474 matches
-
că..." Știm, "Ghiaure spurcat"! Sari peste amenințări. Ce pohtește Luminăția sa? Tocmeală de pace! Tăutu caută, caută: Pohtește... pohtește: "Haraciul legiuit, pe care tu..." și Tăutu se oprește. Cetește! Tăutu cetește în bătaie de joc: "...Haraciul, pe care tu, Ghiaur afurisit al Moldovei, ai avut obrăznicia, socotindu-te neatârnat -, să nu-l plătești de trei ani! Drept pentru care să-l aduci tu însuți, ca să te pleci înaintea Măritului Sultan, să știm cum stăm cu tine!..." Ștefan înghite în sec, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
-l plătești de trei ani! Drept pentru care să-l aduci tu însuți, ca să te pleci înaintea Măritului Sultan, să știm cum stăm cu tine!..." Ștefan înghite în sec, dar nodul din gâtlej nu vrea să coboare. Hmm, mormăie el. Afurisit și obraznic Ghiaurul aista... Haraciul? Hmm... Să zicem, strângem cureaua și plătim gloaba... Primim! Altceva! Ce mai pohtește Preaslăvitul?! Pohtește: "Slobozirea prinșilor de la Podul-Înalt!" Face pe prostul! Parcă nu știe! Să și-i scurme în gorganul de cenușă și oase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
la ei Savastița. Plecați de-aici! Valea!! Valea!! Savastița, arțăgoasă, violentă, trece la atac. Îi smulge coiful din cap, buzduganul din mână. Pohtim de mai pleacă, amu! Pleci cu muierea ta la codru! E poruncă de la Vodă! Gata! Am zis! Afurisită muiere! se aud șoapte admirative din mulțime. Mă faci de râsu' târgului, hodorogule! și intră-n casă târând după ea buzduganul, cu coiful pe cap. Târgoveții râd și părăsesc comèdia. Dumitru, văduvit de coif mândria lui -, amărât-amărât, se lasă moale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și întinseseră o mână îndrăzneață către cununa sa. Dacă aveți atâția bani și putere, ce-ați căutat aici la mine?", striga el nenorociților, care fură înfipți în țepile ce împodobiră sălbatec mlaștina cruntă." N. Iorga, Istoria lui Ștefan cel Mare * "...Afurisitul domn al Moldovei care în privința diavolești răutăți întrece și pe dracul; și, care în urma biruințelor lui asupra hanilor tătari și asupra vecinilor unguri și munteni... pretinzându-se neatârnat... a năvălit cu călăreții și pedestrașii asupra oștirii musulmane... încât cea mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și căruțe, turn Babel cu toate limbile răsturnate de prin localitățile județului. Ne uitam la ei, ei la noi și speram să găsim pe cei de trebuință. Tânărul hangiu era blond, deși grecii nu prea sunt blonzi, răutăcios, zgârcit și afurisit, ca și cei zece lei pe care îi cerea pentru fiecare noapte de popas la obște. Mâncarea - altă mâncare dar nu de pește că era scump. Obștea era un dormitor într-o încăpere mare, cu paturi late, acoperite cu rogojini
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
soție a acestuia. Nina, cealaltă învățătoare Munteanu, era micuță, slăbuță, urâțică, foarte bună la suflet și colegă colegă. S-a măritat târziu cu un agent de percepție pe nume Ciolacu de la Chilia Nouă, un om mic la suflet, necinstit și afurisit. Ninei îi port recunoștință pentru primele noțiuni de rusă și pentru lecțiile pregătite împreună, tot în rusește. Pe vremea aceea abecedarul începea cu primele litere ce se învățau din cuvântul "oi", deci "o"și "i". Trebuia să fac pregătirea lecției
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
care m-au înzestrat și cu o foaie de drum cfr până la Tecuci. Norocul meu și în parte al părinților din Nicorești. * Pe la mijlocul lui aprilie o iau iar la drum, spre Ismail. Revizor școlar era D.N.Nadă, om posac și afurisit de prin părțile Covurluiului. Sprijin de calic tot bunul Vanea Uzunov, contabilul revizoratului. Mâncam la "Trezirea", un local mic, curat, înființat de "Temperanța", o societate antialcoolică. Era condus de doi bătrânei ruși care se descurcau mai greu cu vorbirea dar
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Ianulea stă în ideea de a transporta pe Belfagor la București în mediu negustoresc în epoca Mavrogheni. Vocabularul epocii fanariote este adus nu numai în scopul coloarei, ci pentru a denota nuanțe sufletești locale, narațiunea învîrtindu-se în jurul istericalelor. Dracii sunt "afurisiți", "zevzeci", "procleți", "mucaliți", fac "lafuri" și "giumbușuri". Aghiuță se preface în negustor "chiabur", nici "matuf", nici prea "țîngău", își face case "deretecate", cu "dichis". El e "levent și galantom, pătruns de filotimie și de hristoitie". Fiind cuprins de patima "fuduliei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sacrificarea cailor la moarte unui om foarte important era specifică numai neamului sarmaților așa cum arată T 58 turnată la moartea marelui preot get Ili, martirizat de lepre ca Iisus. Cine nu se ține de calea adevărului să i se îmbolnăvească afurisita limbă și să-i cadă, fiind lipsit pe veci de unealta minciunii. Și tot lor să li se usuce mîna cu care au scris atîtea mîrșăvii, falsificîndu-ne toată istoria, religia și cultura strămoșească! Pentru că era un stratiot(ostaș) de toată
