1,172 matches
-
ferme model, înființarea de ateliere, cuptoare, brutării, lăptării etc.), „o astfel de cooperativă poate sprijini, material și moral, răspândirea culturii printre săteni, înființând biblioteci, teatre, cinematografe” (Cardaș, 1942, p. 20). Într-un cuvânt, o operă de „educare a sătenilor” prin „agronomie socială”, propagandă cultural-economică, camere de agricultură, demonstrații, propagandă prin viu grai (Filipescu, 1943, pp.449 și urm.). Agronomia socială - ca operă de educație a maselor rurale - a fost îmbrățișată cu entuziasm de pedagogi, îndeosebi de pedagogia socială. Această asistență de
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
răspândirea culturii printre săteni, înființând biblioteci, teatre, cinematografe” (Cardaș, 1942, p. 20). Într-un cuvânt, o operă de „educare a sătenilor” prin „agronomie socială”, propagandă cultural-economică, camere de agricultură, demonstrații, propagandă prin viu grai (Filipescu, 1943, pp.449 și urm.). Agronomia socială - ca operă de educație a maselor rurale - a fost îmbrățișată cu entuziasm de pedagogi, îndeosebi de pedagogia socială. Această asistență de specialitate acordată țărănimii pentru grăbirea și raționalizarea evoluției agricole a avut și efecte secundare benefice asupra participanților: „influențarea
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
ceva prin schimbarea partenerului-țăran, prin formarea sa ca un colaborator și participant diligent. El face o operă de educație, el „folosește metodele școlii”, apelează la cuvânt și propagandă verbală și practică pentru a convinge, formează atitudini și modele de acțiune. Agronomia socială, într-un cuvânt, pune accentul mai mult pe factorul „om” decât pe cel economic, „măsurile educative” primează față de cele pur economice (ibidem, p. 49). Cooperatismul a dezvoltat deci un etos nou, a schimbat mentalități și a creat un curent
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în cazul localității Vancouver - Canada, cifra este de 44%, în Caracas - Venezuela au fost create 8.000 de microgrădini și se tinde să ajungă la 100.000 în zonele urbane ale țării. În București, profesorul Dumitru Teaci de la Institutul de Agronomie și-a organizat, cu ani în urmă, o grădină cu suprafața de 100 mp care-i asigura necesarul de fructe și legume pentru întreaga familie pe timpul unui an. Practica relativ nouă de a planta legume, flori pe acoperișul blocurilor de
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
numit natural, cel al maturărilor interioare, al elaborărilor artizanale și al gestațiilor de nouă luni în pântecele biologic, nu-i chiar atât de natural cum crezusem. Nu e un destin. E o etapă în cursul tehnologiilor, ca în cel al agronomiei și geografiei noastre. Fiecare mediu de transmisie, fiecare spațiu-timp are vizibilul de care este în stare, nu pe cel pe care-l vrea. Ceea ce noi numim "vizual" este ansamblul noilor forme făcute necesare de autostradă, lansatorul spațial și ecranul de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
însă Republica Democratică Vandana a considerat o asemenea acțiune drept amestec în treburile interne. Pe urmă, s-a convenit, totuși, ca la 21 aprilie să aibă loc un concurs între cel mai inteligent vandan (B.R., student în anul II la Agronomie) și cel mai inteligent vündün (G.S., student în anul II la Teologie). Marile Puteri au găsit un asemenea concurs absolut inacceptabil, au reiterat spusele înțelepte ale lui Robert Rapaport: "Artiștii și savanții n-ar trebui să-și vâre nasul în
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
II.1912, Mihuleni, j. Orhei - 24.VIII.1992, Chișinău), poet, dramaturg, eseist și traducător. Este fiul lui Pavel Lupan, țăran, și frate cu prozatoarea Ana Lupan. A absolvit Școala Agricolă din Cucuruzeni (1929), Școala de Viticultură (1934) și Facultatea de Agronomie din Chișinău (1941). Debutează în 1932, cu versuri, la „Adevărul literar și artistic”. În „Viața Basarabiei” și în alte reviste publică, până la război, poezii, multe de factură modernistă, și publicistică militantă de stânga, semnând cu pseudonime, între care L. Andriu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287926_a_289255]
-
voinicit în mari bătălii, în Moldova lui Ștefan cea mare și sfântă. GHERASIM CONSTANTINESCU (n.22 martie 1902 în comuna Cișmeaua văruită) Urmează Școala Superioară de Agricultură Herăstrău (1929); specializări în Franța. Asistent și șef de lucrări la Facultate de Agronomie din București, apoi profesor, socotit unul dintre întemeietorii viticulturii românești moderne (ing.Dan Hodorogea), președintele Secției de Horticultură a Academiei de Științe Agricole și Silvice (1970-1979), director științific la Institutul de Cercetări Hortivi ticole C ălugăreasca. Semnează împreună cu Adrian Alexandru
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Alexandru Heraru, Metamorfozele vinului - Legende și povestiri despre vița de vie și despre vin. </foo tnote> ACADEMICIANUL VALERIU D. COTEA Valeriu D. Cotea (n. 11 mai 1926, comuna Vidra, județul Vrancea) este un eminent oenolog român. A absolvit Facultatea de Agronomie din Iași. Trăiește și își desfășoară activitatea la Iași. Timp de peste 20 de ani (1976-2000) a reprezentat România la Oficiul Internațional al Viei și Vinului (OIV) cu sediul la Paris. Pentru lucrările sale în domeniul viei și vinului este ales
