1,689 matches
-
imunoglobulinice (Zarnea și Mihăescu, 1995). Alotipurile imunoglobulinice apar astfel ca fiind rezultatul variațiilor din secvența de aminoacizi a regiunii constante a catenelor H și L, moștenite ereditar în manieră mendeliană și după un model de ereditate codominantă, ceea ce face ca alelele distincte dintr-un același locus genic să se exprime în egală măsură, condiționând exprimarea unui anumit alotip, prin care este caracterizat fiecare individ uman. Markerul G1m(a) din moleculele IgG1 are secvența Asp-Glu-Leu-Thr-Lys, la unii indivizi umani, pe când la alții
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
prin care este caracterizat fiecare individ uman. Markerul G1m(a) din moleculele IgG1 are secvența Asp-Glu-Leu-Thr-Lys, la unii indivizi umani, pe când la alții, această secvență este Glu-Glu-Met-Thr-Lys, apărând astfel o diferență de doi aminoacizi. Pentru IgG3 s-au descris 14 alele. În afară de acești markeri alotipici din IgG și IgA, s-au mai identificat două alotipuri și pentru IgE. Dintre alelele sistemului alotipic, identificate până în prezent la om, factorul Gm este cel mai complex. Sistemele alotipice Gm și Inv sunt controlate de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
umani, pe când la alții, această secvență este Glu-Glu-Met-Thr-Lys, apărând astfel o diferență de doi aminoacizi. Pentru IgG3 s-au descris 14 alele. În afară de acești markeri alotipici din IgG și IgA, s-au mai identificat două alotipuri și pentru IgE. Dintre alelele sistemului alotipic, identificate până în prezent la om, factorul Gm este cel mai complex. Sistemele alotipice Gm și Inv sunt controlate de gene nealele, situate în cromozomi diferiți, deoarece catenele L și H sunt, la rândul lor, codificate de gene nealele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Inv sunt controlate de gene nealele, situate în cromozomi diferiți, deoarece catenele L și H sunt, la rândul lor, codificate de gene nealele, situate în cromozomi diferiți. Markerii alotipici Inv din catenele L de tip K, reprezintă consecința existenței unor alele distincte Inv. În regiunea C a catenelor L de tip Κ, în poziția 153, la alotipurile Inv(1), Inv(2) și Inv(3), se află aminoacidul alanina, pe când, în poziția 191, la Inv(1) și Inv(2) se află leucina
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Ghyka, 1974). În esență, variabilitatea alotipică semnifică faptul că orice moleculă imunoglobulinică, provenită de la un individ uman poate fi imunogenă pentru alți indivizi umani, la care se comportă ca aloantigen. Variantele alotipice sunt consecința existenței genelor sub formă de perechi (alele) la organismele diploide și a realizării de serii polialele, prin mutație recurentă. Diferențele în antigenicitatea alotipică a imunoglobulinelor se transmit ereditar, după modelul mendelian. Ca și în alte sisteme alelice, și în acest sistem al antigenicității alotipice a imunoglobulinelor, indivizii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
prin mutație recurentă. Diferențele în antigenicitatea alotipică a imunoglobulinelor se transmit ereditar, după modelul mendelian. Ca și în alte sisteme alelice, și în acest sistem al antigenicității alotipice a imunoglobulinelor, indivizii umani pot fi homozigoți și heterozigoți. În condiția heterozigotă alelele constituente ale genotipului diploid se manifestă în egală măsură, manifestând raport de codominanță. De exemplu, alotipurile b4b5 din catenele L ale imunoglobulinelor de iepure, se pot exprima astfel: un organism homozigot b4 b4 sau b5b5 exprimă alotipul b4, respectiv alotipul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și b5 și totodată funcționarea mecanismului de excludere alelică care impune realizarea rearanjamentului genic imunoglobulinic eficient doar în cadrul unuia dintre cei doi cromozomi omologi ai unei perechi, astfel că în oricare celulă va fi utilizată doar una dintre cele două alele. La nivelul populației de celule a clonei vor putea fi însă exprimate ambele alele codominante. Variantele alotipice sunt rezultatul mutațiilor genice punctiforme care determină substituții de baze azotate în segmentele genice și respectiv, de aminoacizi în regiunile CH și CL
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
imunoglobulinic eficient doar în cadrul unuia dintre cei doi cromozomi omologi ai unei perechi, astfel că în oricare celulă va fi utilizată doar una dintre cele două alele. La nivelul populației de celule a clonei vor putea fi însă exprimate ambele alele codominante. Variantele alotipice sunt rezultatul mutațiilor genice punctiforme care determină substituții de baze azotate în segmentele genice și respectiv, de aminoacizi în regiunile CH și CL ale catenelor imunoglobulinice. 2.1.4. VARIAȚIA IDIOTIPICĂ A IMUNOGLOBULINELOR Idiotipul imunoglobulinic reprezintă o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
proces complex, realizat post-translațional. Utilizându-se cele aproximativ 1000 de segmente genice pentru catenele imunoglobulinice din linia germinală se produc câteva miliarde de specificități imunoglobulinice diferite, constituind repertoriul imunoglobulinelor (pentru detalii vezi Zarnea și Mihăescu, 1995). Prin rearanjamentele independente ale alelelor pentru catenele L de tip κ și de tip λ, realizate în fiecare cromozom omolog din perechile de cromozomi 2 și, respectiv 22, pot rezulta patru gene care codifică pentru patru catene L diferite. În mod similar, pot rezulta două
