se referă la adverbele nemarcate morfematic cu un corespondent adjectival, la adverbele sufixate și la construcțiile adverbiale de tipul în mod/din punct de vedere + adjectiv ori adverb + vorbind. Pentru ca descrierea adverbialelor cu această structură formală să fie mai

[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
din punct de vedere + adj. - - 2 1 - 3 adverb + vorbind 2 2 - - - 4 1 Vom folosi, în continuare, termenul mai general de adverbial, care se referă la adverbele nemarcate morfematic cu un corespondent adjectival, la adverbele sufixate și la construcțiile adverbiale de tipul în mod/din punct de vedere + adjectiv ori adverb + vorbind. Pentru ca descrierea adverbialelor cu această structură formală să fie mai completă, nu au fost excluse lexemele de alt tip decât cele de mod (precum actualmente). 2 Vezi capitolul

[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
folosi, în continuare, termenul mai general de adverbial, care se referă la adverbele nemarcate morfematic cu un corespondent adjectival, la adverbele sufixate și la construcțiile adverbiale de tipul în mod/din punct de vedere + adjectiv ori adverb + vorbind. Pentru ca descrierea adverbialelor cu această structură formală să fie mai completă, nu au fost excluse lexemele de alt tip decât cele de mod (precum actualmente). 2 Vezi capitolul "Circumstanțialul de mod" din GALR II: 523-536. 3 Construcțiile de tipul în mod/din punct

[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
nu au fost excluse lexemele de alt tip decât cele de mod (precum actualmente). 2 Vezi capitolul "Circumstanțialul de mod" din GALR II: 523-536. 3 Construcțiile de tipul în mod/din punct de vedere + adjectiv vor fi numite expresii lexicale adverbiale, iar prima lor parte, categorizatori adverbiali (nemorfematici). 4 Textele au fost consultate în variantă electronică, unele fac parte din CLRA, altele sunt preluate de pe internet. În cazul câtorva lucrări științifice și juridice, data de postare/apariție nu a fost găsită

[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
alt tip decât cele de mod (precum actualmente). 2 Vezi capitolul "Circumstanțialul de mod" din GALR II: 523-536. 3 Construcțiile de tipul în mod/din punct de vedere + adjectiv vor fi numite expresii lexicale adverbiale, iar prima lor parte, categorizatori adverbiali (nemorfematici). 4 Textele au fost consultate în variantă electronică, unele fac parte din CLRA, altele sunt preluate de pe internet. În cazul câtorva lucrări științifice și juridice, data de postare/apariție nu a fost găsită (dar aceasta nu poate fi decât

[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
tip - care (1.) indică limba/dialectul/încadrarea regională etc. a unui grup de locuitori, popor etc. având, de cele mai multe ori, (2.) capacitatea de a evoca o caracteristică etnică psihosocială, comportamentală -, nu a fost făcută distincția între cele două valori (1. adverbială substantivizată, vezi GALR I: 605, și 2. adverbială). 11 Vezi și nota 7. 12 În comparație cu celelalte limbi romanice, româna nu a moștenit acest sufix, excepție făcând, probabil, altminteri < lat. altra + mente și aimintre < lat. alia + mente. 13Cele 18 adverbe în

[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
etc. a unui grup de locuitori, popor etc. având, de cele mai multe ori, (2.) capacitatea de a evoca o caracteristică etnică psihosocială, comportamentală -, nu a fost făcută distincția între cele două valori (1. adverbială substantivizată, vezi GALR I: 605, și 2. adverbială). 11 Vezi și nota 7. 12 În comparație cu celelalte limbi romanice, româna nu a moștenit acest sufix, excepție făcând, probabil, altminteri < lat. altra + mente și aimintre < lat. alia + mente. 13Cele 18 adverbe în -mente prezente în DI 1957, dar nereținute și

[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
acest dicționar a adverbului pieziș este respectarea consecventă a pricipiului de a nu introduce în DOOM2 (ca și în DOOM1) adverbe provenite prin conversiune din adjective. 23 Pentru o descriere semantică detaliată, vezi Chircu (2006). 24 Denumirea de expresii lexicale adverbiale este mai generală și mai potrivită decât cea de locuțiuni adverbiale, deoarece, în grade diferite, aceste construcții adverbiale nu trec "testele" locuțiunilor (vezi GALR II, unde construcția în mod.../într-un mod.../în modul... este considerată "îmbinare nelocuțională stabilă", GALR

[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
a nu introduce în DOOM2 (ca și în DOOM1) adverbe provenite prin conversiune din adjective. 23 Pentru o descriere semantică detaliată, vezi Chircu (2006). 24 Denumirea de expresii lexicale adverbiale este mai generală și mai potrivită decât cea de locuțiuni adverbiale, deoarece, în grade diferite, aceste construcții adverbiale nu trec "testele" locuțiunilor (vezi GALR II, unde construcția în mod.../într-un mod.../în modul... este considerată "îmbinare nelocuțională stabilă", GALR II: 530, iar sintagmele în + mod (fel, chip) + adjectiv, "nefixate", GALR

