2,785 matches
-
descrierea variației valorilor și comportamentelor religioase între 1993 și 2005, comparativ în mediul rural și în cel urban. Pe de altă parte, analiza a vizat identificarea factorilor care determină un nivel crescut de credință și practică religioasă. Datele referitoare la afilierea religioasă ne indică două tendințe clare. În primul rând, datele din REF Ref126748185 \h \* MERGEFORMAT Figura 1 arată că la începutul perioadei de tranziție diferențele dintre mediul urban și cel rural în ceea ce privește numărul persoanelor care se declarau ca neafiliate era
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
în principal, de încrederea în acest partid și mai puțin de încrederea în liderii PSD, partizanatul PRM de ambele, aproape în aceeași măsură, iar partizanatul D.A. depinde destul de puțin de acestea două (ca urmare a eterogenității mai ridicate rezultate în urma afilierii la nucleul central al D.A. a unor categorii de alegători „oportuniști”). Portretele partizanilor se suprapun parțial peste cele ale alegătorilor cu încredere ridicată, profilele fiind de această dată mai pregnant conturate. După cum am văzut anterior, partizanii prezintă anumite caracteristici, acestea
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Comparative Study of Electoral Systems (www.cses.org). CSES MODULE 1 FULL RELEASE șdatasetț. Ann Arbor, MI: University of Michigan, Center for Political Studies, 4 august 2003. *** World Values Survey (WVS) și European Values Survey (EVS) (1999 / 2000), CD-ROM. Index Afiliere religioasă Alegători tipuri de determinanți ai apartenenței la tipurile de „partizani” „pragmatici” non-votanți „ignoranți” Capital relațional social uman Corupție Comunism Credincios orientat mai mult spre rugăciune obișnuit de duminică minimalist Credință religioasă Criminalitate reală percepută consecințe Criticism social Cultură rurală
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
ziceți ceva despre fluxul de conștiință. Despre ce?” Martins e Încurcat chiar și la Întrebarea cu scriitorii care i-au influențat scrisul, pentru că, deși nu duce lipsă de maeștri pe care să-i admire, se află În cu totul altă afiliere decât omonimul său, afiliere punctată de autorii romanelor de consum: „Domnule Dexter, puteți să ne spuneți care este scriitorul care v-a influențat cel mai mult? «Greyă, răspunse Martins fără ezitare. Normal, se gândea la autorul Cavalerilor Salviei stacojii și
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
de conștiință. Despre ce?” Martins e Încurcat chiar și la Întrebarea cu scriitorii care i-au influențat scrisul, pentru că, deși nu duce lipsă de maeștri pe care să-i admire, se află În cu totul altă afiliere decât omonimul său, afiliere punctată de autorii romanelor de consum: „Domnule Dexter, puteți să ne spuneți care este scriitorul care v-a influențat cel mai mult? «Greyă, răspunse Martins fără ezitare. Normal, se gândea la autorul Cavalerilor Salviei stacojii și se bucura să vadă
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
adaugă și incoerența sistemului de finanțare, factor deosebit de important în tot ceea ce înseamnă suportul material al unei astfel de activități. Mai precis, federațiile sportive administrează și gestionează derularea calendarelor competiționale, stabilesc taxe de înscriere și participare în competiții, taxe de afiliere a secțiilor și cluburilor sportive școlare, configurează grile de transfer ale elevilor sportivi, în timp ce contribuția lor financiară alocată acestui segment de activitate este nesemnificativă, ea reducându-se doar la acele cheltuieli legate de echipele și loturile reprezentative naționale. Ponderea majoritară
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
de către contractele colective de muncă la nivel de ramură/întreprindere, ele ar trebui să se aplice, conform legii (care stipulează că prevederile contractului colectiv de muncă produc efecte pentru toți salariații din unitate/ramură, indiferent de data angajării sau de afilierea lor la o organizație sindicală din unitate/ramură), tuturor salariaților din ramură/întreprindere, dar, de fapt, se aplică efectiv doar angajaților din unitățile economice/sindicatele participante la semnarea contractului. Angajații din unitățile/sindicatele nereprezentate sunt acoperiți de contractul colectiv de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
românesc, care cuprindea un număr semnificativ mai mare de persoane neafiliate politic, s-a ajuns la o formulă de compromis În ceea ce privește organizarea conducerii Comitetului, alcătuit din zece membri, dintre care cinci În calitate de reprezentanți ai partidelor politice și cinci fără nici o afiliere politică. Fiind condus de generalul Nicolae Rădescu, din Comitetul Național au făcut parte Constantin Vișoianu, Alexandru Crețianu, Gheorghe Niculescu-Buzești, Augustin Popa, Sabin Manuilă, Virgil Veniamin, Iancu Zissu, Mihai Fărcășanu, Grigore Gafencu și Nicolae Caranfil. Încă de la Începutul constituirii sale, Comitetul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cu trupele sovietice Împînzind țara, cu minusculul partid comunist propulsat În prim-planul vieții politice românești. Armistițiul Încheiat la Moscova (oficial la 12 septembrie 1944) a statuat o realitate: România era Înfrîntă și la cheremul URSS. Chiar dacă Lucrețiu Pătrășcanu, În pofida afilierii sale ideologice, s-a zbătut să obțină condiții mai ușoare de armistițiu, Molotov a fost categoric; România urma să plătească un consistent preț al Înfrîngerii. Cel de-al patrulea capitol, „Preluarea puterii de către Partidul Comunist Român”, ne introduce În complicata
