55,287 matches
-
acorde cetățenia (precum, odinioară, romanii) unor populații deosebite cultural, cu o altă forma mentis. Hegemonia lor aeriană și navală nu este suficientă pentru a șterge diferențele, liderii americani fiind conștienți de slăbiciunea (probată istoric) a forțelor lor terestre. Iată de ce, afirmă Todd, SUA preferă, în locul confruntării cu cei puternici (Europa, China, Rusia) să-i atace pe cei slabi, inventând sub umbrela mitului terorismului universal diverse „axe ale răului”. În fapt, SUA vor să-și asigure statutul imperial controlând resursele energetice ale
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
tată, el trebuia să se comporte și să se propună ca un artist eliberat de modele și de orice tip de constrîngere. Și în aceste condiții, potențial destructive pentru orice formă de exprimare liberă, Ioan Mattis a reușit să se afirme ca un artist de anvergură europeană, cu o mare mobilitate, dar și cu o la fel de riguroasă consecvență în ceea ce privește propriul său orizont de creație. Expoziția de la Brașov a readus în actualitate, prin lucrările lui Ioan Mattis, un artist pe care astăzi
Artiști din Transilvania by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13224_a_14549]
-
debordează amenințător din pagină și dintr-o conștiință morală vituperantă, neiertătoare. Cu un spirit al dreptății aflat mereu de partea celor oropsiți și nepotriviți cu regimul care îi condamnă (comuniștii, legionarii, călugării - adică răzvrătiții), Petre Pandrea își asumă riscurile, își afirmă singularitatea și își organizează necruțător ofensiva. Se recomandă ca un „ostaș judiciar adevărat”, care își apără clienții „cu mintea, sufletul, onoarea, averea, libertatea și chiar trupul”, considerându-se mai mult decât un duhovnic și mai mult decât un medic (p.
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
încît romanul devine... poezie, el nu este nicidecum expresia banală a unui destin chiar dacă destinul personal al autoarei răzbate din paginile cărții, aceasta făcînd și farmecul ei. Aglaja a reușit ca prin minime schimbări, prin mici modificări stilistice (dacă pot afirma așa ceva) să metamorfozeze în artă elementele așa-zis „documentare” ale existenței, pe care și le-a luat drept punct de pornire - ceea ce mi se pare fantastic! R. B.: Putem afirma că și-a preschimbat viața în literatură... o viață care
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
ca prin minime schimbări, prin mici modificări stilistice (dacă pot afirma așa ceva) să metamorfozeze în artă elementele așa-zis „documentare” ale existenței, pe care și le-a luat drept punct de pornire - ceea ce mi se pare fantastic! R. B.: Putem afirma că și-a preschimbat viața în literatură... o viață care în sine a fost românească prin dramatismul, prin hybrisul ei. Aici în Germania - după cîte mi se pare - Aglaja face parte din generația tinerilor autori exponenți ai unei așa-numite
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
a unui film sunt publicate una-două, sau mai multe cronici. În rest, ne putem bizui pe ceea ce cunoscuții, prietenii, colegii au de spus despre acest film. Și ei și-au formulat firește punctele de vedere proprii. Așa încît nu pot afirma că filmul nu a avut parte de aceeași rezonanță ca alte filme sau, mai corect ar fi: el a avut parte de la fel de multă sau de la fel de puțină rezonanță ca și celelalte filme de categoria lui. Audimax-ul, care
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
Turcescu. Emisiunea sa 100 % de la Realitatea TV, în afară de faptul că este cu adevărat un show, inteligent și captivant, trezește speranța că în România încă nu e totul pierdut. Dacă în atmosfera morală irespirabilă de la noi se mai pot forma și afirma oameni integri și responsabili ca acest tânăr înseamnă că mai avem, împotriva tuturor aparențelor, o șansă. Robert Turcescu este în mod evident îndrăgostit de profesia lui, pe care o practică decis și competent. Nu se lasă cuprins de accese de
O bilă albă pentru Robert Turcescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13266_a_14591]
-
pantaloni”. „Nu se poate lucra cu dânsul. Metoda lui teroristă.” Călugăru ar vrea să nu se lase atras de vârtejul politicii: „să-mi văd de literatură”. Era într-adevăr dezamăgit. Comunismul nu se dovedea acela pe care-l visase, când afirma într-o filă de jurnal din anii ’30 că „nu va putea să fie niciodată de dreapta”. „Stânga” bolșevică își dezvăluia o fizionomie total diferită în comparație cu aceea pe care probabil și-o închipuie. Cornelia Ștefănescu este o pasionată cercetătoare a
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]
-
