1,960 matches
-
mari, fapt ce determină creșterea amplitudinii mișcărilor inspiratorii și expiratorii prin stimularea nervoasă a diafragmei (principalul mușchi implicat în respirație). Practicarea unei activități sportive ciclice cum este și cea specifică alergării sistematice, continue, în tempo moderat (jogging) presupune, datorită caracterului aerob al efortului, o bună înțelegere și cunoaștere a funcției respirației. Este cunoscută tendința greșită a unor practicanți de jogging, în special a începătorilor, de a nu respira corect din punct de vedere biomecanic (ei folosind doar inspirația pe nas și
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
București, p.520; Dan Iulian Alexe 42 Acest aspect impune practicantului de jogging să-și însușească o tehnică respiratorie eficientă, adaptată permanent la necesitățile impuse de efortul aplicat. Din acest motiv, recomandăm celor, care practică alergarea de durată în regim aerob, să folosească și nasul și gura pentru a inspira și expira (respirația mixtă), cu accent pe expirație. Fig. nr. 29 și 30 - Efectuarea unei respirații corecte în alergare ajută plămânii să facă față efortului impus de specificul joggingului În practicarea
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
la viteza proprie de alergare, respirația devenind instinctivă. Ca modalitate de control a unei bune și corecte respirații, specialiștii în jogging, dar și joggeri pasionați, propun începătorului în practicarea joggingului să fie atent, atunci când aleargă, la următorul aspect: depășirea efortului aerob specific acestui tip de Jogging de la A la Z II 43 alergare are loc în momentul în care nu se mai poate vorbi în timp ce se aleargă. De asemenea, o recomandare des propusă de alergătorii cu experiență este acea că, în timpul
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
de la definițiile joggingului (alergare în tempo ușor sau moderat, alergare în care tempoul este mai mic de 6 minute/km10 km/oră), se poate deduce direct și clar tipul de efort specific practicării unei astfel de activități fizice sportive: EFORTUL AEROB. Conform unor surse din domeniul sportului, efortul aerob ar fi efortul în care intensitatea mișcărilor este constantă și durata depășește 15 minute. Este tipul de efort în care organismul își produce energia necesară efectuării actelor și acțiunilor motrice, având la
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
moderat, alergare în care tempoul este mai mic de 6 minute/km10 km/oră), se poate deduce direct și clar tipul de efort specific practicării unei astfel de activități fizice sportive: EFORTUL AEROB. Conform unor surse din domeniul sportului, efortul aerob ar fi efortul în care intensitatea mișcărilor este constantă și durata depășește 15 minute. Este tipul de efort în care organismul își produce energia necesară efectuării actelor și acțiunilor motrice, având la bază oxigenul (O2), pe care îl procură din
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
de efort în care organismul își produce energia necesară efectuării actelor și acțiunilor motrice, având la bază oxigenul (O2), pe care îl procură din atmosferă, ca urmare a inspirației. În practicarea joggingului efortul în alergări devine, în opinia noastră, pur aerob atunci când au trecut 20 minute de la începerea sa, iar intensitate este submaximală și constantă. Până la 15-20 minute organismul este în faza de adaptare a funcțiilor cardiovasculară și respiratorie. Efortul aerob este caracterizat, conform literaturii din domeniile sportului și al medicinii
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
practicarea joggingului efortul în alergări devine, în opinia noastră, pur aerob atunci când au trecut 20 minute de la începerea sa, iar intensitate este submaximală și constantă. Până la 15-20 minute organismul este în faza de adaptare a funcțiilor cardiovasculară și respiratorie. Efortul aerob este caracterizat, conform literaturii din domeniile sportului și al medicinii sportive, de intensitate moderată sau submaximală, de volum mare de lucru mecanic, de economie energetică și s-ar realiza în condiții de echilibru real și aparent, între cererea de oxigen
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
al medicinii sportive, de intensitate moderată sau submaximală, de volum mare de lucru mecanic, de economie energetică și s-ar realiza în condiții de echilibru real și aparent, între cererea de oxigen și aportul de oxigen. Caracteristica principală a eforturilor aerobe, specifice și joggingului, o constituie „atingerea după o perioadă inițială de adaptare, a unui nivel constant al consumului de O2 în tot timpul efortului (starea stabilă, steady state)”14. Efortul aerob specific joggingului poate fi detectat ușor prin controlul frecvenței
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
oxigen și aportul de oxigen. Caracteristica principală a eforturilor aerobe, specifice și joggingului, o constituie „atingerea după o perioadă inițială de adaptare, a unui nivel constant al consumului de O2 în tot timpul efortului (starea stabilă, steady state)”14. Efortul aerob specific joggingului poate fi detectat ușor prin controlul frecvenței cardiace (pentru a menține efortul în limitele pur aerobe, intensitatea alergării nu ar trebui să depășească 130140 bătăi/minut la persoanele adulte sănătoase). Depășirea pragului aerob în efectuarea alergărilor sub forma
