10,866 matches
-
Roca am extras și acest înțeles, că da, e fericit să se găsească aici, printre români, în...Țara (acum tristă, a) Fericirii! Și a mai spus ceva esențial domnul Roca. A început glumind pe seama stării reale, de altfel, de compatibilitate afectivă, de confort spiritual, care s-a creat în sală: doamna Cristescu, prea îi iubiți pe toți cei prezenți, prea se iubesc unii pe alții pe-aici! Apoi, a punctat trist: e prea multă încrâncenare în țară, prea multă dușmănie, răutate
Punţi de lumina SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU [Corola-blog/BlogPost/93095_a_94387]
-
al Forumului, prof. Fausto Capalbo, Președintele Institutului pentru Cooperare Economică Internațională și Probleme de Dezvoltare, structură ce funcționează sub egida ONU, a remarcat că, dincolo de raportul economic care clasează Italia pe locul doi ca partener economic bilateral al României, raportul afectiv ne situază în mod reciproc pe primul loc, acolo unde vom rămâne pentru foarte mult timp. Din partea misiunii consulare a României la Milano a intervenit consulul Gheorghe Miloșan, care a transmis mesajul Consulului General George Bologan, salutând inițiativa CCIRO Italia
Milano, Forumul economic CCIRO Italia: [Corola-blog/BlogPost/93130_a_94422]
-
nivelul corpului, a stării de spirit și la nivel de gânduri și nu reprezintă doar o tristețe de moment prin care fiecare trecem. “Nu este doar o tristețe de moment, ea poate lua forme de la cele mascate, ușoare, cu perturbări afective de sezon, până la tulburări bipolare sau maniaco-depresive, culminând cu suicidul. Ea se produce la nivel de creier, prin funcționarea anormală a componentelor creierului, care modulează starea de spirit, comportamentul și gândurile”, declară psihologul- psihoterapeut Maria Verdi, directorul Centrului ReCreation Life
Într-o lume a socializării și relațiilor virtuale intense, oamenii sunt tot mai singuri și depresivi [Corola-blog/BlogPost/93198_a_94490]
-
au făcut din această așezare un oraș diferit de celelalte orașe ale României. Acest diferit este cartografiat cu atenție și sensibilitate, oferindu-i cititorului opțiunea de a călători prin povestea ilustrată a Sinaiei, fără ca distanțele să diminueze senzația de apropiere afectivă. Volumul are parfumul unei monografii ilustrate și povestite a Sinaiei, situându-se la granița dintre un studiu monografic, o carte de călătorie și un album. Carte este însoțită de o hartă extrem de detaliată, iar cu ajutorul acestei hărți cititorul poate străbate
Lansare de carte-eveniment „Sinaia, Orașul Elitelor – Arhitectură și Istorie”, semnată de arhitect Dan Manea [Corola-blog/BlogPost/93227_a_94519]
-
decât un necesar apel la sintagma lansată de Marin Preda într-un articol din 1970. Știm bine de altminteri, sensul originar al expresiei era cu totul altul decât cel pe care, cumva revanșard, uzul didactic constant l-a generalizat. Frisoanele afective invocate, pe atunci, de autorul Imposibilei întoarceri n-aveau nimic de-a face cu deconstruirea radicală, de pe poziții critice, a primului deceniu de comunism românesc. Dimpotrivă, o istorie mai degrabă aurorală - și, desigur, inegalabilă - justifică, în viziunea lui Preda, o
Obsedanții ani by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8229_a_9554]
-
unui text care este întâi de toate un document sufletesc și intelectual, dar și unul istoric, măcar prin reverberare. Evenimentele amintitei epoci pătrund în jurnal fie și numai pentru a explica o anumită stare de spirit a autorului, o trăire afectivă. Imaginea anilor de apogeu grotesc al ceaușismului se alcătuiește în jurnalul lui Radu Ciobanu din numeroasele trimiteri la aspectele vieții curente. Sunt mărturii dureroase, are dreptate Al. Săndulescu, despre lumea de atunci, dureroase, dar și repulsive, încărcate de penibil, cum
Un jurnal din "Epoca de Aur" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8243_a_9568]
-
poezia luminilor, jocul cu planul doi, trei, vibrațiile extraordinare ale pianului ca axă a acelei lumi clar-obscure, fragile, o lume dezorientată, haotică, în descompunere, pianul ca punct fix, unic, care mai poate strînge în jurul lui destine intră în memoria mea afectivă și subiectivă ca momente de teatru mare. Din păcate, nu am văzut tot. Nu am văzut Hamlet, care s-a jucat de cincizeci de ori în stagiunea ce tocmai se încheie și despre care am citit și am auzit atîtea
Șaptesprezece pentru teatru (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8293_a_9618]
-
viață proprie. Dirijorul întregului program simfonic a fost maestrul Camil Mariescu. Din creația ceaikovskiană el a mai oferit publicului Fantezia simfonică după Dante Francesca da Rimini și Simfonia a 5-a în mi minor, în deschideri dramatice, de puteric consum afectiv cu atingeri de asimptote ale spirtului și condiției umane pe o linie interpretativă admirabilă și de gândire sonoră, amplă și convingătoare.
