2,420 matches
-
15 km (în medie 155 zile pe an). Apa coboară în subsolul format din straturi de calcar carstificat și reapare la zi în izvorul Aachtopf, situat la cca 14 km la sud de Dunăre. Izvorul Aachtopf alimentează pârâul Aach, un afluent al Rinului. Practic, Dunărea superioară este un afluent permanent al Rinului, râu care se varsă în Marea Nordului. Dispariția Dunării este vizibilă mai ales în perioadele de secetă, când transportă mai puțină apă spre aval. Din cauza așezării geografice în cadrul continentului a
Dunărea () [Corola-website/Science/296526_a_297855]
-
Apa coboară în subsolul format din straturi de calcar carstificat și reapare la zi în izvorul Aachtopf, situat la cca 14 km la sud de Dunăre. Izvorul Aachtopf alimentează pârâul Aach, un afluent al Rinului. Practic, Dunărea superioară este un afluent permanent al Rinului, râu care se varsă în Marea Nordului. Dispariția Dunării este vizibilă mai ales în perioadele de secetă, când transportă mai puțină apă spre aval. Din cauza așezării geografice în cadrul continentului a bazinului hidrografic dunărean, la contactul dintre climatul temperat-oceanic
Dunărea () [Corola-website/Science/296526_a_297855]
-
de-a lungul Dunării, ocazie cu care lacuri, precum Potelu, Greaca, Nedeia, au dispărut. Aceste lacuri rețineau apa în timpul inundațiilor și erau o sursă importantă de pește. În prezent, lipsa acestor lacuri duce la consecințe grave în perioadele de inundații. Afluenții de pe sectorul român al Dunării sunt: Nera, Ribiș, Pârâul Țiganilor, Râul Mic, Prva, Valea Mare, Baronul, Boșneag, Varad, Sicolovăț, Alibeg, Liuborajdia, Crușovița, Caonița, Camenița, Oravița, Zascoc, Berzasca, Recica, Suva, Cozla, Sirina, Elișeva, Saraoschi, Stariște, Paolina, Sușcava, Ciuceavca, Iuți, Tișovița, Recița
Dunărea () [Corola-website/Science/296526_a_297855]
-
în ) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Cleja (reședința), Somușca și Valea Mică. Comuna se află în zona centrală a județului, pe terasele și pe colinele de pe malul drept al Siretului, în bazinul râului Cleja, afluentul celui dintâi. Este traversată de șoseaua națională DN2, care leagă Bacăul de Focșani, precum și (prin vestul comunei) de șoseaua județeană DJ119, care o leagă spre nord de Faraoani, Valea Seacă, Sărata și Bacău (unde se termină în DN11), și spre
Comuna Cleja, Bacău () [Corola-website/Science/300664_a_301993]
-
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare, se aprobă capturarea și eliberarea ulterioară a unui număr de exemplare din specii de pești de pe/în cursul râului Siret și din/în principalii săi afluenți din județele Suceava, Neamț, Covasna, Bacău și Harghita, după cum urmează: a) Eudontomyzon danfordi (chișcar) - 20 de exemplare; ... b) Hucho hucho (lostriță) - 10 exemplare; c) Aspius aspius (avat) - 25 de exemplare; ... d) Chalcalburnus chalcoides (obleț mare) - 15 exemplare; e) Pelecus cultratus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264543_a_265872]
-
în așa fel încât au aspectul unor crizanteme de piatră. Interesantă este și apariția unor depozite aluvionare stratificate, groase (peste 10m), care colmatează unele diaclaze ale peșterii. Studiul acestora este deosebit de important pentru paleoclimatologie. Este situată aproape de izvoarele Pârâului Orbului, afluent de stânga al Văii Seci. Accesul se face de pe Valea Telcișorului iar în subteran se pătrunde pe o galerie descendentă care debușează într-un aven îngust ce nu depășește 3m, dar are o adâncime de 44m. Jgheabul lui Zalion are
Tăușoare-Zalion (complex carstic) () [Corola-website/Science/313968_a_315297]
-
