1,383 matches
-
unor granițe relativ rigide, iar sinteza gândirii se elaborează greoi, aceștia percep cu întârziere modificările activității în funcție de particularitățile situației și schimbările survenite în modul lor de viață. 10. Fragilitatea construcției personalității și infantilismul comportamental, pe fondul dificultăților de stăpânire a afectelor care poate conduce fie la impulsivitate, agresivitate, credulitate excesivă, fie la izolare, frică de a relaționa cu cei din jur, neîncredere. De asemenea, acesta prezintă și o rigiditate a conduitei, fapt care determină o serie de probleme în relația cu
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
deoarece aceștia nu recurg la procedee de fixare intenționată, nu-și elaborează un plan de organizare al materialului nici în momentul fixării, nici în momentul reproducerii; Imaturitate afectivă destul de accentuată, evidențiată în principal prin caracterul exploziv și haotic al trăirii afectelor și capacitate redusă de a controla expresiile emoționale, adesea exagerat de puternice în raport cu cauza care le-a produs, afectează negativ relațiile cu cei din jur. 1.3.3. Dizabilitatea mentală de gradul II (imbecilitatea) Este cunoscută în literatura de specialitate
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
maladia Down sunt întârziate ca apariție și cunosc un ritm de dezvoltare lent, la orice vârstă mongoloidianul este lent, apatic pasiv, poate sta ore întregi în aceeași poziție sau are pendulări monotone ale capului și ale membrelor. Afectivitatea la nivelul afectelor foarte puternică. Emotivitate exagerată prin lipsa controlului cortical. În general, afectuos, vesel, bine dispus. Se întâlnesc rar cazuri de iritabilitate sau agresivitate. Manifestă în permanență tendința de sociabilitate, fără o formulă axiologică. Are puternice reacții de gelozie datorită infantilismului afectiv
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
de mai sus, K. Jaspers preferă să vorbească în sfera psihopatologiei despre „fenomenele psihice individuale” care concentrează „tematica obiectului psihopatologiei”. Acestea sunt următoarele: 1) Experiențele vieții trăite. Fenomenele subiective ale vieții psihice morbide, reprezentând „psihopatologia fenomenologică” (tulburări de conștiință, halucinații, afecte, tulburări de gândire). 2) Performanțele psihice ca performanțe obiective ale vieții psihice (apercepția, memoria, activitatea, inteligența). Acestea sunt în raport cu „psihologia formei” (Gestaltpsychologie). 3) Componenta somatică a evenimentelor psihice, în care sunt incluse componentele și efectele somatice ca simptome ale activității
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cunoaștere și de semnificație: 1) Câmpul bolnavului, caracterizat prin suferință și conștiința propriei sale experiențe morbide, în care se disting componentele iraționale ale angoasei și speranței. Acestea au un dublu aspect. Privite „din interior” ele se organizează sub formă de afecte și sentimente trăite de bolnav. Privite „din exterior” ele se organizează sub semnificația modificărilor cu valoare semiotică demonstrând, prin prezența lor, existența bolii ca suferință. 2) Câmpul medicului care, în cazul diagnosticului, al prognosticului și tratamentului, devine singurul subiect autorizat
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
contacte cu lumea externă, fie datorită unor modificări interne ale persoanei. Ele sunt adesea asociate cu viața instinctivă, gândirea și activitatea, motiv pentru care acestea mai sunt denumite și procese „instinctivo-afective” sau „ideo-afective”. În cadrul proceselor afective întră următoarele tipuri: 1) Afectele, sunt stări psihice de scurtă durată, imediate, inanalizabile și care caracterizează sensul unei reacții. Ele pot fi de trei feluri (H. Pieron): a) interesate, cu reacție de atenție și explorare; b) agreabile sau plăcute, cu reacție de expansiune și căutare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
