1,684 matches
-
în superstiții, asociate de obicei răului, dar și binelui, devenind sfinți. Un exemplu de modificare locală a nervurii mitice biblice reprezintă dorința lui Adam și a Evei, morți la vârsta de 700 de ani, de a fi îngropați în muntele Alelei. În folclorul bucovinean s-au păstrat variante cosmogonice stranii, cu rădăcini foarte vechi: la început nu era nimic pe lume, decât un munte mare purtat de vânturi; din vârful său ieșea foc, iar din foc s-a născut o femeie
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
și ipoteza discriminării. Toate aceste ipoteze consideră că elemente specifice istoriei și tradițiilor populațiilor evreiești ar fi contribuit la creșterea derivei genetice prin procese precum selecția, efectul de fondator sau efectul „gâtului de sticlă” determinând, în final, creșterea frecvenței unor alele ce ar fi responsabile de IQ mai ridicat observant la indivizii cu origine evreiască. Aceste ipoteze au fost construite prin interpretarea unor observații psihometrice, antropologice și istorice însă niciun studiu epidemiologic, genetic sau de alt tip nu a fost realizat
Istoria naturală a inteligenței așkenazilor () [Corola-website/Science/316420_a_317749]
-
urmare, copiii născuți din aceste cupluri ar fi avut șanse mai mari de a supraviețui până la vârsta adultă (îngrijirile mai bune fiind legate de statutul social al părinților și de situația lor financiară) și deci de a transmite variantele genice (alelele) ce determină o inteligență superioară la generațiile următoare. Pentru a explica diferența observată față de alte populații europene autorii ipotezei au presupus că alelele favorabile din aceste populații au avut o probabilitate mai mică de transmitere deoarece cei cu inteligență ridicată
Istoria naturală a inteligenței așkenazilor () [Corola-website/Science/316420_a_317749]
-
de statutul social al părinților și de situația lor financiară) și deci de a transmite variantele genice (alelele) ce determină o inteligență superioară la generațiile următoare. Pentru a explica diferența observată față de alte populații europene autorii ipotezei au presupus că alelele favorabile din aceste populații au avut o probabilitate mai mică de transmitere deoarece cei cu inteligență ridicată alegeau o carieră ecleziastică ce impunea celibatul. Ipoteza persecuțiilor, emisă de Weyl și Possony, consideră că persecuțiile la care au fost supuse populațiile
Istoria naturală a inteligenței așkenazilor () [Corola-website/Science/316420_a_317749]
-
din regiunile tropicale și sub-tropicale, unde malaria este comună. O treime din populația din Africa sub-sahariană prezintă gena, deoarece în zonele în care malaria este des întâlnită, prezența genei este benefică: astfel, oamenii care au doar una din cele două alele ale genei, deși nu devin imuni la malarie, sunt mult mai toleranți la infecție, prezentând simptome mai puțin severe, și având o mortalitate mult mai mică atunci când sunt infectați. Prevalența bolii în Statele Unite este de aproximativ 1 la 5.000
Anemia falciformă () [Corola-website/Science/326845_a_328174]
-
populația europeană fibroza chistica are o incidență de aproximativ 1/2.500 nou-născuți, ceea ce ar corespunde unei frecvente a heterozigoților de 1/25. Boală are o transmitere de tip autosomal recesiv. Părinții unui copil bolnav sunt heterozigoți (poartă o variantă - "alela" - mutanta și una normală a genei "CFTR" și sunt sănătoși). Riscul de recurenta în familie, după nașterea unui copil afectat de această boală, este ridicat, de 25%. Boală se poate manifestă sub trei forme de gravitate variabilă. Gravitatea bolii depinde
Fibroză chistică () [Corola-website/Science/308516_a_309845]
-
se pot observa diferențe în manifestarea bolii. O concordanță semnificativ mai mare a severității bolii a fost observată la gemenii monozigoți (care sunt identici din punct de vedere genotipic) decât la gemenii dizigoți (care au în comun doar 50% din alele și care pot suferi influențe variabile ale mediului înconjurător). Cand proteină CFTR este defectă, celulele epiteliale nu pot regla modul în care clorul (care face parte din sarea numită clorura de sodiu) trece prin membranele celulare. Acest lucru perturbă echilibrul
Fibroză chistică () [Corola-website/Science/308516_a_309845]
-
Dominantă în genetică este (la nivelul genei) o relație de afinitate între alelele unei gene prin care o alela poate să mascheze (atenueze) expresia fenotipica a altei alele existente într-un locus. Inversul dominantei se numește în acest caz recesivitate, adică o stare de alela, în care alela se manifestă fenotipic numai dacă
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
Dominantă în genetică este (la nivelul genei) o relație de afinitate între alelele unei gene prin care o alela poate să mascheze (atenueze) expresia fenotipica a altei alele existente într-un locus. Inversul dominantei se numește în acest caz recesivitate, adică o stare de alela, în care alela se manifestă fenotipic numai dacă nu este prezentă (prin acțiune) o