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
perioadă inițială de adaptare, a unui nivel constant al consumului de O2 în tot timpul efortului (starea stabilă, steady state)”14. Efortul aerob specific joggingului poate fi detectat ușor prin controlul frecvenței cardiace (pentru a menține efortul în limitele pur aerobe, intensitatea alergării nu ar trebui să depășească 130140 bătăi/minut la persoanele adulte sănătoase). Depășirea pragului aerob în efectuarea alergărilor sub forma joggingului poate fi determinată, în opinia noastră, și prin urmărirea reacțiilor subiective ale joggerului: creșterea frecvenței respiratorii și
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
stabilă, steady state)”14. Efortul aerob specific joggingului poate fi detectat ușor prin controlul frecvenței cardiace (pentru a menține efortul în limitele pur aerobe, intensitatea alergării nu ar trebui să depășească 130140 bătăi/minut la persoanele adulte sănătoase). Depășirea pragului aerob în efectuarea alergărilor sub forma joggingului poate fi determinată, în opinia noastră, și prin urmărirea reacțiilor subiective ale joggerului: creșterea frecvenței respiratorii și a excreției prin piele (transpirație). Aceste reacții nu 14 Nicu, A., (1993), Antrenamentul sportiv modern, Editura Editis
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
Editis, București, p.198; Jogging de la A la Z II 47 pot apărea decât atunci când procesele funcțiile implicate în efort au depășit anumite valori sau un anumit prag. Capacitatea organismului de a produce energie datorită prezenței O2 (așa denumitul potențial aerob, după unii specialiști din domeniul sportului), ar fi cea care determină capacitatea de rezistență a practicantului de activități sportive de durată. Cum sursele din fiziologia sportivă indică faptul că puterea aerobă este limitată de capacitatea individului de a transporta O2
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
a produce energie datorită prezenței O2 (așa denumitul potențial aerob, după unii specialiști din domeniul sportului), ar fi cea care determină capacitatea de rezistență a practicantului de activități sportive de durată. Cum sursele din fiziologia sportivă indică faptul că puterea aerobă este limitată de capacitatea individului de a transporta O2 la procesele interne ale organismului (răspunzătoare de producerea de energie), atunci, considerăm că dezvoltarea sistemului de asigurare a aportului de O2 și de transport al acestuia trebuie să constituie un obiectiv
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
un obiectiv major, în special pentru pasionații de jogging sau joggerii avansați și experimentați (dar și pentru începători), deoarece aportul și transportul de O2 sunt vitale pentru creșterea capacității de rezistență. 2.6. Consumul maxim de oxigen - reper al efortului aerob O sinteză a diferitelor surse din fiziologia sportului ne indică faptul că rezistența în efortul de tip aerob depinde în primul rând de capacitatea organismului de a recepționa, de a transporta și de a utiliza oxigenul de către mușchi. În eforturile
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
deoarece aportul și transportul de O2 sunt vitale pentru creșterea capacității de rezistență. 2.6. Consumul maxim de oxigen - reper al efortului aerob O sinteză a diferitelor surse din fiziologia sportului ne indică faptul că rezistența în efortul de tip aerob depinde în primul rând de capacitatea organismului de a recepționa, de a transporta și de a utiliza oxigenul de către mușchi. În eforturile prestate pe baza energiei eliberate din procesele aerobe ale contracției musculare, nivelul efortului ar fi condiționat de cantitatea
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
sportului ne indică faptul că rezistența în efortul de tip aerob depinde în primul rând de capacitatea organismului de a recepționa, de a transporta și de a utiliza oxigenul de către mușchi. În eforturile prestate pe baza energiei eliberate din procesele aerobe ale contracției musculare, nivelul efortului ar fi condiționat de cantitatea de oxigen consumat de mușchi în unitatea de timp (Rinderu, E.T., 2005). Conform sursei amintite anterior, cu cât mușchiul poate consuma o mai mare cantitate de oxigen în unitatea de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
în unitatea de timp (Rinderu, E.T., 2005). Conform sursei amintite anterior, cu cât mușchiul poate consuma o mai mare cantitate de oxigen în unitatea de timp, cu atât cantitatea de energie eliberată ar fi mai mare și consecutiv, intensitatea efortului aerob va fi mai ridicată. Prin ventilația pulmonară, ca parte a actului respirator, oxigenul este recepționat din atmosferă, apoi transportat prin circulația sangvină la nivelul mitocondriilor, unde are loc procesul de metabolizare oxidativă. Conform specialiștilor din medicină sportivă și fiziologia sportului