explorare; b) agreabile sau plăcute, cu reacție de expansiune și căutare; c) dezagreabile sau dureroase, cu reacție de retragere și fugă. 2) Emoțiile reprezintă ansamblul de fenomene psihice și fiziologice ce caracterizează o reacție într-o situație dată. Emoția înglobează afectele precum și toate reacțiile neurovegetative (motorii, secretorii, viscerale, vaso-motorii etc.) care o însoțesc. Emoțiile pot fi de următoarele tipuri: emoția-șoc, emoția-plăcere, emoția-grijă, emoția-teamă, emoția-mânie. 3) Sentimentele se caracterizează prin următoarele aspecte: - sunt diferit nuanțate și decantate de contextul psihologic; - sunt stări
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
1869) introduce termenul de „neurastenie”, adoptat ulterior și de către Kandinski (1890) și Benon (1928). Din punct de vedere psihopatologic sindromul astenic se caracterizează prin următoarele: a) Iritabilitate: o stare de labilitate emoțională, ușurința cu care se produc și se manifestă afectele, imposibilitatea bolnavului de a-și putea stăpâni sau controla expresiile mimice și comportamentale. Susceptibilitate crescută, reacții de mânie la conflicte adesea minore, Impresionabilitatea crescută, sentimentalism și plâns facil. Aceste manifestări clinice au tendința de a dispărea cu ușurință. b) Slăbiciune
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihice”, ci ca pe niște „variații patologice ale normalului”. În sensul acesta C. Rodière-Rein și J.D. Guelfi descriu opt „forme” sau „tipuri” de personalități psihopatice după cum urmează mai jos. A. Personalitatea paranoiacă Este caracterizată prin neîncrederea, senzitivitatea, restricția deliberată a afectelor exprimate, hipertrofia Eului, exagerarea dificultăților, refuzul criticii altora, așteptarea permanentă de a fi înșelat sau de a fi victima răutății altora, punerea sub semnul îndoielii a cinstei altor persoane, neîncrederea sau disimularea. B. Personalitatea antisocială Este caracterizată prin aspectul impulsiv
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
capricios, fantastic, de o mare mobilitate, sensibilitate vie și disproporționată, în raport cu evenimentele trăite de bolnav, duplicitate, mitomanie, acte de bravură alternând cu acțiuni perverse etc. (Régis, Pitres). Totul, în sfera personalității istericilor, exprimă mobilitate și contrast în planul ideilor, sentimentelor, afectelor, instinctelor și actelor (E. Régis). Majoritatea autorilor recunosc existența unei structuri mintale caracteristice isteriei (Babinski, Janet, Régis, Colin, Gilbert-Ballet). Încă din perioada adolescenței, tinerele isterice se remarcă prin trăsături particulare de personalitate. Ele au o mare vivacitate intelectuală, precocitate, impresionabilitate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în mod sintetic spus, procesele cognitive, în special legat de reducerea stării de vigilență a bolnavului. 4) Delirul se referă la diferitele grade de tulburare incluzând răspunsuri verbale, creșterea activității psihomotorii care capătă un caracter agitat, dezorganizat, haotic, tulburările de afect, apariția iluziilor și a halucinațiilor. Exemplul tipic este oferit de starea de delirium tremens din cursul alcoolismului. Spre deosebire de confuzia simplă în care sunt tulburate procesele cognitive, în cursul delirului, apar tulburările mai sus menționate tot pe fondul tulburări stării de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
că păcatul generează angoasa. Moartea generează disperarea. În acest tip de relație, angoasa este un act feminin, pe când disperarea este un act masculin. În secolul XX, psihiatria preia angoasa din filozofie și morală, considerând-o ca pe „o stare de afect neplăcută reprezentând răspunsul psihofiziologic al individului la un conflict intrapsihic” (A.M. Freedman, H.L Kaplan, B.J. Sadock). A. Porot definește anxietatea în raport cu următoarele trei condiții esențiale: a) Sentimentul iminenței unui pericol, nedeterminat, însoțit de elaborarea fantasmatică a unor imagini tragice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