de metri, la o altitudine de 948 metri. Defileul este format din șapte trepte cu înalțimi între 2.5 și 15 metri, care îi dau numele și care se transformă în cascade când volumul de apă al pârâului Șapte Scări, afluent de stânga al Șipoaiei, este ridicat. Traseul poate fi parcurs cu ajutorul unor scări, nefiind nevoie de echipament specializat. Șapte Scări adâncite în calcare jurasice, păstrează urmele evoluției morfologice recente a întregului masiv. Epigeneza accelerată a determinat adăncirea în conglomerate cretacice
Canionul Șapte Scări () [Corola-website/Science/323245_a_324574]
-
a cartierului Șchei din municipiul Brașov, Transilvania, România. se află în partea nord-vestică a Masivului Postăvarul, între Muntele Tâmpa și rezervația naturală Stejerișul Mare, fiind străbătute de râul Valea cu Apă (cunoscut de localnici sub denumirea de "râul Solomon"), un afluent al râului Șcheiu. Legenda spune că numele acestor stânci vine de la un rege maghiar, Solomon, care în fuga lui de urmăritori, ar fi sărit cu calul peste valea ce străbate cele două stânci, regele scăpând cu viață, iar dușmanii săi
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
și strategice ale ambelor părți.. Tensiunea dintre Israel și vecinii săi arabi a crescut în mod continuu, începând din anul 1964, când Israelul a deviat cursul Iordanului pe teritoriul său și Siria a încercat, la rândul ei, să schimbe cursul afluenților acestui râu. Demersurile siriene au eșuat datorită bombardamentelor israeliene și lipsei de implicare a Iordaniei și a Libanului în conflict. În acea perioadă nici unul din statele coaliției arabe nu recunoscuse existența statului Israel, dar au acceptat de facto situația creată
Războiul de Șase Zile () [Corola-website/Science/302509_a_303838]
-
din satele Budeasa Mare (reședința), Budeasa Mică, Calotești, Gălășești, Rogojina și Valea Mărului. Comuna se află în centrul județului, pe malul stâng al râului Argeș, acolo unde acesta formează lacul de acumulare Budeasa, în aval de gura de vărsare a afluentului Vâlsan. Este străbătută de șoseaua județeană DJ703K, care o leagă spre nord-vest de și spre sud-est de (unde se termină în DN73). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Budeasa se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din
Comuna Budeasa, Argeș () [Corola-website/Science/300609_a_301938]
-
varsă în râul Prut după ce străbat pășunile existente în văile respective. Aceste pâraie mai acumulează apă din nenumarate izvoare de coastă ceea ce le dă un debit relativ constant de apă chiar și în timpul verilor secetoase (a se vedea schița cu afluenții Prutului). În general, rețeaua hidrografică a teritoriului Crasnaleuca are un regim torențial, ca urmare a defrișărilor de păduri care au avut loc în decursul timpului. Din suprafata totală a satului Crasnaleuca, 83% reprezintă vegetația naturală, din care pădurile ocupă 6
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
de DC 48, ce face legătura între Dobrotești și satul Tecuci, drum betonat în anul 2004-2005 (SAPARD). Podul de pe drumul județean 703 km 98+642 peste pârâul Tecuci este în curs de reabilitare în 2015. Este străbătut de pârâul Tecuci afluent al râului Vedea. În iulie 2005, ca urmare a ploilor abundente, a fost distrus barajul iazului piscicol Tecuci - pr. Tecuci - aflat în administrarea Primăriei comunei Balaci - PIF 1970. A fost avariat corpul central, datorită deversării coronamentului și avarierii amenajării Mozăceni
Tecuci, Teleorman () [Corola-website/Science/301844_a_303173]
-