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
este recepționat din atmosferă, apoi transportat prin circulația sangvină la nivelul mitocondriilor, unde are loc procesul de metabolizare oxidativă. Conform specialiștilor din medicină sportivă și fiziologia sportului, consumul maxim de O2 (VO2 max.) ar reprezenta un parametru esențial al capacității aerobe, care, raportat la greutatea sportivului, ar exprima puterea maximă aerobă (VO2 max/kg). Dan Iulian Alexe 48 Studiile și cercetările din sportul de performanță au evidențiat faptul că această putere maximă aerobă ar crește la sportivii antrenați, comparativ cu cei
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
nivelul mitocondriilor, unde are loc procesul de metabolizare oxidativă. Conform specialiștilor din medicină sportivă și fiziologia sportului, consumul maxim de O2 (VO2 max.) ar reprezenta un parametru esențial al capacității aerobe, care, raportat la greutatea sportivului, ar exprima puterea maximă aerobă (VO2 max/kg). Dan Iulian Alexe 48 Studiile și cercetările din sportul de performanță au evidențiat faptul că această putere maximă aerobă ar crește la sportivii antrenați, comparativ cu cei neantrenați, datorită îmbunătățirii condițiilor de schimb la nivel tisular (deschiderea
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
max.) ar reprezenta un parametru esențial al capacității aerobe, care, raportat la greutatea sportivului, ar exprima puterea maximă aerobă (VO2 max/kg). Dan Iulian Alexe 48 Studiile și cercetările din sportul de performanță au evidențiat faptul că această putere maximă aerobă ar crește la sportivii antrenați, comparativ cu cei neantrenați, datorită îmbunătățirii condițiilor de schimb la nivel tisular (deschiderea unui număr mai mare de capilare). Consumul maxim de oxigen are la bază, conform literaturii de specialitate, două grupe de factori determinanți
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
mai intensă). Totuși, prin creșterea mișcărilor respiratorii în timpul efortului fizic (efect de oxigenare), tot funcțiile și procesele din organism „luptă” pentru menținerea unui echilibru a nivelului de acido-bazic. Astfel, chiar dacă pH-ul sanguin scade în timpul anumitor eforturi fizice, în timpul efortului aerob specific joggingului, plămânii - ca sisteme tampon, după fiziologi acționează pentru menținerea alcalinității pH-ului sanguin, prin reglarea fluxului de aer, a raportului O2 - CO2 (vezi subcapitol 2.4). Referitor la tensiunile musculare și relația lor cu pH-ul sanguin - transportul
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
pe o scurtă evidențiere a unor aspecte generale, urmărind prin această să facilităm înțelegerea conceptului de jogging, ca subiect central al lucrării. Pe scurt, energia efectuării unui efort este asigurată fie prin procese anaerobe (în absența oxigenului), fie prin procese aerobe (în prezența oxigenului) care se desfășoară la nivel muscular, permițând musculaturii să utilizeze ca surse principale de „material” energetic: ATP (adenozin trifosfat), CP (fosfocreatină), glicogen și conform descoperirilor din ultimele decenii, o parte din acidul lactic rezultat în urma proceselor interne
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
energia disponibilă nu ar fi suficientă decât pentru eforturi scurte și intense), glicogenul din mușchi și ficat rămâne sursa principală pentru eforturile de durată, specifice și joggingului. Alergarea în tempo moderat, specifică eforturilor din timpul joggingului, are la bază procesele aerobe, în care oxigenul din aer ar fi piesa centrală și nu consumă, în opinia lui Dumitrescu, S. (2003), multe substanțe energetice datorită reciclării compușilor rezultați din contracția musculară (ciclul Krebs). Info: Ciclul Krebs (sau ciclul respirator) Prin metabolismul aerob al
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
procesele aerobe, în care oxigenul din aer ar fi piesa centrală și nu consumă, în opinia lui Dumitrescu, S. (2003), multe substanțe energetice datorită reciclării compușilor rezultați din contracția musculară (ciclul Krebs). Info: Ciclul Krebs (sau ciclul respirator) Prin metabolismul aerob al glucidelor fiziologii înțeleg procesul de degradare al acestor substanțe cu ajutorul oxigenului. In procesul de respirație, care are la bază degradarea aerobă a glucidelor, se obțin ca produși finali CO2, H2O si o mare cantitate de energie. Degradarea glucidelor prin
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
energetice datorită reciclării compușilor rezultați din contracția musculară (ciclul Krebs). Info: Ciclul Krebs (sau ciclul respirator) Prin metabolismul aerob al glucidelor fiziologii înțeleg procesul de degradare al acestor substanțe cu ajutorul oxigenului. In procesul de respirație, care are la bază degradarea aerobă a glucidelor, se obțin ca produși finali CO2, H2O si o mare cantitate de energie. Degradarea glucidelor prin ciclul Krebs (ciclul respirator) este un proces invers fenomenului de fotosinteza. Prin respirație se înțelege totalitatea proceselor biochimice care transformă un compus
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]