938 matches
-
Ville (1936) care a remarcat și pagubele mari produse de această ciupercă în 1954 și 1967 în Moldova. Un studiu amănunțit al comportării ciupercii în Moldova l-a efectuat Didina Caea (1974). Simptome. Boala poate fi recunoscută ușor datorită miceliului albicios, fin care poate acoperi toată frunza. Miceliul devine alb-pulverulent datorită sporilor, apoi cenușiu datorită fructificațiilor sexuate, care sunt negre. Sub pâsla miceliană, parazită de suprafață, țesuturile parazitate se îngălbenesc, iar frunzele se brunifică și se usucă prematur (fig. 62). Boala
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1964-1967. În Europa este semnalată în Iugoslavia (M. Acimovic), în România în 1971 și 1973 de Mariana Târcovnicum și Ana Hulea. Simptome. Boala se observă sporadic în lanuri unde apar plante ce se veștejesc parțial sau total și prezintă zone albicioase la baza tulpinii și pe rădăcini. În interiorul tulpinii apar țesuturi spongioase (cu aspect de burete) în care pe vreme umedă apar gome. Pe toate țesuturile atacate și în măduva tulpinii apare un praf gri, alcătuit din mici scleroți negri. Transmitere-răspândire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
plantulelor. Pe frunze aparute mai târziu se formează pete mici, de 1-2 mm, unghiulare, cu aspect umed, transparente, ce evoluează în pete galbene apoi brune, brune negricioase (fig. 76). Din țesuturile atacate pe vreme umedă apare un lichid (exudat) bacterian albicios, ce se poate usca sub formă de peliculă lucioasă brună sau cenușie. În cazul unui atac grav, frunzele rămân sfâșiate sau se usucă înainte de vreme. Pe tulpini, petele sunt alungite, la început galbene apoi brune, acoperite de exudat și în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
câmp, sere sau solarii. Făinarea la dovleac a fost găsită de C. Oescu și I. Rădulescu în 1933 și studiată de C. Sandu Ville în 1967. Simptome. Miceliul parazit de suprafață al ciupercii formează pe frunze și tulpini o pâslă albicioasă, apoi brună. Erysiphe orontii formează pete albe pâsloase, mai bine conturate într-o primă etapă, apoi se extinde și acoperă frunza (fig. 80). Pâslele miceliene au aspect prăfos, datorită sporilor ce apar în lanțuri scurte. Sub pâsla miceliană țesuturile frunzelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vegetație se veștejesc și se usucă. Plantele mai mari atacate prezintă marmorări, alternanțe de culori verzi (zone sănătoase) cu zone brune-roșiatice. Frunzele pătate se veștejesc, se brunifică și se usucă, iar ca urmare capsulele rămân mici, neuniforme și conțin semințe albicioase, șiștave, zbârcite, ușoare, cu suprafața lipsită de luciu și cu mici adâncituri. Tulpinile atacate, brunificate, sunt sfărâmicioase, conțin fibre fragile și ca urmare se fracturează în perioadele cu vânturi puternice. Transmitere-raspândire. Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
col., boala este răspândită în toate zonele țării producând însă pagube mici, 1-3 %. Simptome. Agentul patogen atacă frunzele plantelor complet dezvoltate, formează pete mici, de culoare verde-închis ce devin apoi brune. În centrul petelor de 0,5-3 mm, țesuturile devin albicioase sau galben deschis cu puncte mici negre, iar pe margini se menține o zonă de culoare închisă portocalie roșiatică. Prin desprinderea țesuturilor albicioase frunza rămâne un timp perforată apoi se usucă (fig. 84). Transmitere răspândire.Transmiterea ciupercii de la un an
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mici, de culoare verde-închis ce devin apoi brune. În centrul petelor de 0,5-3 mm, țesuturile devin albicioase sau galben deschis cu puncte mici negre, iar pe margini se menține o zonă de culoare închisă portocalie roșiatică. Prin desprinderea țesuturilor albicioase frunza rămâne un timp perforată apoi se usucă (fig. 84). Transmitere răspândire.Transmiterea ciupercii de la un an la altul este asigurată de sporii din fructificațiile ciupercii rămase în resturile vegetale pe teren. În cursul vegetației sporii sunt cei ce răspândesc
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Pop la lucernă și ardei și de M. Nicolaescu la ardei. Simptome. Lucerna virotică prezintă pe frunze pete mici, circulare, gălbui. Într-o fază mai avansată a bolii apar între nervuri benzi, inele sau pete eliptice de decolorare, gălbui sau albicioase. Frunzele atacate au suprafața redusă, gofrată, deformată. În anii următori, aceste plante dau un număr mare de lăstari, dar aceștia sunt scurți, strâmbi și se rup ușor (fig. 89). Virusul afectează și trifoiul alb, pe care dă mozaic sau pătare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