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ordonat și exclusivist al genezei unei gene funcționale pentru sinteza imunoglobulinei se pare că odată ce o genă funcțională pentru o catenă H sau pentru o catenă L poate fi făcută printr-un rearanjament corespunzător de segmente genice, rearanjamentele ulterioare ale alelelor alternative sunt stopate, fenomen care se numește excludere alelică. Aceasta înseamnă că în perechea de cromozomi în care se află locii genici pentru imunoglobuline, doar alelele de pe unul dintre cei doi cromozomi omologi sunt supuse mecanismului combinării cu specificitate de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
L poate fi făcută printr-un rearanjament corespunzător de segmente genice, rearanjamentele ulterioare ale alelelor alternative sunt stopate, fenomen care se numește excludere alelică. Aceasta înseamnă că în perechea de cromozomi în care se află locii genici pentru imunoglobuline, doar alelele de pe unul dintre cei doi cromozomi omologi sunt supuse mecanismului combinării cu specificitate de situs, adică rearanjamentului sau combinatoricei de segmente genice, pe când acelea din celălalt cromozom omolog sunt nefuncționale. Nu se știe care sunt mecanismele prin care este aleasă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
doi cromozomi omologi sunt supuse mecanismului combinării cu specificitate de situs, adică rearanjamentului sau combinatoricei de segmente genice, pe când acelea din celălalt cromozom omolog sunt nefuncționale. Nu se știe care sunt mecanismele prin care este aleasă una sau cealaltă dintre alele pentru a fi supusă mecanismului de rearanjament de segmente genice și generarea unei gene imunoglobulinice funcționale. Probabil, randomizarea, ca și în cazul inactivării unuia dintre cei doi cromozomi X (lionizare) la femela mamiferelor este implicată în proces. Nu este exclusă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
instantaneu, pe principiul împerecherii bazelor complementare Watson-Crick. Acesta ar avea efectul fenomenului de interferență ARN. Ar rezulta o moleculă dublu-catenară de ARN, ineficientă în traducere, deoarece ribozomii nu se pot asocia cu mesagerii dublu-catenari. În cazul sintezei imunoglobulinelor, funcționarea ambelor alele în care este înscrisă informația genetică ar conduce la sinteza imunoglobulinelor ale căror situsuri de combinare cu antigenul ar fi complementare. Moleculele complementare de anticorpi s-ar combina între ele, ceea ce ar compromite eficiența răspunsului imun. Unilateralitatea informației secvențiale, funcțională
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
este permis spre a produce o singură genă funcțională pentru catena ușoară și o singură genă funcțională pentru catena grea. Dat fiind faptul că în fiecare eveniment de rearanjament sunt implicate segmente genice imunoglobulinice situate într-unul și același cromozom, alelele corespunzătoare din cromozomul omolog nu sunt exprimate într-o aceeași celulă. Acest fenomen poartă denumirea de excludere alelică. Excluderea alelică este consecința realizării unui rearanjament fructuos de segmente genice, finalizat cu geneza unei gene funcționale ce dirijează sinteza catenelor imunoglobulinice
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
același rearanjament de segmente genice în cromozomul omolog. Utilizarea unei probe marker cu specificitate pentru segmentele genice imunoglobulinice care va reacționa deopotrivă cu regiunea specifică supusă rearanjamentului dintr-un cromozom și cu regiunea specifică nesupusă rearanjamentului din omologul acestuia, reprezentând alela primei, dar care nu a suferit rearanjamentul de segmente genice a permis evidențierea acestui fenomen. Pattern-ul obișnuit pe care îl prezintă alela rearanjată devenită genă activă pentru catena imunoglobulinică poate fi interpretat în termeni ai deleției materialului genetic dintre
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
regiunea specifică supusă rearanjamentului dintr-un cromozom și cu regiunea specifică nesupusă rearanjamentului din omologul acestuia, reprezentând alela primei, dar care nu a suferit rearanjamentul de segmente genice a permis evidențierea acestui fenomen. Pattern-ul obișnuit pe care îl prezintă alela rearanjată devenită genă activă pentru catena imunoglobulinică poate fi interpretat în termeni ai deleției materialului genetic dintre locii genici recombinanți V și C. În celulele active imunologic pot apare două tipuri de organizare genică:a)probele pentru gena activă pot
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
nearanjantă din linia germinală pentru Igo. Oricare dintre acești loci poate fi rearanjat, spre a genera o genă productivă Ig+ sau o genă neproductivă Ig -. Prezența unei gene active pentru o catenă funcțională imunoglobulinică elimină posibilitatea rearanjamentelor ulterioare în cealaltă alelă. Celula are configurația imunogenetică Igo /Ig+. Dacă rearanjamentul este neproductiv, rezultă în celulă o configurație Igo /Igo, astfel încât alela germinală nesupusă rearanjamentului este preluată de mecanismele reglatoare celulare și supusă rearanjamentului. Dacă acesta se dovedește a fi productiv, celula va