spun ai viitorului, pentru că cei ai prezentului oricum n-ar avea nici o șansă să se apropie de Lucian Pintilie. Bine baricadat în propriul “bricabrac”, Pintilie se supraveghează pătimaș pe sine însuși, pînă la ultima virgulă, deși, la un moment dat, afirmă: “Mă opresc și recitesc ce-am scris. Ce sînt ororile astea pe care le scriu despre mine și care-mi procură o evidentă plăcere?”... “Ororile” sînt, psihologic vorbind, livrări în doze homeopatice ale sinelui, mereu “transfigurate”, mereu propulsate pe orbita
Wonderful by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13268_a_14593]
-
originilor, origini ale teatrului și ale vieții, și aceasta presupune o atracție fundamentală pentru viziunea organică a lumii. La ei ceea ce contează e unitatea lumii, unitatea dinaintea separării. Aici artificiul este exclus, căci prin recunoașterea în celălalt, dincolo de diferențe, se afirmă tocmai nevoia de unitate, ca în nopțile în care ne confundăm cu bolta cerului sau ne pierdem în pădurea întunecată. Teatru al unității. De aceea caută ei amîndoi originile care satisfac tocmai această foame de unic. Brook are nevoie de
Cercul și fluviul by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13267_a_14592]
-
mai mult de cinci sute de spectatori, spune el, căci acest număr care produce o intensitate excepțională și transformă spectatorul. Astfel energiile circulă în contextul unei concentrări maximale. Concentrare care permite teatrului să depășească stadiul expresiei fragmentare pentru a se afirma ca “un mic univers” unde “percepțiile devin mai vii ca în viață”. Atunci teatrul devine o formă concentrată de viață , “o bună, o puternică viață”. În biroul lui Brook nu e agățată decît o singură fotografie: grupul său reunit în
Cercul și fluviul by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13267_a_14592]
-
efemerită girată de același Eugen Florescu, astăzi senator, și el, de „România Mare”) n-are rost să mai scriu. Nu țin minte, însă, ca în vreuna din ocazii vreun „centru de monitorizare” să-mi fi întins mâna. Nu vreau să afirm prin asta c-aș fi fost dizident (n-am fost!) sau că articolele scrise de mine au cine știe ce valoare. Probabil că n-au. Vreau doar să spun că în materie de minciună, insinurare veninoasă și manipulare a textelor mele sunt
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
se pliază ar fi ea însăși autentică. Lucru însă perfect iluzoriu, ne atrage atenția Borges. Povestirile lui sugerează, dar nu sunt decât jocuri de oglinzi, castele de nisip. Simbolul poate decripta ceva, poate sugera o pistă de interpretare, dar poate afirma în același timp și imposibilitatea denotației. Din aceste motive, cel mai reușit labirint al lui Borges are la baza lui, ca principiu, tocmai structura psihologică umană a cititorului care nu poate crede cu nici un chip în absența sensului chiar și
Creatorul în oglinda lui Borges by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13289_a_14614]
-
săptămânală „Duminica Universului”, supliment al ziarului „Universul”, primele șase luni ale anului 1931, alături de V. Voiculescu, Gh. D. Mugur, Al. P. Necșești, Cristobald. Dacă despre un roman, cum este cel intitulat Cohortele morții, plasat în timpul războiului prim mondial, s-a afirmat că descrie acest timp într-o manieră „aproape reportericească”, Buga se desprinde din peisajul său romanesc în chip de cronică, între real și legendă, detaliile reale și elementele de mit se îmbină până într-atâta, încât ajung până să fie
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
Marko Bela, ultimele detalii în legătură cu noua denumire a Universității din Capitala Ardealului, respectiv ,,Bolyai”, care va avea și o secție ,,Babeș” în limba română, la Tighina, sub rectoratul lui Emil Constantinescu; altfel UDMR-ul va sfârteca protocolul cu PSD-ul, afirmă opoziția... Primarul Gheorghe Funar nu a participat la discuții fiind ocupat cu vopsirea în trei culori a șoselei Cluj-Napoca - Alba Iulia, via Odorheiu, Cristuru și Târgu - toate Secuiești. Cu ocazia vizitei, Domnul Prim-ministru a analizat din puct de vedere
Știri din vremea Ignatului... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13290_a_14615]
-
lui anticomunistă și de pionier al ideii integrării și construcției unei Europe unite democrat-creștine. Din 1955, a fost redactor la „Europa liberă”, unde a militat plin de elan și cu profesionalism pentru eliberarea țării de sub robia comunistă, El a reprezentat, afirmă autorii, „conștiința morală și instanța juridică a Patriei Externe, pe care a servit-o cu responsabilitatea unui adevărat ministru de externe al exilului românesc.” A și scris câteva lucrări consacrate Basarabiei. George Ciorănescu a colaborat la Bibliographischer Lexikon Südoesteuropa (München
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
scurgea, și-a comandat mai multe cafele și a înnegrit cu cerneală cîteva file, pe o parte și pe cealaltă. S-a ridicat în picioare, a împăturit scrisoarea, apoi și-a pipăit tăietura adîncă de la gît, care prinsese crustă. Doctorii afirmau că se vindeca rapid, dar el simțea că ar putea să vîre un bețișor în rană și să-l scoată pe partea cealaltă, fără să întîmpine mai multă rezistență decît la un dovleac fleșcăit. Dar pe stradă, cînd s-a
