1,906 matches
-
Vizavi. Sunt inginer agronom și am fost numit ministrul Telecomunicațiilor. Și cel mai ciudat lucru este că am ajuns să cred că aș putea să o fac bine. De aceea sunt acum aici. Se întoarse spre misionar: Acum, ca inginer agronom, pot să vă înțeleg motivele, dar, din nenorocire, nu am autoritate. Poate că Ministrul Transporturilor va putea și el să le înțeleagă și să devieze șoseaua - mișcă din cap dar, mă îndoiesc. Sincer, mă îndoiesc. Se întoarse înăuntru în birou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
că necazul a venit pe neașteptate și extrem de dureros a fost... Trăiam liniștiți, fără probleme de vreun fel. Băiatul era în ultima clasă de liceu când s-a întâmplat. Era toamnă. Lucrările agricole erau în toi. Liviu, soțul meu, inginer agronom de profesie, venea acasă dintr-o comună apropiată de Craiova, unde avea sediul IAS... Era la volanul „daciei” noastre. Se deplasa regulamentar. Nu avea boala vitezei... Un camion militar încărcat cu porumb, într-o curbă, a intrat frontal peste bietul
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
impas. În țările industrializate, sociologul, membru al echipei de studii regionale în vederea dezvoltării, se situează în același context ca și colegii lui. În unul din aspectele naturii lui, obiectul său (populația) corespunde acestei reificări scientiste în care fraternizează economiști, pedologi, agronomi etc. În Africa subdezvoltată (neindustrializată), această corespondență este pusă sub semnul întrebării: obiectul sociologului nu are poate nimic de-a face cu perspectiva scientistă. Totuși, prin nu se știe ce complex, el se plasează în același univers ca și colegii
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Prepararea rachiului, oleiului și oțetului de poame: Rachiul - Oleiul - Oțetul. Adaus: I. Cultura gardului viu: Foloasele - Prăsirea păduceilor - Pregătirea terenului - Plîntarea păduceilor - Croirea și tractarea - împletirea și tractarea mai departe. Autorul ni e cunoscut prin colaborarea sa la "Calendarul bunului agronom pe a. 1877", care din cauza multelor sale articole practice au avut două ediții, lucru desigur rar, mai ales la un calendar. Prețul cărții de față este un fiorin v. a. Astfel dar gospodariul și fiecine care are o grădină cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o distanță acest capăt de circa 600 m est de calea ferată, a fost cumpărată de societatea bancară Casa Rurală, cu sediul în București. Partea aceasta de moșie va fi administrată o vreme de ingineri. Unul dintre ei a fost agronomul Eugen Podoabă, despre el locuitorii păstrând bune amintiri. Va fi apoi parcelată în loturi de câte 5 ha, vândute țăranilor umbrăreșteni, dar și unor locuitori cudălbeni și bărceni, în partea de est și de nord. Se produce prin acest fapt
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sau piatra de ceară, presupunând că toate acestea aveau o greutate etalon din moment ce se specifica într-un hrisov de danie „jumătate de piatră de ceară”, ce urma a fi atribuită unei mănăstiri din timp în timp. Umbrăreșteanul Vasilică Trifan, tehnician agronom în perioada interbelică la Tecuci, ne relata prin anii ’70 că auzise de la străbunicii săi cum aceștia aveau o predilecție deosebită pentru albinărit. Ei obțineau cantități mari de miere, o încărcau în poloboace puse pe care, o transportau și o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu se putea vinde la preț bun ca urmare a abundenței lui aici. Știrea e credibilă fiindcă informatorul era om cu pregătire intelectuală și avea bune cunoștințe despre trecutul și oamenii localității noastre. El a lucrat o vreme alături de inginerul agronom Eugen Podoabă, la Casa Rurală umbrăreșteană, participând atât la înființarea acesteia pe plan local, ca societate de agricultură, cât și la stabilirea și vânzarea loturilor de pământ, deci luând și având îndeaproape contacte cu bătrânii satelor noastre. 2. Meșteșugurile sătești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prevederile Legii Casei Rurale, în care, printre altele, scria: „subsemnații debitori afectăm și ipotecăm Casei Rurale fiecare loturile noastre cumpărate prin osebitu act de vânzare încheiat astăzi...”