Ștefan Cazacu și Camil Marinescu by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83130_a_84455]
-
putem vorbi și despre o notă de originalitate pe care solista o imprimă cântecelor de lume inspirate din melosul bizantin și otoman, precum și cântecelor din folclorul orășenesc și romanțelor. Vocea sa comunică, prin înălțime, timbru și intonație, informații despre starea afectivă de moment pe care interpreta o transmite auditoriului. Recitalul său este așadar complet sub raportul armoniei inter- pretării. Talentul liric excepțional al Rodicăi Anghelescu a fost susținut și pus în valoare de calitatea excelentă a acompaniamentului asigurat de Orchestra de
Eleganță by Elise Stan () [Corola-journal/Journalistic/83146_a_84471]
-
are un simț al muzicalității cu totul special, dublat de o știință a respectării stilistice a operei pe care o conduce. A impus un ritm alert, folosind o serie de inovații care nu au afectat structura lucrării. El participă intens afectiv la ceea ce se întâmplă pe scenă, cântă alături de interpreți, acompaniind și recitativele. Introducerea unor aluzii muzicale la clavecin ni s-a părut o năstrușnică intruziune muzicală ce a putut da savoare și umor întregului spectacol. Întreaga reprezentație s-a aflat
B?rbierul din Sevilla by Mihai-Alexandru CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/83261_a_84586]
-
de imagini și de linii expresive, policrome. În continuarea recitalului am audiat Paianjenul și Hai la joc din Ciclul Întoarcere la Blaga, pe versuri de Lucian Blaga, de Viorel Munteanu. Sonoritățile acestor lieduri se încadrează în emoția caldă a transferului afectiv, când ni-l amintim pe Blaga. Continuum Y de Irina Odăgescu Țuțuianu, este o recreere a principiului melodiei infinite cu o relevantă componentă expresivă, cu imaginație și cu freamătul meditației existențiale. Evantail, pe versuri de Stéphane Mallarmé, de Fred Popovici
Meridian inaugural by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83406_a_84731]
-
Fulvia MICU Vasile Vasilache, Florentin Delmar, Nicolae Kirculescu, Ionel Fernic, Mia Braia, Gheorghe Zamfir, Guilelm Șorban, Nelu Danielescu, Vespasian Vasilescu, Aurel Maxiny sunt doar câțiva dintre compozitorii readuși în memoria afectivă a publicului prin creațiile lor inspirate într-un concert cu adevărat excepțional găzduit de eleganta sală a teatrului din Deva (unde cândva ființa teatrul de revistă, din păcate azi instituția la care au cântat Ovidiu Komornyik, Irina Soroiu, Florin Mureșan
Parfum de crizanteme by Fulvia MIcu () [Corola-journal/Journalistic/83416_a_84741]
-
a cuvîntului (...). Ce exprimă atunci limbajul, dacă el nu exprimă gînduri? El prezintă sau, mai degrabă, e luarea de poziție a subiectului față de lumea semnificațiilor sale". Iar Ionesco respinge o lume a cuvintelor deturnate prin devitalizare, fără relație cu experiența afectivă, cu interioritatea individului: Cuvintele au ucis imaginile sau le ascund. O civilizație a cuvintelor este o civilizație rătăcită. Cuvintele creează confuzie. Les mots ne sont pas la parole... Realitatea este că cuvintele nu spun nimic, dacă mă pot exprima astfel
Dificultățile unei "panorame" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8445_a_9770]
-