noastre în fața dificultăților vieții cotidiene. Din punct de vedere psihopatologic, stările de angoasă se diferențiază între ele, după următoarele aspecte: fenomenologic, intențional și genetic. a) Aspectele fenomenologice care privesc aspectele anxietății sunt următoarele: spaima, sentimentul de frică, anxietatea ca sentiment, afectul anxios, indispoziția anxioasă. b) Aspectele intenționale consideră teama ca fiind orientată intențional, pe când anxietatea, ca fiind „frica fără obiect”, un „sentiment difuz de panică”. Anxietatea este un sentiment vital de constrângere, nedefinit și chinuitor, care te face să te simți
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mai jos: 1) Tipul catatonic în care predomină tulburările psihomotorii din seria sindromului catatonic (stupoarea, negativismul, rigiditatea, excitația, atitudinea catatonică). 2) Tipul dezorganizat este forma clinică în care se notează următoarele tulburări: incoerența, relaxarea marcată a asociațiilor, comportamentul evident dezorganizat, afectul plat sau flagrant inadecvat. 3) Tipul paranoia se caracterizează prin prezența halucinațiilor auditive și a ideilor delirante asociate acestora, cu caracter sistematizat sau nesistematizat. 4) Tipul nediferențiat este acela în care simptomele psihotice predominante sunt următoarele; idei delirante, halucinații, incoerență
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihotice predominante sunt următoarele; idei delirante, halucinații, incoerență, comportament flagrant dezorganizat. 5) Tipul rezidual se caracterizează prin obtuzia emoțională, retragerea socială, comportament de tip excentric, gândire ilogică, uneori prezența ideilor delirante sau a unor halucinații nepredominante și neînsoțite de un afect puternic. Personal, am preferat, din motive didactice, dar și de ordin practic, să utilizăm o clasificare a formelor clinice de schizofrenie care să aibă un caracter cât mai cuprinzător atât teoretic, cât și practic. În sensul acesta se descriu următoarele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de tulburări prezintă manifestări fie dominant anxioase fie dominant euforice, așa cum se poate vedea mai jos: Polul anxios Polul euforic - anxietate severă cu idei delirant halucinatorii; - idei paranoide, anxioase, de persecuție și distrugere; - iluzii și halucinații conforme cu starea de afect; - tulburări perceptive fizice cu coloratură afectivă; - idei de auto-sacrificiu pus în serviciul altora; - fluctuații rapide între anxietate și euforie. - dispoziție extatică cu idei misionare și mesianice; - iluzii și halucinații cu conținut conform cu dispoziția afectivă; - expresie mimică euforică, gesturi și mișcări
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
memoriei și cogniției în absența tulburărilor de conștiință, având ca rezultat limitarea posibilităților bolnavului de a-și îndeplini activitățile sale curente (H. Lauler și A. Kurz). În cazul demențelor, schimbările patologice ale proceselor cognitive sunt asociate cu modificări ale controlului afectelor și comportamentului social. Acest sindrom poate fi produs de multe afecțiuni sistemice și neurologice care afectează diferitele părți ale creierului și care au forme de evoluție variate. Demențele au etiologii extrem de eterogene la fel ca și manifestările lor clinice. Primele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
K. Schneider spune despre isterici că sunt psihopați care au nevoie de a se pune în valoare pe ei înșiși. Personalitatea de tip isteric a fost pe larg descrisă la femei. Ea este caracterizată prin următoarele „trăsături psihopatologice”: histrionismul, facilitatea afectelor, modelul de gândire dominat de imaginație, reactivitate emoțională cu hipermotivitate și impulsivitate, sugestibilitate crescută și mitomanie, dependență afectivă, tulburări de dinamică sexuală (frigiditate, indiferență, desgust). În ceea ce privește personalitatea de tip isteric la bărbați, aceasta rămâne încă o problemă discutabilă, fără a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