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
microbiologia clinică, patologia); medicina clinică (anestezia, pediatria, obstetrica, medicina internă, Creativitate și progres tehnic 140 chirurgia, stomatologia, neurologia, radiologia, terapeutica, oftalmologia); știința sănătății (sănătate publică, igiena muncii și a mediului, epidemiologia); științe agricole: agricultura, silvicultura, pescuitul și alte științe conexe (agronomia, zootehnia, horticultura); medicina veterinară; științe sociale: psihologia, economia, științe ale educației; alte științe sociale (antropologia și etnologia, demografia, geografia, amenajarea teritoriului, dreptul, management, marketing, lingvistica, științele politice, sociologia, diverse științe sociale și activități științifice, metodologice interdisciplinare); științe umaniste: științele istorice
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
microbiologia clinică, patologia); medicina clinică (anestezia, pediatria, obstetrica, medicina internă, Creativitate și progres tehnic 140 chirurgia, stomatologia, neurologia, radiologia, terapeutica, oftalmologia); știința sănătății (sănătate publică, igiena muncii și a mediului, epidemiologia); științe agricole: agricultura, silvicultura, pescuitul și alte științe conexe (agronomia, zootehnia, horticultura); medicina veterinară; științe sociale: psihologia, economia, științe ale educației; alte științe sociale (antropologia și etnologia, demografia, geografia, amenajarea teritoriului, dreptul, management, marketing, lingvistica, științele politice, sociologia, diverse științe sociale și activități științifice, metodologice interdisciplinare); științe umaniste: științele istorice
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
fi Împărțite În grupe pe diferite criterii: se pot forma două grupe după criteriul vârstei (tineri și mai În etate). Toți membrii compartimentului au studii universitare, fiecare din ei fiind absolvent al unei facultăți: istorie, filologie, filosofie, de ce nu și agronomie sau construcții. Toți au În comun studiile superioare, dar și locul de muncă; Îi deosebește profilul facultății absolvite. Dar nu numai acest aspect Îi deosebește: au foarte puține lucruri În comun, dar foarte multe din alte categorii, și acestea pot
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Silvia – Oana DONDAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93105]
-
a potoli direcția națională (antirusească, grecească etc.) a învățământului public, care se năștea din studiile clasice, umaniste", cum enunța dubitativ V. Alexandrescu (Urechia)2, ci chiar din acele "bune convingeri economice" care au propulsat ideea înființării unui institut special de agronomie și a unei școli mecanice de artă și meserii. Paternitatea ideii, controversată o vreme, rămâne doar aparent discutabilă. A aparținut ea lui Gheorghe Asachi, pe atunci referendarul Epitropiei Învățăturilor Publice din Moldova, care, în numele acesteia, se adresa domnitorului, în martie
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
trei le vedea debutând în termen de patru săptămâni. Pentru instrucția teoretică și practică estima un necesar de șapte meșteri, cinci calfe și 20 de ucenici, personal care, "pe lângă învățătură, ar putea peste puțin <timp> începe a pregăti unelte de agronomie, pompe de foc, pompe de fântâni, ferestre, uși, broaște etc. [...], încât prin aceasta, ucenicii ar avea îndestul prilej de a se practisî, aducând Casei Școalelor și folos". Grijă deosebită reclama viitorul director al școlii în procesul recrutării meșterilor, aleși din
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ținuți pe cheltuiala statului; șapte tineri aleși dintre acei ce au dat mai multă dovadă de sârguință în învățăturile lor s-au trimes cu cheltuiala Casii Școalilor la deosăbitele Universități de Evropa, pentru a să îndeplini în Teologie, în Legi, Agronomie, Inginerie, Zugrăvie și Literatură"14. Încât, și acest nou obiectiv se înscria pe coordonatele comportamentale și decizionale firești ale unui domn pe cât de autoritar, de lacom și de egoist în relațiile cu cei din jur, pe atât de luminat și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Epitropia revenea cu câteva importante precizări pe aceeași temă, desprinse, pe de o parte, din avizul și porunca domnească de "înființare în această vară (1839 n.ns.) a Institutului agronomic și a școalei mecanice [...] spre a putea începe cursul învățăturii agronomiei toamna viitoare sau cu începerea anului 1840" și, pe de altă parte, din cerințele imediate și condițiile necesare vizând demararea activităților "pregătitoare ca pentru un lucru de tot nou în acest pământ"16. Mai întâi, îl informa că moșia destinată