Rodica Zafiu Despre valorile semantice, stilistice și pragmatice ale diminutivelor s-a scris mult: de la semnificația denotativă ("obiect mai mic": linguriță), acestea trec ușor la cea afectivă, emoțională (îngeraș) sau, dimpotrivă, la funcția de depreciere ironică (reportăjel, vi-luță). Diminutivele sînt mijloace de atenuare și de aproximare, realizând chiar gradația unor adjective și adverbe (acrișor, binișor); unele atribuie pur și simplu o notă ludică, de neangajare, enunțului în
Diminutive culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8496_a_9821]
-
acestora. Sînt semnificative și domeniile și cîmpurile lexicale în care diminutivarea e mai puternică, într-o anumită limbă: zone tipic marcate sînt cele ale relațiilor de rudenie (bunică, verișoară), ale numelor de plante și animale, ale obiecte casnice, ale lexicului afectiv etc. Româna produce diminutive cu o mare ușurință și cu ajutorul unui număr impresionant de sufixe (despre diminutivele românești au scris lucruri esențiale Sextil Pușcariu - care le-a consacrat chiar teza sa de doctorat, în 1899, la Leipzig - și Iorgu Iordan
Diminutive culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8496_a_9821]
-
unui produs culinar - dovlecei, castraveciori, ciupercuțe, cîrnăciori, ficăței - sau reprezentînd fixarea unei metafore: colțunași, perișoare etc. Unele nume de mirodenii s-au fixat în română într-o formă diminutivală: cuișoare, scorțișoară, nucșoară. O sursă puternică de diminutivare este totuși cea afectivă, vizibilă mai ales în cazurile în care diminutivul nu indică o diferență de dimensiune: în cărțile de bucate și în meniurile restaurantelor noastre mămăliguța alternează liber cu mămăliga, tocănița cu tocana, sărmăluțele și chifteluțele cu sarmalele și chiftelele. Ni se
Diminutive culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8496_a_9821]
-
mitutel de usturoiu pisat și oțet tare și puțintel busuioc vérde pisat, trecut pen sită și fiert puțintel într-o tingiriță", "du-o la masă și cu muștar în tipsioare". În limba actuală, terminologiei culinare fixate i se adaugă diminutivele afective (eventual ironic-afective) accidentale: "Aperitive: păstrămioară"; "primul fel de mâncare o sa fie un borșuleț de pasăre" "la sfârșit las întotdeauna fripturica de porc" (otvforum.com); "unde mai găsim o bucată sănătoasă de carne pentru un grătărel, un mititel, o păstrămioară, alea
Diminutive culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8496_a_9821]
-
sub ochii noștri. Îi cunoaștem ezitările și retractilitatea; timiditățile sociale și obstinația morală; mefiența față de progres, de tehnologie, de viitorul "luminos" și apetitul contemplativ susținut de refugiile în lectura trecutului "obscurantist"; pasiunea pentru istorie și comprimarea geografiei la o hartă afectivă unică, de folosință proprie: Grecia antică, Spania lui Don Quijote, Lisa natală... Îl cunoaștem bine pe Octavian Paler, dar numai până la un punct. Și aceasta fiindcă în orice carte a lui, și de multe ori chiar pe aceeași pagină, autorul ne
Melancolii eline by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8491_a_9816]
-
de felul în care se constituie sub condeiul însinguratului diarist. Deși Jurnalul ni se impune prin sinceritate și o dorință de adevăr, ce nu pot fi puse sub semnul întrebării, aceste calități reprezentînd de altfel justificarea încrederii totale și atașamentului afectiv pe care romanul-document le inspiră oricărui cititor de bună credință, nu se cuvine, nici n-ar fi în avantajul autorului, să le răpim caracterul de personaje literare, cu tot ce implică sintagma. Pentru a pricepe cum stau lucruile din acest
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