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
asemenea, din unele note ale MAE către șefii de misiune, precum și din rapoartele acestora, se Întrezărește percepția pe care o avea regimul de la București asupra transformărilor din celelalte țări. În sfîrșit, o pată de culoare sînt ultimele documente, indicînd rapida afiliere a ambasadelor la țelurile Revoluției din decembrie, cu modificarea de rigoare a limbajului. Polonia și Ungaria sînt cele care deschid balul: În urma unor negocieri complexe (purtate Între 6 februarie și 5 aprilie), Partidul Muncitoresc Unit Polonez (PMUP) organizează la 4
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
piețelor europene. Firmele americane dețin un avantaj nu doar în privința tehnologiei lor și a resurselor de capital, ci și în privința abilit)ților lor manageriale, si a rețelelor de marketing. General Electric, Honeywell și alte firme americane ar putea s) necesite afilieri str)ine, pentru a concura cu IBM. Ar putea s) existe o real) interdependent) la nivel de firm). Este o greșeal) s) se identifice interdependenta existent) la acel nivel cu interdependenta statelor. Datorit) tehnologiei pe care o st)panesc, al
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Primul dintre aceste domenii privește programul guvernului de asigurare a securității personalului, menit să verifice potențialii sau actualii angajați guvernamentali înainte de a le acorda acces la informații clasificate. În acest scop, guvernul este îndreptățit să știe dacă respectivii candidați au afilieri sau legături care i-ar putea determina să le divulge informații clasificate reprezentanților unor puteri străine sau să acționeze în alt mod împotriva intereselor țării. În general, aceste aspecte sunt dificil de stabilit în cadrul verificărilor, din motivele enumerate în capitolul
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
în alt mod împotriva intereselor țării. În general, aceste aspecte sunt dificil de stabilit în cadrul verificărilor, din motivele enumerate în capitolul 5. Singura posibilitate ca guvernul să poată afla cu o anumită certitudine dacă respectivul candidat are o astfel de afiliere este ca instituțiile guvernamentale să aibă și alte surse de informații provenind din supravegherea organizațiilor respective. În această privință, este important să înțelegem în ce anume constă protecția asigurată de Primul Amendament. Conform hotărârii Curții Supreme în cazul Brandenburg vs
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
plan intern 56. Cu alte cuvinte, investigațiile nu pot porni de la acțiunile sau declarațiile publice ale unui grup. Ele trebuie să înceapă doar dacă există o solicitare de ocupare a unui post în structurile administrative din partea unei persoane a cărei afiliere la o grupare poate fi camuflată. Fără a supraveghea astfel de grupări în scopul întocmirii unei liste a membrilor lor, guvernul federal nu poate, în general, să ia măsurile necesare pentru a avea certitudinea că nu acordă acces la informații
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
teoretizează sui-generis ca expresie a unei „mari disperări”, dar și a unei „mari pofte de a trăi”. Influențați ori nu de opiniile poetului, criticii Al. Piru și Mihai Ungheanu îl definesc ca barochist/manierist (în sensul lui G.-R. Hocke), afiliere contestată de Eugen Simion, care-l consideră un „poet de atelier”. Oricum ar fi, fapt este că el glorifică arta barocă (de exemplu catedrala abstrusă a lui Gaudí, La Sagrada Familia) și-i exaltă viziunea și tehnica. Maestru al sonetului
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
spre intimism, dar apare un spor de comentarii analitice auctoriale pe tărâmul psihologismului, frizând uneori fastidiosul și vădind obsesia interpretării micilor gesturi uzuale ca elemente ale codului nescris al unui joc al disimulării. Romanului Magdalena avea să i se reproșeze afilierea forțată la o anumită formulă de modernitate, concepută programatic sub specia complexității extreme și a crispării, a complicației căutate, manifestată în obstacole sistematic ridicate de autor în fața propriului mesaj. Cam aceleași reproșuri, pe fondul recunoașterii unor certe însușiri, au putut
GIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
aproape totală”, cu câteva excepții (personalități politice din PDS) este valabilă Între aceste limite. Apartenența religioasă și genul elitei politice. Acești indicatori s-au dovedit mai stabili În Vest după 1949 (două treimi dintre deputații din RFG Își declară o afiliere religioasă). În Est, 65% dintre deputații din Volkskammer (1990) făceau o asemenea declarație, o proporție foarte ridicată comparativ cu situația existentă În rândurile populației din fosta RDG - practic un raport invers, aceasta declarându-se În proporție de 70% atee. Catolicii