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
ar ucide orice frunză ce nu ar îngălbeni în aceeași zi de toamnă, unei atît de mari pofte de adevăr absolut încît nu ar admite nici un singur «poate» (...) ar însemna a te lua drept măsura unicului”. Același lucru se poate afirma despre oricine își urmează cu obstinație, cu îndărătnicie, o vocație, reală sau imaginară, axîndu-și monoman, aproape ascetic, existența pe o singură idee, o singură preocupare, un singur țel major, rupte de toate conexiunile existente și, nu mai puțin, de toate
Capcanele și magia absolutului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13294_a_14619]
-
Baruch Goldstein și Igal Amir, nu numai personaje devenite emblematice precum Bin Laden sau cele provenite din rîndurile teroriștilor palestinieni, întruchipează ideea unei asemenea anormalități monstruoase a cărei misiune funestă se reclamă direct de la Dumnezeu. Dar oare președintele Bush cînd afirma, în democratica Americă: „Cine nu este cu noi, e împotriva noastră” nu ilustra o mentalitate fundamentalistă bine cunoscută nouă? Nu-i mai puțin adevărat însă că setea de absolut rămîne adînc încrustată în natura umană. Mulți dintre noi simțim nevoia
Capcanele și magia absolutului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13294_a_14619]
-
împotriva reprezentanților locali ai PSD care recurg la amenințări și la alte încercări de intimidare împotriva ziariștilor care le investighează afacerile dubioase. Cum a reacționat PSD-ul timișorean după acest marș ? A dat iute un comunicat Agenției Mediafax prin care afirma că printre participanți s-au strecurat membri ai PNL și ai PD. Probabil că din acest motiv atît liderii locali ai PSD cît și prefectul au refuzat să discute cu ziariștii participanți la acest marș. Adică asta e grija partidului
“Despre cărți, numai de bine” cu N.C. Munteanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13314_a_14639]
-
literatura beckettiană, prin excelență), crede autorul în final, iar cititorul suferă. Nesațul de lume cu sens al lui Ioan Pânzaru se transpune într-o sistematică a culturii în care textul de față se înscrie ca o verigă. Concluzia expunerii sale afirmă o nevoie nețărmurită de sens și o încredere greu de clintit în cunoaștere: „Nu este vorba în nici un caz de o manieră de abordare a tipologiei etnice, ci de o modalitate de o tipologizare cognitivă a artei ș...ț Toți
Știință voioasă pe o temă dată by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13312_a_14637]
-
la orice nu poate fi decît un imbecil, sau un iresponsabil”. Există și puncte în care nu ne-am putea asocia observațiilor caustice ale lui Gelu Ionescu ori pe care, cel puțin, le-am dori nuanțate. Despre Monica Lovinescu se afirmă că „este mai întîi un gazetar politic și apoi un critic literar”, minimalizîndu-se astfel rolul de excepție pe care l-a jucat tocmai conștiința critică zisă „estetică” a Doamnei de la Paris. Ca fidel ascultător al emisiunilor Europei libere, n-aș
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
romancierul că așa e viața... Miss Stein, în capitolul intitulat că îi dă lecții, pomenește de cazul unui pictor ce pictează tablouri care nu-și pot găsi un loc convenabil pentru a fi agățate în perete și despre care critica afirmă că ar fi inaccrochables, de neagățat, de nepus pe perete, iar Hemingway lasă cuvântul, îl repetă numai în limba franceză, cuvânt ce va face carieră în scrisul său de mai târziu, reluat și de critica mondială... Ceva poate fi deci
Strada Jean Zay by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13325_a_14650]
-
o verișoară de câțiva ani a stupefiat familia adunată la o petrecere spunând că ea, când va fi mare, vrea să fie „curvă”. Chestionată serios asupra acestei alegeri, micuța mea verișoară a povestit cum a auzit-o ea pe bunica afirmând că în ziua de azi curvele o duc cel mai bine. Zilele trecute, așteptam pe cineva în Piața Romană și o fetiță țopăia de mâna tatălui și scanda voioasă: „O să fiu bogată! O să fiu bogaaaată!”. Revăd la televizor, nu cu
Parai, lovele și euroi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13369_a_14694]
-
pagini, Editura Academiei Internaționale Orient-Occident, București). Cartea are o splendidă și emoționantă dedicație, gen afinități elective, care deschide nenumărate trimiteri tematice spre oamenii care i-au drapat existența și visul lui de Înălțare spirituală prin poezie. În prim-plan se afirmă chipul mamei. Ea reverberează adesea În poezii, ea deschide volumul actual și tot ea Îl și Încheie. Din depărtarea timpului trecut, ea se manifestă simbolic prin termenii „fereastră” și casă” ori prin „bujorii” - „cum se Întorc mereu și-mi ies
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]