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Ig+ sau o genă neproductivă Ig -. Prezența unei gene active pentru o catenă funcțională imunoglobulinică elimină posibilitatea rearanjamentelor ulterioare în cealaltă alelă. Celula are configurația imunogenetică Igo /Ig+. Dacă rearanjamentul este neproductiv, rezultă în celulă o configurație Igo /Igo, astfel încât alela germinală nesupusă rearanjamentului este preluată de mecanismele reglatoare celulare și supusă rearanjamentului. Dacă acesta se dovedește a fi productiv, celula va căpăta configurația Ig+ /Ig- și prezența unei alele active pentru sinteza unei catene imunoglobulinice funcționale este prin ea însăși
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
rearanjamentul este neproductiv, rezultă în celulă o configurație Igo /Igo, astfel încât alela germinală nesupusă rearanjamentului este preluată de mecanismele reglatoare celulare și supusă rearanjamentului. Dacă acesta se dovedește a fi productiv, celula va căpăta configurația Ig+ /Ig- și prezența unei alele active pentru sinteza unei catene imunoglobulinice funcționale este prin ea însăși suficientă spre a bloca realizarea unui rearanjament nou în cadrul celeilalte alele. Dacă se produc două rearanjamente neproductive succesive, celula capătă configurația Ig- / Ig-. Există date care atestă faptul că
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
supusă rearanjamentului. Dacă acesta se dovedește a fi productiv, celula va căpăta configurația Ig+ /Ig- și prezența unei alele active pentru sinteza unei catene imunoglobulinice funcționale este prin ea însăși suficientă spre a bloca realizarea unui rearanjament nou în cadrul celeilalte alele. Dacă se produc două rearanjamente neproductive succesive, celula capătă configurația Ig- / Ig-. Există date care atestă faptul că în asemenea cazuri se mai produc încă noi rearanjamente în genele imunoglobulinice inactive, precum și date care converg spre concluzia că încercările succesive
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
doar cu o parte a acesteia (genă deletată, sau trunchiată) și alta cu un duplicat în tandem al acestei gene. În anumite cazuri, ambele cromatide pot să asigure supraviețuirea organismului. Astfel, haptoglobina 2 este consecința fuziunii unei părți mari a alelei H pIF cu alela HpIS, rezultând Hp2α și un produs deletat care se pierde. Tot astfel, hemoglobina Lepore are o catenă globinică anormală, a cărei secvență N -terminală aparține catenei δ, iar secvența C-terminală aparține catenei β. Evenimentul genetic
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
a acesteia (genă deletată, sau trunchiată) și alta cu un duplicat în tandem al acestei gene. În anumite cazuri, ambele cromatide pot să asigure supraviețuirea organismului. Astfel, haptoglobina 2 este consecința fuziunii unei părți mari a alelei H pIF cu alela HpIS, rezultând Hp2α și un produs deletat care se pierde. Tot astfel, hemoglobina Lepore are o catenă globinică anormală, a cărei secvență N -terminală aparține catenei δ, iar secvența C-terminală aparține catenei β. Evenimentul genetic care a condus la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
a implicat o deleție a unei părți a clusterului genic care codifică catenele globinice. La orice locus genic supus duplicației genice, individul biologic va avea patru copii genice, în loc de două și, dacă acestea prezintă variații structural-funcționale ele pot deveni patru alele distincte. Poliploidia este relativ comună la pești, dar este incompatibilă cu reproducerea la speciile la care s-au diferențiat morfologic cromozomii de sex, întrucât, de regulă, indivizii cu configurații cromozomale XXXX, XXXY și XXYY sunt sterili. În cazul duplicației poliploide
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
nu este lincat cu acela al catenei H (sistemul Gm). Subclasele de imunoglobuline par a reprezenta „experimente curente” în evoluția acestor molecule, suportul pentru o asemenea afirmație fiind adus de datele cu privire la evoluția subclaselor catenei γ, la bovine. Cele mai multe dintre alelele descoperite au avantaj selectiv neutral. Esențial este că nu s-a pierdut capacitatea de a sintetiza clase de imuoglobuline cu valoare adaptativă. În privința alotipurilor catenei grele umane, M. J. Hobart (1975) afirmă că atunci când este vorba de o asemenea problemă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
umane, M. J. Hobart (1975) afirmă că atunci când este vorba de o asemenea problemă, el intră într-o zonă confuză a înțelegerii imunologilor, având următoarele două argumente:a)nomenclatura a suferit revizie recentă fără a se clarifica ce este o alelă, în ceea ce privește alotipul;b)alotipul devine o problemă reală, de semantică, deoarece se pare că variantele Gm reflectă substituții unice de aminoacizi care sunt consecința mutațiilor punctiforme din secvența ADN ce codifică pentru catenele γ, adică din cistronii catenelor γ. Recombinările
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]