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ședea surîzînd peste grămezile de uciși". Elegy, to the memory of Mr. Thomas Philips, of Fairford / Elegie, în memoria dlui Thomas Philips, din Fairford - "o beznă îndesîndu-se"; "văiuga-ntunecată"; "întuneric înnebunitor"; "un clopot ce-i îndoliat al morții"; "nocturna pasăre afurisită"*; "furtuna mugitoare". [*the curst nocturnal bird: pasăre care ne amintește de imaginea poetică din faimosul poem The Raven / Corbul de E. A. Poe.] "Ci odihnește-te muză a mea, dar fă-o numai spre a plînge Un prieten ce eu am
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
încruntarea sorții"; "lampa bolnavă a zilei în retragere"; "cenușiul crepuscular"; "groazele nopții care vine"; "valul cel întunecat"; "sumbra-întunecime îndesîndu-se"; "vrăji necromantice"; "mormîntul de moarte"*; "văiugă întunecată"; "aburii ca de smoală ascunz[înd] pajiștea"; "un clopot îndoliat al morții"; "nocturna pasăre afurisită"; [*the deathy tomb: crearea de adjective prin sufixarea unui substantiv (death-y) avea să devină un procedeu des folosit de John Keats, mai ales în Endymion (1818), poemul dedicat de acesta lui Chatterton.] Dar poate Muza ca să tacă, Phillips de moarte
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
să-mi pecetluiesc gestul, să pun capăt unei amărăciuni provocate de amînări. *Am zile cînd îmi îngădui luxul de a fi nostalgic și să privesc în trecutul meu sentimental. Lucrul cel mai surprinzător pe care îl constat sînt sincopele memoriei. Afurisite, inexplicabile uitări! Care era, de pildă, numele de familie al Venerei, fata din Liteni, învățătoarea pe care am iubit-o la nouăsprezece ani, sincer, dramatic, „definitiv”? Am descoperit-o la un bal: o mignonă cu fața frumoasă, strălucitoare în lumina
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
privește lucrurile de la distanță. De pe loc, pentru cei mai mulți, lipsa anumitor alimente e cea care contează (și doare), nu îngrădirile de opinie. *Nicu e neistovit în sentimentele sale creștine. Eu îi vorbeam despre o jigodie (sub raportul caracterului), evreu atipic (plicticos), afurisit, detestat (hozer!) de comunitatea sa, iar el mi-a răspuns preotește: „Să păstrăm mereu un loc în inimă pentru iubire”, „Să facem ca iubirea să fie mai largă decît ura” etc. „Nicule, i-am zis, vreau să fiu bun, de vreme ce
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Confesive, respirând sinceritate, versurile dezvăluie o permanentă căutare de sine, neocolind presimțirea obsesivă a morții, primită cu resemnarea și liniștea înțeleptului care cunoaște rânduiala lucrurilor, ca în Agonia timpului: „Bătrân, / abia își trage suflarea, / opaițul pâlpâie, / se stinge lumânarea. // Sfârșitul afurisit / vine nedorit./ Toate stau la locul lor,/ numai un cocor / se reazimă pe un picior. Casa e casă / împrejmuită / de ogor. / Pe blidarul din tindă / se uită în oglindă / rotunjitul ulcior. / Toate stau la locul lor.// Morții în pământ / gândul
IENCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287504_a_288833]
-
crinul, Acei ochi ce schinteia, Cele buze ca rubinul, Cea dintură ce sticlea Ca nălucul se trecură: Sunt ca flori ce-au veștjit! N-au lăsat nicio trăsură, Moartea parcă le-a pălit. ... Dar sunt armele zdrobite De ast timp afurisit, De ast timp ce ne trimite Brazdele de îngrozit; De ast timp care pălește Orice-n drumuri va călca, Ș-urmele ce tipărește Nu-i putință-a se spăla!87 Mai interesant în acest sens e un articol din mai
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
I.: Aha, avea totuși niște informații despre familia dumneavoastră. Biroul tovarășului de la cadre era în incinta intreprinderii? R. R.: Da, acolo era. C. I.: Tovarășul Dumitriu era secretarul de partid? R. R.: Da, era secretar de partid, șeful cadrelor, comunist afurisit, am aflat după aceea. Și parcă mi-a dat Dumnezeu tărie, că l-am luat un pic mai tare și i-am zis că eu vin de la Râmnicu Sărat și că n-am nicio legătură cu Ralea, moșierul care deținea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