Lucifer nu era un înger de rînd, ci un exces de înger, după cum Legiunea care își luase numele de ŤArhanghelť ajunsese să întruchipeze excesul de arh-anghelitate". Care să fie explicația bizarei schimbări? O pierdere a măsurii, crede exegetul, o "comoție afectivă" care împinge ființa dincolo de marginile sale naturale, astfel că aceasta se dezechilibrează, se răstoarnă. Poate nu e chiar o pierdere catastrofală a "normalității", o "monstruozitate", "o criză de epilepsie", ci un excedent de trăire, revolta unui intelectual claustrat în condiția
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
azi, în România, despre legionari la un mod pe cît cu putință obiectiv înseamnă a-ți aprinde paie în cap. Cînd nu e de-a dreptul tabuizată, tema e sortită unei tratări unilaterale, cu o puternică, pînă la deturnare, tentă afectivă, cu o concluzie dinainte stabilită, ilustrînd o poziție politică sau alta : "Ori ne așezăm obstinați în raza unor verdicte obtuze și simplificatoare, ori alunecăm într-o simpatie frenetică și nostalgică, o simpatie care, mărind neașteptat proporțiile fenomenului, împrumută un ton
Noica între extreme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8534_a_9859]
-
Lidia Vianu Întoarcerea la personaj Eroii Fluxului conștiinței aveau o aură (afectivă, meditativă). Autorul construia o stare de spirit, nu un destin, în ciuda faptului că realul îi copleșea personajele. Ordinea realului era confuză, pentru că moderniștii au desființat regula cronologiei, drept care incidentele pluteau, își pierduseră greutatea, gravitația, sensul narativ în construcția intrigii. Virginia
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
silea inteligența să se autoanalizeze în clipa prezentă. Leopold Bloom (Ulysses) diseca prezentul gândului în vreme ce acesta trecea de la pre-verbal (starea de increat, într-un fel) la verbalizare. Joyce asistă la nașterea ideii, la întruparea ei din aglomerări de asociații lingvistice, afective - pe scurt, el sapă în mintea creatorului până la rădăcinile freudiene ale creației, și le exprimă prin debusolarea, descompunerea limbajului. El reușește paradoxul de a exprima verbal non-verbalul. E de adăugat că Fluxul conștiinței a fost mai degrabă o ipoteză decât
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
romanul se încheie; o încheiere provizorie, fiindcă Alex se oprește pentru a-și găsi o pereche, cu care să producă un fiu, care fiu să continue sfârtecarea. Prezentul lui Ishiguro e un incident banal, după care se ascunde un coșmar afectiv. Lanark străbate bezna aventurilor lui fără să simtă nimic. Romanele Desperado sunt romane de oameni bătrâni. Tinerețea romanțioasă a pierdut demult partida, a ieșit din recuzită. Eroul Desperado e dependent de trecut. Hawksmoor nici n-ar exista dacă n-ar
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
ironie. The Fifth Child (Doris Lessing) oscilează între nevoia de afecțiune și cea de mit. The Magus (John Fowles) amețește lectorul și nu izbutește să-l lămurească. Lanark (Alasdair Gray) e un coșmar seducător (distopie). Julian Barnes își îndulcește uscăciunea afectivă cu inteligență (cu excepția lui Staring at the Sun). Rădăcinile complicatei strategii Desperado cresc din confruntarea a două tehnici narative: pe de o parte avem tehnica prezentului în așteptare (care stă la baza romanului pre-modernist); pe altă parte, avem tehnica străfulgerărilor
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]