[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
în DOOM1) adverbe provenite prin conversiune din adjective. 23 Pentru o descriere semantică detaliată, vezi Chircu (2006). 24 Denumirea de expresii lexicale adverbiale este mai generală și mai potrivită decât cea de locuțiuni adverbiale, deoarece, în grade diferite, aceste construcții adverbiale nu trec "testele" locuțiunilor (vezi GALR II, unde construcția în mod.../într-un mod.../în modul... este considerată "îmbinare nelocuțională stabilă", GALR II: 530, iar sintagmele în + mod (fel, chip) + adjectiv, "nefixate", GALR II: 534; vezi și Porhiel, 1995: 11

[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
II, unde construcția în mod.../într-un mod.../în modul... este considerată "îmbinare nelocuțională stabilă", GALR II: 530, iar sintagmele în + mod (fel, chip) + adjectiv, "nefixate", GALR II: 534; vezi și Porhiel, 1995: 11). Astfel, având în vedere numai construcțiile adverbiale în care este recategorizat un adjectiv, se constată că: ▪ unele dintre aceste construcții au un sinonim unilexical numai contextual, de cele mai multe ori "hiperonim" - Din punct de vedere logic, prima propoziție nu reprezintă un temei suficient pentru cea de-a doua

[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
semantico-pragmatică (filosofic vorbind = "din punct de vedere filosofic, dacă urmăm o abordare proprie filosofiei" vs vorbind filosofic = "vorbind precum filosofii, înțelept, profund etc."). 25 Justificarea denumirii este că aceste sintagme recategorizează cuvinte din clasa lexico-gramaticală a adjectivelor în cea a adverbialelor. 26 Au fost omiși unii categorizatorii adverbiali care conțin alte substantive "slabe": stil, fel, plan, aspect, sens, nivel, unghi etc. 27 Dificultatea acestui tip de descriere pentru limba română, în general, și, în particular, pentru româna actuală, vine din faptul

[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
filosofic, dacă urmăm o abordare proprie filosofiei" vs vorbind filosofic = "vorbind precum filosofii, înțelept, profund etc."). 25 Justificarea denumirii este că aceste sintagme recategorizează cuvinte din clasa lexico-gramaticală a adjectivelor în cea a adverbialelor. 26 Au fost omiși unii categorizatorii adverbiali care conțin alte substantive "slabe": stil, fel, plan, aspect, sens, nivel, unghi etc. 27 Dificultatea acestui tip de descriere pentru limba română, în general, și, în particular, pentru româna actuală, vine din faptul că: nu există studii anterioare similare care

[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
fie folosite ca bază a unei comparații; o descriere completă, pertinentă, trebuie să aibă în vedere și situația sintactică, semantică, statistică etc. a tuturor adverbelor nesufixate cu un adjectiv omonim și raportul de frecvență dintre diversele poziții sintactice ocupate de adverbiale; o asemenea analiză detaliată și exactă presupune corelarea expresiilor lexicale adverbiale cu tipurile funcționale de adverbe și, în același timp, cu tipurile semantice de adjective (calificative, categoriale și situaționale). 28 Pentru descrierea adjectivelor situaționale, vezi Brăescu (2005 și 2007). Acestea

[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
trebuie să aibă în vedere și situația sintactică, semantică, statistică etc. a tuturor adverbelor nesufixate cu un adjectiv omonim și raportul de frecvență dintre diversele poziții sintactice ocupate de adverbiale; o asemenea analiză detaliată și exactă presupune corelarea expresiilor lexicale adverbiale cu tipurile funcționale de adverbe și, în același timp, cu tipurile semantice de adjective (calificative, categoriale și situaționale). 28 Pentru descrierea adjectivelor situaționale, vezi Brăescu (2005 și 2007). Acestea "nici nu califică, nici nu operează subcategorizări, în genul celor relaționale

[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
care mie mi s-a părut cât se poate de normal. (C. T. Popescu, Copiii fiarei); Și-au făcut mendrele în cel mai autentic stil de carnaval. (Al. Paleologu, Despre lucrurile cu adevărat importante). 32 "Aparțin exprimării prețioase îmbinările cu funcție adverbială la modul + adjectiv și de o manieră + adjectiv, de care se abuzează mai ales în stilul publicistic.", Doca (1996: 270). Valoarea emfatică a expresiilor excesiv accentuate la modul + adjectiv este dată și de conotarea generală a sintagmei la modul, în

[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
pentru circumstanțialul de mod structura în care mod este însoțit de articolul nehotărât: într-un mod lent vs *într-un mod cert.". 35 Vezi nota 32. 36 În corpusul lucrării, din cele 2.341 de ocurențe ale expresiilor cu categorizatorul adverbial în mod, expresiile care au cele mai multe ocurențe sunt construite cu adjectivele: normal (în mod normal, 165 de ocurențe), direct (88), deosebit (70), special (61), clar (60), evident (58), obișnuit (58), constant (52), expres (49), cert (48), corespunzător (43), egal (41

[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796

CUANTIFICAREA GRUPURILOR SINTACTICE FENOMENE ACTUALE CAMELIA STAN 1. INTRODUCERE Unul dintre aspectele cele mai interesante ale limbii române, din perspectiva dinamicii ei actuale, îl constituie fenomenele manifestate în structurile sintactice ale grupurilor nominale, verbale, adjectivale sau adverbiale cuantificate (care includ constituenți cu semnificație cantitativă). Este o problemă care nu a făcut până acum obiectul unor studii speciale. În capitolul de față, va fi prezentată numai o sinteză, un punct de plecare pentru discuții ulterioare, de detaliu. Unele

[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]