întregi stăteau sub apă. Cele două lacuri din centrul orașului se datorează unui baraj al râului Alster: lacul cel mare se numește Aussenalster, iar cel mic Binnenalster; ultimul este înconjurat de centrul istoric al orașului. În zona centrală a orașului afluenții, ca și Alsterul însuși, sunt parțial canalizați și mărginiți de multe locuri de parcare publice. Mulțimea de râulețe și canale (numite "Fleet", dar și "Kanal") sunt traversate de circa 2.500 de poduri, Hamburg fiind orașul cu cele mai multe poduri din
Hamburg () [Corola-website/Science/298945_a_300274]
-
MW, Q=4,66 m³/sec și Hnet=174 m) pompează apă în galeria sud-gravitațională ce debușează în lacul Vidra la Vidruța. La 6 km în amonte de barajul Petrimanu se gaseste captarea gravitațională Galbenu, creată pe cel mai important afluent al Lotrului-Latorita, în aval de confluenta cu pârâul Galbenu. Un baraj de 60 m înălțime în dublu arc, din beton, realizează un volum util de 1,8 mil m³. De la priză de apă a barajului apă se scurge gravitațional pe
Barajul Vidra () [Corola-website/Science/306315_a_307644]
-
beton, realizând un volum util de 0,3 mil m³. Două grupuri de pompare (P=10,5 MW, Q=4,66 m³/sec și Hnet=193 m) pompează apă în galeria nord-gravitațională ce debușează în lacul Vidra la Goata. Apele afluenților Lotrului din aval de barajul Vidra sunt colectate în lacul stației de pompare Lotru-Aval, barajul de 42 m înălțime în dublu arc, din beton, realizând un volum util de 0,675 mil m³. Două grupuri de pompare (P=4 MW
Barajul Vidra () [Corola-website/Science/306315_a_307644]
-
din satele Băhnășeni, Bărnești, Băsăști, Câmpeni, Hăineala, Hemieni, Pârjol (reședința), Pustiana și Tărâța. Comuna se află în nordul județului, pe malurile Tazlăului Mare, care separă satul Pârjol de satele Băsești, Hăineala, Câmpeni și Pustiana și care primește în zona comunei afluentul Solonț. Este o zona de exploatare petroliferă și forestieră, având în proprietate și pădurea ce se întinde la marginea satelor Câmpeni și Pustiana. Este străbătută de șoseaua județeană DJ156A, care o leagă spre sud de Ardeoani (unde se termină în
Comuna Pârjol, Bacău () [Corola-website/Science/300691_a_302020]
-
interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în nord-estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud. Aria naturală în extremitatea estică a județului Bistrița-Năsăud, în Munții Călimani (în zona de izvorâre a "Văii Repedea", afluent de stânga al Bistriței Ardelene), pe teritoriul administrativ al comunei Bistrița Bârgăului. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone
Valea Repedea () [Corola-website/Science/325378_a_326707]
-
Uniunea Europeană, Zona Schengen și NATO simultan. Relief- este muntos , format din : - Tatra Înalți (vârful Gerlaf (2.655 m) - Tatra Joasă -Carpații Mici - Carpații Albi - Munții Metaliferi . Câmpii : -Câmpia Dunări și Câmpia Tisei .Râurile care trec prin Slovacia sunt Dunărea cu afluenții săi Hron,Vah, Morava . Dealuri și podișuri ,lacuri glaciale în zone muntoase . Începând cu aproximativ 450 î.Hr., pe teritoriul actual al Slovaciei s-au așezat celții, care au construit oppida puternice în Bratislava și Havránok. Biatecii, monezile de argint cu
Slovacia () [Corola-website/Science/297289_a_298618]
-
lacuri și vai, precum și cele mai înalte puncte ale Slovaciei, Gerlachovský (2.655 m) și Krivan, simbol al țării. Câmpiile se găsesc în sud-vest (de-a lungul Dunării) și sud-est. Cele mai mari râuri slovace, altele decât Dunărea (Dunaj) sunt afluenții acestuia, Váh și Hron, precum și Morava care formează frontieră cu Austria. Este temperata, cu veri relativ răcoroase și ierni friguroase, înnorate și umede (precipitații abundente sub formă de ninsoare), care ating peste 2000 mm anual în Munții Tatra. În iulie
Slovacia () [Corola-website/Science/297289_a_298618]
