460 matches
-
idiotismele și cimiliturile acestei opere, neîntrecută până astăzi și având, chiar în culturile mari, de tradiție, prea puține “surori”, pe lângă înțelepciunea și savoarea de vremuri îndepărtate, sunt și o prețioasă pagină de istorie a mentalităților românești. Ele atestă vigoarea genului aforistic în cultura noastră populară, fiind cercetat în ultimele decenii în lucrări de semiotică, poetică și stilistică semnate de Constantin Negreanu, Cezar Tabarcea, Pavel Ruxandoiu, Dumitru Stanciu. Între anii 1895-1903 a tipărit "Proverbele românilor", în zece volume, realizând cea mai completă
Iuliu A. Zanne () [Corola-website/Science/311151_a_312480]
-
(n. 12 februarie 1828 în Portsmouth; d. 18 mai 1909 în Flint Cottage) a fost un scriitor englez. A scris o operă realistă de subtilă analiză psihologică, mânuită de pe poziția autorului omniscient, prilejuind intervenții ironice ori aforistice din partea acestuia, care sondează prin intermediul relațiilor comportamentale ale personajelor, conflictele de conștiință între spirit și instinct, fals acoperit de convenția socială. Tematic romanele sale îmbrățișează educația tinerilor aristocrați: Lirica sa, influențată de școala metafizică, prezintă un stil manierat, cu mari
George Meredith () [Corola-website/Science/306116_a_307445]
-
afirmația și negația metaforică, fiind uneori discursive, cu o structură de tipul premise-concluzie, unde premisele iau forma unor povești-alegorii cu personaje simbolice, cu ambigue implicații livrești, biografice ori filosofice. Tratat de tehnica renunțării (1982) cuprinde proză poetică: poeme în stil aforistic, variațiuni eseistice despre muzică și reverberațiile ei sufletești, „istorii", false povești-parabole abstracte cu personaje emblematice (filosoful și zeița). Scrisoarea lui Hipparc (1984) este un lung poem ermetic-filosofic în 12 capitole, un babilon livresc scris într-un limbaj abstract, neologic, în
Caius-Traian Dragomir () [Corola-website/Science/305322_a_306651]
-
catren, care satirizează elementele negative ale unui caracter omenesc, ale unei situații etc. și se termină printr-o poantă ironică, mușcătoare, la adresa unui personaj, a unui fapt etc. Epigrama este o formă fixă de poezie, cu un conținut satiric, umoristic, aforistic sau poetic, ce ține de ascuțime și de arta ingeniozității, având o structură binară ce-i conferă simetrie și opoziție între argument și contrargument. Printr-un mecanism epigramatic, această structură naște o tensiune numită „epigramatică”, descărcată printr-o „scânteie”, o
Epigramă () [Corola-website/Science/296599_a_297928]
-
și măsura în care "Also sprach Zarathustra" este poem simfonic. Între liedul "Die junge Fischerin" a lui Nietzsche și liedul "Loreley" a lui Liszt, putem observa oarecare asemănare, având anumite elemente comune. Aici regăsim legătura compozițiilor lui Nietzsche cu forma aforistică a scrierilor sale, cu tendințe către concizie și concentrare asupra elementelor contradictorii, chiar parodice. Muzica pe care Nietzsche o scrie reprezintă sensibilitatea sufletului său dar și a gândirii sale. S-a spus despre compozitorul Nietzsche că ar fi fost influențat
Friedrich Nietzsche () [Corola-website/Science/297518_a_298847]
-
totul se transformă, se "monumentalizează" în tăcere, làsîndu-i ființei doar dreptul de a se iluziona în fața propriului destin.” Cristina Cârstea în Art Panoramă nr. 60 martie 1998. Victor Știr - Cavalerul norilor, Editura TIPOMUR. Autorul bistrițean scrie o poezie (foarte) concentrată, aforistica chiar, el este și "graficianul" care creeaza o stare, un "portret", un "peisaj interior", din doar câteva tuse, dar care mereu surprind, șochează printr-un ceva, ca-n această Speranța: "E/Dimineață/Cade de pe mine șolzi/ Somnul/și-n viața
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
dispune în prezent România, diferențiindu-se atât de vechii textualiști, cât și de naturalismul fiziologic al colegilor de generație . Conform criticului literar Maria Ana Tupan, poetul ne amintește adesea de Marin Sorescu, neabandonând nici poza inițiatului orfic sau tentația rostirii aforistice. Criticul literar Alexandru Cistelecan consideră că Ionuț Caragea merge pe drumul pozitiv și exemplar al poeziei, de la suferință la extaz, de la angoasă la iluminare și de la elegie la imn. Ionuț Caragea își petrece primii 28 de ani din viață la
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
caracterizează aforismul lui Caragea ca fiind poetic, cu utilizarea pe scară largă a instrumentului de metaforă . Despre citatele lui Ionuț Caragea s-au mai pronunțat criticul Cezarina Adamescu , scriitorul și traducătorul Constantin Frosin , dar și alți scriitori reprezentativi ai genului aforistic precum Valeriu Butulescu și Vasile Ghica . Scriitorul și diplomatul Nicolae Mareș, antologist al aforismului universal, afirmă că Ionuț Caragea este unul dintre numele din aforistica românească contemporană (alături de cel al lui Valeriu Butulescu) care i-au reținut în mod deosebit
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
criticul Cezarina Adamescu , scriitorul și traducătorul Constantin Frosin , dar și alți scriitori reprezentativi ai genului aforistic precum Valeriu Butulescu și Vasile Ghica . Scriitorul și diplomatul Nicolae Mareș, antologist al aforismului universal, afirmă că Ionuț Caragea este unul dintre numele din aforistica românească contemporană (alături de cel al lui Valeriu Butulescu) care i-au reținut în mod deosebit atenția pentru definițiile inteligente pe care le dă unor trăiri, fapte sau evenimente și îl include în Cartea Înțelepciunii Universale, un dicționar de maxime și
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
făcută de scriitorul și criticul culinar M. F. K. Fisher, care a remarcat: „mă consider binecuvântat printre traducători”. Traducerea ei a fost publicată pentru prima dată în 1949. Corpul lucrării, deși de multe ori prolix sau excesiv și uneori dubios - aforistic și axiomatic, a rămas extrem de important și a fost în mod repetat reanalizat în anii scurși de la moartea sa. Într-o serie de meditații care seamănă cu eseurile lui Montaigne și au un ritm discursiv al unei vârste de lecturi
Jean Anthelme Brillat-Savarin () [Corola-website/Science/336596_a_337925]