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
Dominantă în genetică este (la nivelul genei) o relație de afinitate între alelele unei gene prin care o alela poate să mascheze (atenueze) expresia fenotipica a altei alele existente într-un locus. Inversul dominantei se numește în acest caz recesivitate, adică o stare de alela, în care alela se manifestă fenotipic numai dacă nu este prezentă (prin acțiune) o altă alela. Dominantă apare pentru că genă dominantă e transpusa
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
la nivelul genei) o relație de afinitate între alelele unei gene prin care o alela poate să mascheze (atenueze) expresia fenotipica a altei alele existente într-un locus. Inversul dominantei se numește în acest caz recesivitate, adică o stare de alela, în care alela se manifestă fenotipic numai dacă nu este prezentă (prin acțiune) o altă alela. Dominantă apare pentru că genă dominantă e transpusa în proteine mult mai eficient decât cealaltă. Relațiile interalelice sunt relațiile genotipice care se stabilesc între alelele
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
o relație de afinitate între alelele unei gene prin care o alela poate să mascheze (atenueze) expresia fenotipica a altei alele existente într-un locus. Inversul dominantei se numește în acest caz recesivitate, adică o stare de alela, în care alela se manifestă fenotipic numai dacă nu este prezentă (prin acțiune) o altă alela. Dominantă apare pentru că genă dominantă e transpusa în proteine mult mai eficient decât cealaltă. Relațiile interalelice sunt relațiile genotipice care se stabilesc între alelele unei gene la
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
să mascheze (atenueze) expresia fenotipica a altei alele existente într-un locus. Inversul dominantei se numește în acest caz recesivitate, adică o stare de alela, în care alela se manifestă fenotipic numai dacă nu este prezentă (prin acțiune) o altă alela. Dominantă apare pentru că genă dominantă e transpusa în proteine mult mai eficient decât cealaltă. Relațiile interalelice sunt relațiile genotipice care se stabilesc între alelele unei gene la organismele diploide și care modifică expresia lor fenotipica. Organismele diploide au câte două
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
alela, în care alela se manifestă fenotipic numai dacă nu este prezentă (prin acțiune) o altă alela. Dominantă apare pentru că genă dominantă e transpusa în proteine mult mai eficient decât cealaltă. Relațiile interalelice sunt relațiile genotipice care se stabilesc între alelele unei gene la organismele diploide și care modifică expresia lor fenotipica. Organismele diploide au câte două alele pentru fiecare genă (sau, generalizând, pentru fiecare locus, indiferent dacă acesta corespunde unei regiuni codante sau nu), fiecare fiind situată pe câte unul
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
Dominantă apare pentru că genă dominantă e transpusa în proteine mult mai eficient decât cealaltă. Relațiile interalelice sunt relațiile genotipice care se stabilesc între alelele unei gene la organismele diploide și care modifică expresia lor fenotipica. Organismele diploide au câte două alele pentru fiecare genă (sau, generalizând, pentru fiecare locus, indiferent dacă acesta corespunde unei regiuni codante sau nu), fiecare fiind situată pe câte unul din cromozomii omologi. Dacă într-o populație există două alele diferite (notate cu "A" și "a") atunci
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
lor fenotipica. Organismele diploide au câte două alele pentru fiecare genă (sau, generalizând, pentru fiecare locus, indiferent dacă acesta corespunde unei regiuni codante sau nu), fiecare fiind situată pe câte unul din cromozomii omologi. Dacă într-o populație există două alele diferite (notate cu "A" și "a") atunci se pot forma trei genotipuri: "ĂĂ", "Ăă" și "ăă". Indivizii care au genotipurile "ĂĂ" și "ăă" sunt homozigoți iar cei cu genotipul "Ăă" sunt heterozigoți. Fenotipurile asociate acestor genotipuri pot fi identice sau
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
trei genotipuri: "ĂĂ", "Ăă" și "ăă". Indivizii care au genotipurile "ĂĂ" și "ăă" sunt homozigoți iar cei cu genotipul "Ăă" sunt heterozigoți. Fenotipurile asociate acestor genotipuri pot fi identice sau diferite. Dacă genotipurile "ĂĂ" și "Ăă" au același fenotip atunci alela "A" este considerată ca alela dominantă iar alela "a" că alela recesiva, prezența alelei "A" mascând expresia fenotipica a alelelei "a". Manifestarea fenotipica a alelei "a" se va putea observa doar la organismele homozigote cu genotipul "ăă". Relațiile de dominantă