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Până la formularea unui răspuns exact, întemeiat pe documente, să spunem doar că aceeași instituție condiționa realizarea obiectivului de dobândirea, din chiar acea primăvară, a unei moșii "aproape de Eși, care moșie, sub privirea Epitropiei să se administreze de dumnealui Mihailik, profesorul Agronomiei, în chipul cel mai folositor". Sugestia aparținea lui Gheorghe Asachi 17 nefiind străin de ea, cu siguranță, nici Hodocin și avea să fie deplin împărtășită de autoritățile competente. În al doilea rând, însușindu-și multe dintre propunerile formulate în prealabil
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
istorice concrete, avea să se perpetueze până azi. În sfârșit, referindu-se la viitorii dascăli sau instructori ai școlii, semnatarii documentului îl informau pe domnitor că aveau în vedere trei profesori: "unul pentru calculul și desenul linear, altul pentru teoretica agronomie și veterinară, al triile pentru aplicația pe teren, mehanică și fabrici". Dacă pentru prima și pentru cea de a treia dintre pozițiile "practice" citate erau recomandați inginerul de la Academie (Mihăileană n.ns.), cu obligația expresă de a merge acolo două
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
neplăcute" pe un specialist în devenire, Zefirescu. Despre acesta din urmă se nota că, învățând științele istoriei naturale, ale chimiei și tehnicii, dobândise deja "două treimi din cele trebuitoare unui agronom, încât, trimețându-se până la încheierea anului în Ungaria, la Institutul Agronomiei de Altenburg, s-ar putè îndeplini în științele agronomiei teoretice și, cu a sa înturnare, s-ar începe cursul acestor învățături"18. Până la data întoarcerii sale, se aprecia că era timp suficient pentru pregătirea localurilor, recrutarea elevilor și procurarea inventarului
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
din urmă se nota că, învățând științele istoriei naturale, ale chimiei și tehnicii, dobândise deja "două treimi din cele trebuitoare unui agronom, încât, trimețându-se până la încheierea anului în Ungaria, la Institutul Agronomiei de Altenburg, s-ar putè îndeplini în științele agronomiei teoretice și, cu a sa înturnare, s-ar începe cursul acestor învățături"18. Până la data întoarcerii sale, se aprecia că era timp suficient pentru pregătirea localurilor, recrutarea elevilor și procurarea inventarului necesar procesului de învățământ, inclusiv pentru Casa Școalelor de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
învățăturii publice" cuprindea intenția declarată a factorilor decizionali "ca să nu să primească, pe viitorime, în dregătorii, decât tineri ce vor urma cu ispravă un curs regulat". Amintindu-se, totodată, că la Academia ieșeană fuseseră acceptate două noi cursuri, unul de agronomie și altul de geologie (susținute, probabil, de același Hodocin), membrii Adunării mai erau informați că "Școala de arte și meserii începe a agiunge la țelul său de a introduce în țară osăbite ramuri de industrie. Zidirea acestui așezământ s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
au acționat cu o energie sporită, mai ales în deceniul al cincilea al secolului XIX. La 16 ianuarie 1841, șeful departamentului de Interne, Lupu Balș, solicita în scris Epitropiei Învățăturilor Publice să recomande "doi profesori de Academie cu știință de agronomie și iconomie rurală" spre a fi cooptați în proiectata Comisie centrală de agronomie, menită a se îngriji de progresul domeniului, respectiv de a asigura condițiile cele mai favorabile pentru ca "producerea plantelor și înmulțirea vitelor să aducă cât se poate de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
secolului XIX. La 16 ianuarie 1841, șeful departamentului de Interne, Lupu Balș, solicita în scris Epitropiei Învățăturilor Publice să recomande "doi profesori de Academie cu știință de agronomie și iconomie rurală" spre a fi cooptați în proiectata Comisie centrală de agronomie, menită a se îngriji de progresul domeniului, respectiv de a asigura condițiile cele mai favorabile pentru ca "producerea plantelor și înmulțirea vitelor să aducă cât se poate de mult folos cu cheltuiala cea mai mică"1. Răspunsul, formulat cu promptitudine la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
apreciind-o publicabilă, a sugerat ameliorarea ei doar prin introducerea unui capitol despre creșterea oilor 3. Ca bun cunoscător al problemelor agriculturii în ansamblu, al celei din Moldova în particular și în aceeași calitate de membru al Comisiei Centrale de agronomie, el s-a adresat în scris guvernului, la 19 februarie 1843, cerându-i concursul pentru a i se facilita introducerea sau perfecționarea unor unelte menite a ridica productivitatea muncii în acest sector vital pentru economia țării. "Una din pricinile de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
economice, teama de necunoscut a potențialilor întreprinzători sau/și indiferența perpetuată prin refugiul în tradiție, ca și (mai ales) prin lipsa necesarei instrucții în domeniu. Aceeași soartă a împărtășit-o și un alt proiect al său, comunicat Comisiei Centrale de agronomie cu o zi mai devreme decât cel adresat guvernului, la 18 februarie, vizând înființarea unei "fabrici de potasă", care să utilizeze ca materie primă cenușa "aflată din abundență în fiece gospodărie"6. Spre a-și convinge colegii din comisie, invoca
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]