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
arată în acest sens (1975b, p. 331): „Compararea vieții domestice a sute de culturi din toată lumea i-a condus pe antropologi la concluzia că există două principii cognitive universale care influențează organizarea vieții domestice în orice loc. Primul este principiul afilierii (affinity), sau al relațiilor prin mariaj. Al doilea este principiul descendenței (descent). Toate persoanele ale căror relații una față de alta pot fi descrise în termeni de combinații ale afilierii sau descendenței ori ai combinației amândurora sunt rudenii (kin) una cu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
care influențează organizarea vieții domestice în orice loc. Primul este principiul afilierii (affinity), sau al relațiilor prin mariaj. Al doilea este principiul descendenței (descent). Toate persoanele ale căror relații una față de alta pot fi descrise în termeni de combinații ale afilierii sau descendenței ori ai combinației amândurora sunt rudenii (kin) una cu alta. Domeniul de idei constituit din crezurile (beliefs) și așteptările pe care rudeniile le au una față de alta se numește kinship. Kinship este ideologia supremă a vieții domestice”. Nu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
multe dintre trăsăturile de personalitate, cum sunt dependența, ascultarea, înclinația de a-i ajuta pe alții. Diferențe marcante s-au confirmat experimental și prin observații sistematice pe linia stereotipiilor în ceea ce privește agresivitatea și dominanța la bărbați și tendința mai pronunțată de afiliere (grija de contact cu alte ființe umane) la femei. Există, de asemenea, o deosebire pertinentă între bărbați și femei referitor la locul de control (locus of control): femeile atribuie o mult mai mare însemnătate controlului factorilor externi, față de cei interni
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
vieții, 1. Radu, I. (1973), „Scări de atitudini”, în Revista de psihologie, 4. Radu, I. (1974), Psihologie școlară, Editura Științifică, București. Radu, I. (coord.) (1993), Metodologie psihologică și analiza datelor, Editura Sincron, Cluj-Napoca. Radu, I. (1994a), „Atracția interpersonală, relații de afiliere și ancheta sociometrică”, în I. Radu (coord.), Psihologie socială, Editura Exe, Cluj-Napoca. Radu, I. (1994b), „Metode de cercetare în psihologia socială”, în I. Radu (coord.), Psihologie socială, Editura Exe, Cluj-Napoca. Radu-Geng, L. (2003), „Profeție autorealizatoare”, în S. Chelcea, P. Iluț
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
trei, patru camere 20. Schimbările În aranjamentul casei au fost motivate de schimbări În viața familiei. Familia nucleară este o convenție relativ nouă. În timpurile medievale, ideea de familie era mai puțin definită. Dacă legătura conjugală dădea un sens al afilierii, trebuie să ne amintim că familiile erau instituții extinse și includeau bunici, mătuși, unchi și veri, În general trăind Împreună sau În imediata apropiere. Chiar ideea de copilărie nu era Încă bine definită. Copiii erau văzuți ca niște mici adulți
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
transnațională ar putea ajuta la formarea unui nou sentiment de apartenență pentru toți indivizii și grupurile disparate, care nu se mai simt În largul lor ca cetățeni exclusivi ai unei anumite țări cu toate limitele și constrângerile politice care Însoțesc afilierea teritorială În era globală. Cetățeanul Uniunea Europeană este primul din lume căruia i se garantează drepturi universale, Întărite de lege. Exemplul Uniunea Europeană va fi probabil urmat de alții, pe măsură ce globalizarea impune o extindere concomitentă a drepturilor, care să includă drepturile universale
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
țări vor promova cauza umanității 7. Memorandumul Uniunea Europeană continuă spunând că „invită Statele Unite ale Americii să Îmbrățișeze În mod egal această cauză”8. Ironia este că Uniunea Europeană, ai cărei locuitori, În majoritatea lor, au renunțat de mult timp la orice afiliere creștină devotată, par să amplifice doctrina creștină În ceea ce privește inviolabilitatea oricărei vieți umane. Mulți europeni pot să ezite să recunoască datoria lor față de creștinism, dar realitatea este că opoziția față de pedeapsa cu moartea are rădăcini În Noul Testament. În Predica de pe Munte
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
1. Comunicarea în grup 151 3.1.1. Caracteristicile comunicării 151 3.1.2. Principalele tipuri de comunicare 154 3.1.3. Structuri și rețele comunicaționale grupale 157 3.2. Structuri și relații socioafective 159 3.2.1. Relații de afiliere infrastructurale: prietenia și dragostea 159 3.2.2. Relații preferențiale în grupurile mici și mijlocii. Sociometria 166 3.3. Cooperare și competiție 170 3.4. Percepția echității în grupuri 177 3.5. Luarea de decizii 179 4. Liderii și conducerea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]