generală, ca o stare de disconfort. Anticipație: atitudinea prin care omul își trăiește viitorul, orientând acțiunile prezente către proiectele de perspectivă. În psihopatologie, anticipația anunță direcția și forma de dezvoltare viitoare a unei tulburări psihice. Anxietate: frică patologică, stare de afect neplăcută resimțită ca o neliniște interioară inexplicabilă, adesea lipsită de un obiect precis, sentimentul unui pericol iminent, dar nedeterminat, însoțită de fantasme tragice. Apatie: stare de indiferentism psihic și somatic, absența interesului, a motivației pentru o acțiune. Aprosexia: incapacitatea bolnavilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
antisociale. Manierism: formă de expresie și conduită patologică (mimică, limbaj, ținută, comportament, gesturi) cu caracter afectat, lipsită de simplitate și naturalețe. Masochism: perversiune sexuală cu caracter pasiv care asociază plăcerea erotică cu durerea fizică. Este opusul sadismului. Mânie: stare de afect de scurtă durată și de mare intensitate, caracterizată printr-o descărcare pulsională asupra unui obiect sau a unei persoane. Megalomanie: impresia falsă a unor bolnavi deliranți, constând în supraevaluarea calităților personale. Melancolie: tulburare psihopatologică caracterizată prin dispoziție tristă, viziune pesimistă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mai precis, eul - se apără el însuși de pericolele cu care se confruntă. Refularea este mecanismul de apărare cel mai important. Deși aparent nu îndepărtează decât sursa fricii interne, și anume imaginile mentale „periculoase”, refularea are și un efect asupra afectului, în speță, duce la o diminuare a angoasei. Această diminuare nu este reușită o dată pentru totdeauna. Imaginile îndepărtate vor încerca să revină în viața psihică conștientă, punând mereu refularea la încercare. Gama de mecanisme de apărare este mult mai mare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
diferite, căci anumite organizări de personalitate nu folosesc decât în mod secundar refularea. Diminuarea distincției dintre frica propriu-zisă, cu obiect extern, și frica internă, adică angoasa, face posibil punctul de vedere care susține că mecanismele de apărare se aplică și afectelor generate de pericole externe. De fapt, în ambele situații se produce o mobilizare a unor imagini mentale ce evocă situații din trecut în care frica a fost resimțită. În orice caz, teama trăită în raport cu pericole externe este prelucrată ulterior, putând
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pasivizeze grupuri sociale mari. Or, acest efect este propriu terorii și dintr-o perspectivă individuală. Există o tradiție în psihologie de a stabili un raport între reacțiile de teamă și pregătirea pentru luptă și fugă din cadrul adaptării. Ea permite distingerea afectelor ce se manifestă în cele două situații, de luptă și fugă. Lupta presupune confruntarea cu pericolul și are ca suport emoțional mânia. Fuga constă din îndepărtarea de pericol și are ca stare afectivă caracteristică frica propriu-zisă. Această pregătire se află
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
De asemenea, atunci când sunt străini, ei sunt considerați reprezentativi pentru națiunea sau grupul din care provin 16. Pentru turiștii orientați spre gospodărie existau puțin timp și puține resurse pentru activități tipice turiștilor obișnuiți. Călătoria în Ungaria, deși învestită cu mult afect și multe semnificații, era foarte rutinizată. Totuși, după ce își vindeau marfa, sau chiar până să o termine, ei se mai „întrețineau” cu o bere („bună”) sau cu Coca-Cola. Forma maximă de consum pe care și-o puteau permite și pe
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
totală, cu unele posibilități limitate în raport cu valorile biologice; - în ceea ce privește motivația, putem întâlni o motivație mai bine sau mai puțin organizată la nivel biologic; nu putem vorbi despre o motivație cognitivă sau intelectivă; - afectivitatea este nediferențiată, apar de regulă forme de afecte determinate de instinctele de bază sau de unele nevoi de apărare; - la nivelul comunicării se întâlnesc asonanțe de recepție, ca și la nivelul cogniției, esențializarea fiind cea mai afectată; propriu‑zis, nu există această operație, comunicarea realizându‑se la nivel
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]