-
Ciortești este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Ciortești (reședința), Coropceni, Deleni, Rotăria și Șerbești. Comuna se află la marginea sudică a județului, pe malul stâng al râului Vasluieț, acolo unde acesta primește apele afluenților Coropceni și Ciortești. Este străbătută de șoseaua națională DN24, care leagă Iașiul de Vaslui. La Coropceni, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ244D, care duce spre sud-est la Dolhești și mai departe în județul Vaslui la Bunești-Averești, Duda-Epureni și
Comuna Ciortești, Iași () [Corola-website/Science/301265_a_302594]
-
prezintă o albie majoră cu lățime variabilă cuprinsă între 250 m la ieșirea din zona muntoasă până la 500 m în zona centrală a comunei. Din punct de vedere hidrografic, comuna Marginea se situează în bazinul hidrografic al râului Siret prin afluentul sau pe partea stângă râul Suceava. Râul Suceava colectează de pe teritoriul comunei Marginea apele râului Sucevita. Râul Sucevita prezintă un curs în general cu direcția E-S-E, ușor meandrat în zona în care traversează dealurile Piemontane. Vegetația și fauna Vegetația este
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
fiind situate la sudul Dealului Pleșa. În cadrul Depresiunii Rădăuți, râul Sucevita prezintă o albie majoră largă cu maluri joase și albii părăsite cu apă doar în timpul viiturilor (perioade cu precipitații abundente). La intrarea pe teritoriul comunei, râul Sucevita primește că afluent mai important pe partea dreaptă pârâul Șoarecele, iar pe partea stângă pârâul Voivodeasa. Valea Șoarecele traversează partea de vest și sud vest a teritoriului comunei și prezintă o rețea deasa de afluenți mai ales pe partea stângă. Pe partea dreaptă
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
intrarea pe teritoriul comunei, râul Sucevita primește că afluent mai important pe partea dreaptă pârâul Șoarecele, iar pe partea stângă pârâul Voivodeasa. Valea Șoarecele traversează partea de vest și sud vest a teritoriului comunei și prezintă o rețea deasa de afluenți mai ales pe partea stângă. Pe partea dreaptă primește că afluent mai important - pârâul Hasca. Din zona Depresiunii Rădăuți, râul Sucevita primește ca afluenți pe partea dreaptă pâraiele Hârbovat, Volovat și Iaslovat. Pârâul Iaslovat, formează limită administrativă cu teritoriul comunei
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
pe partea dreaptă pârâul Șoarecele, iar pe partea stângă pârâul Voivodeasa. Valea Șoarecele traversează partea de vest și sud vest a teritoriului comunei și prezintă o rețea deasa de afluenți mai ales pe partea stângă. Pe partea dreaptă primește că afluent mai important - pârâul Hasca. Din zona Depresiunii Rădăuți, râul Sucevita primește ca afluenți pe partea dreaptă pâraiele Hârbovat, Volovat și Iaslovat. Pârâul Iaslovat, formează limită administrativă cu teritoriul comunei Arbore. Secțiunea 4. Populația "'a. Numărul populației "' Populația localității Marginea, la
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
traversează partea de vest și sud vest a teritoriului comunei și prezintă o rețea deasa de afluenți mai ales pe partea stângă. Pe partea dreaptă primește că afluent mai important - pârâul Hasca. Din zona Depresiunii Rădăuți, râul Sucevita primește ca afluenți pe partea dreaptă pâraiele Hârbovat, Volovat și Iaslovat. Pârâul Iaslovat, formează limită administrativă cu teritoriul comunei Arbore. Secțiunea 4. Populația "'a. Numărul populației "' Populația localității Marginea, la nivelul lunii iulie 2012, era de 10529 de locuitori, din care circa 50
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]