o javră schelălăitoare, un hibrid dezgustător între proletar și marele burghez? O condamnare fără apel, într-o lume care nu cunoștea recursul în anulare și nu-și storcea mințile cu nuanțe, diferențieri, excepții. Mic-burghez m-am strecurat în facultate, mic-burghez afurisit și arogant am fost îndepărtat prin mijloace dosnice, de mică procedură. Cu sfatul de a folosi trotuarul de vis-à-vis. Ramas de izbeliște, întindeam ghearele mele veninoase către câte o slujbușoară în lipsa de vigilență a vreunei cumsecade mătuși de la serviciul de
A fi chinez, lapon, hindus... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13704_a_15029]
-
general mă înțelegeam bine cu “șefișorii” mei și nu luam foarte în serios treaba asta. Dar pentru anumiți colegi care aveau probleme cu autoritatea, asta era un motiv în plus pentru noi conflicte. Mai ales atunci cînd “șefișorii” erau mai afurisiți decît Șefii. Am plătit și eu în locul unor clienți, am plătit și băuturi greșite. Alteori mi s-a trecut cu vederea. Am dat și un procent de 1% barmanului la încasări de peste 1000 de ron și 1 leu pentru pahare
Experiența mea la Dianei 4 () [Corola-website/Science/295707_a_297036]
-
denunțarea unirii, s-a retras în chilia sa de monah și a ținut pe ușă o declarație, depunând mărturie în fața lui Dumnezeu că mai curând ar muri decât să-și calce jurământul față de ortodoxia strămoșilr lui. Unirea era o faptă afurisită, care prevestea pieirea celor care întorseseră spatele lui Dumnezeu. La 13 septembrie 1452, cu o lună înainte de sosirea lui Isidor, Teodor Agallianos, un jurist din Constantinopol, odinioară prieten al lui Marcu Eugenikos și membru al synaxis-ului, așternuse pe hârtie prima
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
evaluarea prototipurilor de la noul sistem de operare în februarie 2008. Michael Gartenberg, analist la Jupiter Research a spus că „Provocarea companiei Microsoft pentru Windows 7 va fi cum vor putea continua să adauge caracteristici dorite de consumatori, fără acele reglementări afurisite.”. De menționat că în Europa, Windows 7 putea fi livrat obligatoriu cu navigatoare rivale, posibil Mozilla Firefox sau Google Chrome. Motivul pentru acea suspiciune era în includerea navigatorului web Internet Explorer care este văzut ca un prejudiciu adus competiției. Cu
Windows 7 () [Corola-website/Science/313771_a_315100]
-
Românești, și le-au dat la biserica Pianului Românesc, să fie măriei sale pomeană neuitată în veci. Iar cine se va ispiti a o vinde, sau a o străina de la acea biserică, au popă, au mirean, acela să fie proclet și afurisit și părtaș cu Iuda, Amin, 1684”. Se adaugă acestor tipărituri, din zestrea vechiului lăcaș și o icoană, cu reprezentarea Deisis, și suita apostolilor, dincolo de chenarul în frânghie, rămasă răzleață, prin autorii ei, edificatoare însă pentru mulțimea bunurilor dispărute ca și
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
exact când ochii încep să-i zvâcnească în somn, el îmi și răspunde, vorbește până când nevastă-sa îi trage o palmă. Dar eu prefer să-i ascult pe cei morți mai de mult. Văd bărbați în pantaloni spintecați și pardesie afurisite care vorbesc, dar pe gură le iese sânge și, Dumnezeule mare, revolta aia a sclavilor a fost ceva atât de oribil și bineînțeles că regina aia a fost extraordinar de utilă încă de când ponosita Companie a Indiilor de Vest a
Invitație la lectură by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105808_a_107100]
-
cu eterodocșii duce la pierderea mântuirii. Acest păcat este păcat împotriva Duhului Sfânt, Cel care a inspirat canoanele Bisericii. Canonul 10 al Sfinților Apostoli spune: „Dacă cineva s-ar ruga chiar și în casă cu cel oprit de la Sfântă Împărtășanie (afurisit), acela să se excomunice." Canonul Canonul 65 al Sfinților Apostoli: "Dacă vreun cleric sau mirean va intra în adunarea iudeilor sau a ereticilor spre a se ruga, să se caterisească și să se afurisească." Canonul 6 al Sinodului de la Laodiceea
Pată neagră asupra BOR. Preot: Are consecințe dezastruoase by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101487_a_102779]
-
și voia să pună în scenă o piesă cu obiceiuri populare. Cum majoritatea tradițiilor implicau măști și nu avea de unde să le cumpere, a început să le creeze. “Jocul cu măști este un obicei străvechi, iar măștile reprezintă oameni răi, afurisiți, cărpănoși. Masca era pentru străbuni o incriminare a răului, oamenii buni nu se ascundau sub măști”, spunePaul Buța. Trecerea într-un an nou era însă singura sărbătoare din an în care măștile reprezentau oameni buni. Astfel, anul care se încheia
Susținem valorile românești: Poveștile iei, covoarelor, opincilor și măștilor românești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104423_a_105715]