. Cumpărătorii conveneau și acceptau „numirea de către Casa Rurală încă de acum a unui agronom plătit de noi cu retribuțiunea ce se va fixa de Casa Rurală; iar în caz de neplată de către noi, ea se va plăti de către Casa Rurală în contul nostru și încasarea acestei lefi va fi urmărită de Casa Rurală în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de Casa Rurală; iar în caz de neplată de către noi, ea se va plăti de către Casa Rurală în contul nostru și încasarea acestei lefi va fi urmărită de Casa Rurală în același mod ca și anuitatea”, adică prin încasatorii statului. Agronomul numit de către Casa Rurală a fost Eugen Podoabă, despre el locuitorii păstrând aprecieri și amintiri extrem de pozitive. Mai târziu, agronomul Podoabă va accede la rangul de inspector general la Ministerul Domeniilor, funcție pe cara o deținea și în 1942. Terenul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și încasarea acestei lefi va fi urmărită de Casa Rurală în același mod ca și anuitatea”, adică prin încasatorii statului. Agronomul numit de către Casa Rurală a fost Eugen Podoabă, despre el locuitorii păstrând aprecieri și amintiri extrem de pozitive. Mai târziu, agronomul Podoabă va accede la rangul de inspector general la Ministerul Domeniilor, funcție pe cara o deținea și în 1942. Terenul cumpărat de Casa Rurală în 1911 din moșia Umbrărești avea o cuprindere totală de 2.362,0506 ha. El a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din cotuna Slobozia-Umbrărărești” (subl.n.). Neștiutorul de carte din acest act ținea, totuși, cârciumă, certificatul solicitat fiindu-i necesar pentru obținerea autorizației de practicare a acestui gen de comerț. În această casă a locuit, cât timp a stat la Umbrărești, agronomul Eugen Podoabă, angajat al Casei Rurale, despre care am amintit mai înainte. Iată cum se prezenta, în octombrie 1886, gospodăria unui țăran scăpătat, deci codaș, scoasă la licitație ca urmare a neachitării unei datorii de 260 lei către primarul comunei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1962, luna aprilie, colectivizarea era considerată 100% încheiată. Au urmat o serie de măsuri legislative, economice și financiare. Desființându-se proprietatea privată, trecându-se la agricultura socialistă, s-a asigurat dotarea tehnică, unitățile agricole au fost încadrate cu specialiștii necesari (agronomi, zootehniști, mecanici), s-au introdus în cultură semințele selecționate, s-a trecut la organizarea teritoriului agricol și la lucrări hidroameliorative, a crescut gradul de chimizare a culturilor agricole și s-au introdus în agricultură rezultatele cercetării științifice - toate tinzând spre
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Romila („O figură originală: Moș Virgil Caraivan"), „I. Catană („Tovărășie"), Ioan D. Sandu („Spre progres"), Ioan Chichiță („Cooperația este scăparea"), Nicu Delabăsești („Un uitat folcloristul Iuliu A. Zanne") etc. Mai semnau articole: preot Ioan Dănilă de la Horga, Florin Cherinback, inginer agronom, Victor Al. Glinsky, învățător („Ce-ți dorim noi ție dulce Românie"), Petre Marinică, Iosif N. Dumitrescu, V. Măgureanu, dr. I. Arteni de la spitalul Ungheni-Iași, Constantin Ene din BogheniFălciu, C. Georgescu Obrejița, dr. Hrist C. Vlasie („Din nevoile satelor"). C. Alexandrache
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nouă, ziar al mișcării „Ligii contra cametei”, redactat și realizat la Bârlad de I. Iulian în perioada 1930 - 1931; publica articole care amenințau „liniștea și confortul bancherilor”. Urmare a presiunii bancherilor din Bârlad, a amenințărilor acestora, Dimitrie Fărcășan, ingi ner agronom, un spirit acid în presa vremii, animatorul „Ligii contra cametei”, colaborator la „Scrisul nostru”, unde s‐a publicat sonetul Sfidare, s‐ a sinucis, căzând astfel „năprasnic înainte de vreme”. * Jidovul rătăcitor Jidovul rătăcitor, număr unic, 18 mai 1900, cu titlul schimbat
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
c ăruia nu‐i încap fisuri între vorbă și faptă, dar și pentru statornicie în totul, pentru amintirea anilor de tinerețe. L‐ am vizitat la Brăila, când el făcea gazetărie l a Înainte, iar soția sa Angelica, lupta ca inginer agronom într‐o comună să scoată recolte bogate. Apoi, el m‐a vizitat la Huși - unde eram secretar de raion la Consiliu - dar și la Iași, când a trebuit să‐și înscrie fata - Florela ‐ la facultate. ... „acum câteva minute frunzăream ceva
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bârlad). Ziarul cu numărul 2 din 15 iulie 1924 precizeaz ă că apare la 1 și 15 ale fiecărei luni. A publicat articole - chemare în diferite probleme către foștii luptători de pe front, dar și altele referitoare la agricultură semnate de agronomul D.Curpen, subliniind că „grâul este aurul țării” În comuna Țepu se va înființa căminul cultural Tudor Pamfil, în amintirea regretatului nostru camarad și scriitor, iar în Bârlad va avea loc dezvelirea monumentului l ui Al.Vlahuță - știre comunicată din partea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pictorul Stoica, Ediția a III‐a, Editura Socec S.A., București, Calea Victoriei. Numărul 8 din Răzeșul este realizat la Atelierele grafice Nicolae P. Peiu Bârlad „care execută cu acuratețe și promptitudine orice lucrări atingătoare de acea stă artă” * ...” Dimitrie Fărcășanu, inginer agronom și povestitor, membru al Academiei Bârlădene, colaborator asiduu și la Scrisul nostru, sinucis în urma unor presiuni incalificabile ale bancherilor din Bârlad. Dimitrie Fărcășanu un o m de spirit, care scria o proză memorialistică într‐o limbă populară viguroasă a fost