În România a fost găsită în 1912 de P. Moesz și apoi studiată de C. Sandu-Ville (1932). Simptome. Frunzele și lăstarii tineri se acoperă cu o pâslă miceliană fină, ce în scurt timp devine pulverulentă apoi își schimbă culoarea din albicioasă în cenușie, datorită apariției unor mici puncte negre, reprezentate de organele de rezistență. Frunzele și tulpinile se usucă înainte de vreme. Transmitere-răspândire. Atacul ciupercii se extinde foarte repede, deoarece sporii sunt ușor purtați de vânt. În perioadele secetoase, ciuperca produce mari
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și pe tomatele cultivate în sere, solarii și câmp. Observarea bolii se face ușor datorită simptomului clar de ofilire, la început a frunzelor, apoi a plantei în întregime. Pe primele 2 frunzulițe ale răsadurilor, apar pete circulare de 1-5 mm, albicioase, apoi prin unirea petelor, suprafața acestora se încrețește. Petele albicioase de pe frunze devin răni galben verzui, iar pe tulpină în zona bazală, apar pete ovale mici de culoare alb-crem, ce devin mici răni adâncite (fig. 99). Frunzele plantelor bolnave din
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
bolii se face ușor datorită simptomului clar de ofilire, la început a frunzelor, apoi a plantei în întregime. Pe primele 2 frunzulițe ale răsadurilor, apar pete circulare de 1-5 mm, albicioase, apoi prin unirea petelor, suprafața acestora se încrețește. Petele albicioase de pe frunze devin răni galben verzui, iar pe tulpină în zona bazală, apar pete ovale mici de culoare alb-crem, ce devin mici răni adâncite (fig. 99). Frunzele plantelor bolnave din câmp, solarii sau seră se ofilesc, își răsucesc marginea spre
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fig. 100-d). În funcție de felul infecției vasculare sau localizate, pot apărea două feluri de simptome, ambele însă, la fel de grave, dar cu evoluție mai rapidă în cazul infecțiilor vasculare. Fructele puțin atacate pot prezenta simptome de marmorare (zone verzi înconjurate de zone albicioase), petele fiind superficiale, limitate la coajă și nu prezintă exudat. În unele cazuri, chiar cozile fructelor pot fi ușor brunificate sau cu pete brune, cu marginea întunecată. Semințele din fructele atacate sunt mici, brune sau negre, cu germinație redusă dar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
este strangulată și se rupe. Tulpinile au pete lungi de 25-30 cm, cu crăpături în țesuturi și chiar cu adâncituri evidente prin care se vede măduva. După irigarea culturii din aceste răni se scurge un lichid bacterian vâscos, de culoare albicioasă. Secțiunile în tulpini evidențiază brunificarea măduvei și a vaselor conducătoare. Transmitere-răspândire. Pătrunderea bacteriei în plantă se face prin rănile ce apar pe parcursul perioadei de vegetație în urma lucrărilor în verde. Umiditatea mare în atmosferă, variațiile mari ale temperaturii (zinoapte), ca și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se extinde repede, în cazul în care temperatura se menține la 20-30șC și umiditatea este peste 90 %. În 2-3 zile întreaga răsadniță sau seră înmulțitor poate prezenta toate plantele distruse. La suprafața solului se constată prezența unui strat fin micelian, albicios, care se extinde. În cazul unei infestări puternice a solului se observă doar vetre de atac fără plante răsărite, deoarece acestea sunt putrezite până la ieșirea lor la suprafață. Atacul are o evoluție mai lentă după repicare, când plantele sunt mai
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
frunzele se răsucesc spre partea superioară. În condiții de umiditate atmosferică pe fața inferioară a frunzelor, în dreptul petelor apare un puf, nu prea dens, de culoare albă. Cozile frunzelor, lăstarii și tulpinile atacate, prezintă pete alungite brune, superficiale, fără puf albicios (fig. 102). Inflorescențele atacate prezintă pe frunzulițele de la baza florilor și pe codițele lor, zone brune, se usucă și cad. Atacul semnificativ este cel de pe fructe, acestea putând fi parazitate în toate fazele de dezvoltare. Ciuperca pătrunde pe la locul de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a vârfului rădăcinii principale și a rădăcinilor secundare, urmată de brunificarea bazei tulpinii, veștejirea și moartea plantelor.Țesuturile atacate, brunificate, devin sfărâmiciose datorită putrezirii uscate a lor. În condiții de umiditate ridicată, pe baza tulpinii atacate, se formează un puf albicios. Prezenta ciupercii în tulpină, duce la dezvoltarea de rădăcini adventive (la suprafața solului), iar frunzele bazale se îngălbenesc, se lasă în jos și cad. Plantele care în primele faze manifestă pete verzi închise la bază, urmate de brunificarea zonelor, îngălbenirea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Prima menționare a sa în România datează din 1940, când a fost găsită în serele din jurul Bucureștiului. Simpome. Pe rădăcinile superficiale și la baza tulpinii, ciuperca produce pete brune închis cu aspect umed, pete ce se acoperă cu un puf albicios -cenușiu, pe care îl regăsim și în măduva tulpinii.Țesuturile atacate putrezesc, se înmoaie, planta se ofilește și după două săptămâni se usucă.Pe țesuturi și mai ales în interiorul tulpinilor atacate, apar în miceliu, corpi negri scleroții ciupercii. În condiții