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
ăă". Indivizii care au genotipurile "ĂĂ" și "ăă" sunt homozigoți iar cei cu genotipul "Ăă" sunt heterozigoți. Fenotipurile asociate acestor genotipuri pot fi identice sau diferite. Dacă genotipurile "ĂĂ" și "Ăă" au același fenotip atunci alela "A" este considerată ca alela dominantă iar alela "a" că alela recesiva, prezența alelei "A" mascând expresia fenotipica a alelelei "a". Manifestarea fenotipica a alelei "a" se va putea observa doar la organismele homozigote cu genotipul "ăă". Relațiile de dominantă și recesivitate sunt relații care
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
au genotipurile "ĂĂ" și "ăă" sunt homozigoți iar cei cu genotipul "Ăă" sunt heterozigoți. Fenotipurile asociate acestor genotipuri pot fi identice sau diferite. Dacă genotipurile "ĂĂ" și "Ăă" au același fenotip atunci alela "A" este considerată ca alela dominantă iar alela "a" că alela recesiva, prezența alelei "A" mascând expresia fenotipica a alelelei "a". Manifestarea fenotipica a alelei "a" se va putea observa doar la organismele homozigote cu genotipul "ăă". Relațiile de dominantă și recesivitate sunt relații care se stabilesc datorită
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
și "ăă" sunt homozigoți iar cei cu genotipul "Ăă" sunt heterozigoți. Fenotipurile asociate acestor genotipuri pot fi identice sau diferite. Dacă genotipurile "ĂĂ" și "Ăă" au același fenotip atunci alela "A" este considerată ca alela dominantă iar alela "a" că alela recesiva, prezența alelei "A" mascând expresia fenotipica a alelelei "a". Manifestarea fenotipica a alelei "a" se va putea observa doar la organismele homozigote cu genotipul "ăă". Relațiile de dominantă și recesivitate sunt relații care se stabilesc datorită interacțiunii între două
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
homozigoți iar cei cu genotipul "Ăă" sunt heterozigoți. Fenotipurile asociate acestor genotipuri pot fi identice sau diferite. Dacă genotipurile "ĂĂ" și "Ăă" au același fenotip atunci alela "A" este considerată ca alela dominantă iar alela "a" că alela recesiva, prezența alelei "A" mascând expresia fenotipica a alelelei "a". Manifestarea fenotipica a alelei "a" se va putea observa doar la organismele homozigote cu genotipul "ăă". Relațiile de dominantă și recesivitate sunt relații care se stabilesc datorită interacțiunii între două alele și nu
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
genotipuri pot fi identice sau diferite. Dacă genotipurile "ĂĂ" și "Ăă" au același fenotip atunci alela "A" este considerată ca alela dominantă iar alela "a" că alela recesiva, prezența alelei "A" mascând expresia fenotipica a alelelei "a". Manifestarea fenotipica a alelei "a" se va putea observa doar la organismele homozigote cu genotipul "ăă". Relațiile de dominantă și recesivitate sunt relații care se stabilesc datorită interacțiunii între două alele și nu sunt proprietăți intrinsece ale alelelor: în multe situații una și aceeași
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
recesiva, prezența alelei "A" mascând expresia fenotipica a alelelei "a". Manifestarea fenotipica a alelei "a" se va putea observa doar la organismele homozigote cu genotipul "ăă". Relațiile de dominantă și recesivitate sunt relații care se stabilesc datorită interacțiunii între două alele și nu sunt proprietăți intrinsece ale alelelor: în multe situații una și aceeași alela poate fi dominantă față de o alela și recesiva față de altă alela. Genele sunt poziționate pe cromozomi, poziția fiecărei gene fiind numită "locus" (la plural "loci"). Cei
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
a alelelei "a". Manifestarea fenotipica a alelei "a" se va putea observa doar la organismele homozigote cu genotipul "ăă". Relațiile de dominantă și recesivitate sunt relații care se stabilesc datorită interacțiunii între două alele și nu sunt proprietăți intrinsece ale alelelor: în multe situații una și aceeași alela poate fi dominantă față de o alela și recesiva față de altă alela. Genele sunt poziționate pe cromozomi, poziția fiecărei gene fiind numită "locus" (la plural "loci"). Cei doi loci omologi (loci situați pe aceeași
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
a" se va putea observa doar la organismele homozigote cu genotipul "ăă". Relațiile de dominantă și recesivitate sunt relații care se stabilesc datorită interacțiunii între două alele și nu sunt proprietăți intrinsece ale alelelor: în multe situații una și aceeași alela poate fi dominantă față de o alela și recesiva față de altă alela. Genele sunt poziționate pe cromozomi, poziția fiecărei gene fiind numită "locus" (la plural "loci"). Cei doi loci omologi (loci situați pe aceeași poziție pe perechea de cromozomi omologi) pot
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]