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
istorică pierdută 101 sau poate chiar o acțiune în folosul Ucrainei 102. Ministrul Mârzescu se arăta, până la urmă, mulțumit de energicele măsuri ale cabinetului Brătianu, care trimisese peste Prut nu doar armata, ci și un număr considerabil de preoți, învățători, agronomi și alți funcționari români, veniți în ajutorul basarabenilor 103. Până în ultimul moment, aceste "ajutoare" au părut inadecvate, de vreme ce locuitorii încă se temeau de români "că le-ar lua pământul țăranilor", iar intervențiile din Regat au fost, nu o dată, însoțite de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
agricultură [...]. La liceu n-aveai cu ce să mergi, îți trebuia[u] haine, încălțăminte, manuale [...]. Nu, taxe nu erau137. Atunci trebuia să ai origine socială sănătoasă [...]. Și dacă aveai liceul intrai [în funcții mai mari]. Cu buletinul erai [făcut] inginer agronom, învățai, nu învățai 138 [...]. [Partidul] îți crea condiții ca să ajuți agricultura, că în '62 s-a făcut colectivizarea agriculturii" (D.M.). Între timp, regimul a început să se ocupe tot mai insistent de educația politică a elevilor. Pionierul, personaj special creat
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
A. D. Xenopol, Păun, Vis, Compoziție I,II,III, Cocoș, Păpușă, Măști Sala Victoria, Iași Expoziția de artă plastică - Salonul 70 Participă cu lucrarea Păsări lemn patinat 1971 Devine lector universitar, la Facultatea de Arte Plastice din Iași A realizat bustul agronomului Ion Ionescu de la Brad, cu prilejul comemorării a 80 de ani de la moartea acestuia decembrie, Iași, Galeriile de artă Cupola Expoziție de artă plastică 1972 februarie, Iași, Galeriile de artă Cupola Expoziție de artă plastică Participă cu lucrările Belșug și
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
șeful „generației” lui Th. Codr eanu ..., cel care a urmat filosofia, s a remarcat la Radio Iași, a ajuns profesor universitar și autor de cărți, nu-i altul decât fratele colegului meu de bancă de la Liceul „Codreanu” - Constantin Șoitu, inginer agronom îndrăgostit de pământ, decedat în primăvara anului 2008. Cu mulți ani în urmă, probabil la absolvirea liceului, Laurențiu Șoitu mă consulta dacă e bine să devină ziarist la „Steagul roșu” Bîrlad... Mihai Cuțui care „trăiește” încă printre profesorii din Bârlad
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
parte, după meticuloasa descriere a ritualului menit să celebreze actul automatic al creației (motiv obsesiv al literaturii lovinesciene), capitolul al doilea din Bizu dramatizează, într-o amplă secvență dialogată, confruntarea dintre scriitor și "dublul" său, deghizat sub identitatea unui inginer agronom cu doctorat în străinătate (la Hohenheim), director al pepinierei Fălticeni-Rădășeni. Cei doi se întâlnesc, ca din întâmplare, pe stradă, iar agronomul ține să-i mulțumească autorului pentru portretul schițat în cel de-al doilea volum de Memorii, portret care, celebrând
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
din Bizu dramatizează, într-o amplă secvență dialogată, confruntarea dintre scriitor și "dublul" său, deghizat sub identitatea unui inginer agronom cu doctorat în străinătate (la Hohenheim), director al pepinierei Fălticeni-Rădășeni. Cei doi se întâlnesc, ca din întâmplare, pe stradă, iar agronomul ține să-i mulțumească autorului pentru portretul schițat în cel de-al doilea volum de Memorii, portret care, celebrând fericirea unei vieți trăite în acord cu natura 31 (situația 1), se referea la o întreagă categorie umană, și nu la
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
poate să-și câștige dreptul la o nouă viață printr-o alianță cu tatăl (simbol al "sinelui")32. Ca atare, eliberarea de legăturile "naturale" s-ar realiza cu ajutorul unei proiecții fantasmatice voluntare, ce declanșează și procesul individuației. În mod simptomatic, agronomul recunoaște că, dintre cei doi părinți, numai armurierul (părintele spiritual prin excelență) îi spunea pe numele său (Anton), în vreme ce "porecla" îi fusese inventată de maică-sa, în amintirea tatălui natural. "Bizu" e de fapt numele generic dat de Lovinescu vieții
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Lina", Lovinescu vrea să se despartă de această "umbră" a lui, să o "uite" definitiv spre a putea deveni, în sfârșit, un "erou" creator, adică un romancier în toată puterea cuvântului, cu personalitate distinctă. Nu întâmplător, dialogul dintre scriitor și agronomul din Fălticeni pare să se deruleze în regim oniric, într-un vis din care naratorul se "trezește" la un moment dat cu volumul de Memorii uitat deschis semn că travaliul onirico-anamnetic se va fi declanșat în chiar timpul relecturii propriului
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]