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cafeniebrună, ceea ce produce imediat ofilirea și uscarea plantelor. Fructele atacate de obicei prin trecerea miceliului din tulpină prin codiță, prezintă pete apoase, verzi închis apoi galbene, în dreptul cărora țesuturile se scufundă și se usucă sau, se acoperă cu mucegai fin albicios. Uneori pe zonele afectate se grefează ciuperci ca, Alternaria capsici-annui. Sămânța din fructele atacate poate putrezi sau, are aspect normal dar conține miceliul infecțios al ciupercii. Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face fie prin sporii de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în Europa. Din anul 1953 boala este prezentă și pe teritoriul României. În 1999 ea a produs pagube însemnate în culturile de ardei gras din jud. Vaslui și Iași. Simptome. Pe frunze apar pete colțuroase sau oval alungite, de culoare albicioasă, cu marginea delimitată de o dungă subțire, brună-negricioasă. Petele inițial au 1-5 mm, dar se pot uni și în acest caz acoperă porțiuni mari din frunzele care se brunifică și cad. În centrul petelor se observă puncte mici negre, reprezentate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vinetelor Phytophthora parasitica Boala este prezentă în culturile de vinete irigate unde a și fost semnalată încă din 1958 dar, producând pagube mici. Simptome. Frunzișul afectat prezintă pete mari, galbene-undelemnii caracteristice manelor, în dreptul cărora, pe partea inferioară, apare un puf albicios alcătuit din miceliul cu spori. Atacul pe fructe se manifestă sub forma unor pete mari brune, în dreptul cărora țesuturile se scufundă. În condiții de umiditate atmosferică ridicată, petele se extind, se unesc, iar fructele putrezesc. Caracterele ciupercii, răspândirea și măsurile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se pot deforma. Pot fi observate simptome asemănătoare pe cozile frunzelor și tulpini care, pot prezenta zone uscate sau putrezite în funcție de umiditatea atmosferică. Fructele atacate prezintă pete de 1-3 mm, verzi-închis, circulare, cu aspect umed și cu o zonă centrală albicioasă. În dreptul acestor pete, fructul poate crăpa pe vreme secetoasă sau, se acoperă cu lichid bacterian, pe vreme umedă. Transmitere-răspâdire. Bacteria se transmite de la un an la altul prin semințele contaminate sau infectate, iar în câmp răspândirea este asigurată de ploile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
solul este foarte umed, la baza tulpinii, zona brunificată se acoperă cu un mucegai fin, alb. Pe fructe, atacul apare mai târziu, sub formă de putregai umed. Petele moi de pe fructe, au coaja crăpată și prin crăpături apare un puf albicios. Atacul a fost sesizat numai pe terenuri acide și numai în condiții de umiditate atmosferică ridicată de peste 80-90 %. Transmitere-răspâdire. Speciile genului Pythium sunt niște ciuperci de sol care, pot deveni parazite în condiții de umiditate și temperatură ridicată și pot
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
condiții favorabile de umiditate mare, petele se pot uni și frunzele se usucă. Pe tulpinile mai groase, zonele bolnave, înnegrite, prezintă țesuturi ușor adâncite, mărginite de o dungă brună-cenușie (fig. 125). În interiorul acestei tulpini, apar caverne pline cu un mucegai albicios. Rădăcinile plantelor afectate putrezesc, iar plantele se usucă. Cele mai mari pagube se înregistrează în culturile semincere unde, simptomele de atac pot apărea și pe fructele care, nu vor mai produce semințe sau acestea vor fi depreciate, cu pete mici
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
atât în culturile de ceapă și praz de consum cât și în culturile semincere. Simptome. Boala poate fi semnalată pe toate organele cepei și prazului, pe frunze, tije florale, inflorescențe și bulbi. În zonele atacate ale frunzelor apar pete mici, albicioase, cu un inel galben. Zona centrală a petelor devine brunroșiatică, iar pe vreme umedă se acoperă cu un strat catifelat brun-negru Frunzele atacate se usucă înainte de vreme, iar dacă sunt condiții atacul trece pe bulbi, pe tunicile de la suprafață sau
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cepivorum. 8.6.8. Putregaiul cenușiu al cepei Botrytis allii Această boală frecvent produce pagube de 15-20 % la ceapă în culturi de câmp dar și în depozite. Simptome. Atacul se observă pe frunze și pe bulbi, prin apariția unor pete albicioase de 1-3 mm în diametru, circulare sau ovale, în dreptul cărora țesuturile se scufundă (fig. 131). Dacă este umiditate ridicată, pe țesuturile atacate apare un puf cenușiu, dens, iar plantele pier. Plantele mature pot prezenta o putrezire la bază, urmată de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]