954 matches
-
-lea o populație rurală majoritară. Tocmai această populație care a trecut din zona rurală în cea urbană este cea care a format clasa de mijloc și a contribuit la perpetuarea formelor culturale preferate, forme care au devenit curând populare. Răspândirea alfabetizării în rândul acestei populații, tipărirea de carte și interesul tot mai crescut al unor intelectuali față de folclor au dus la apariția unei culturi "de frontieră", care, în condițiile dezvoltării industriale din secolul al XIX-lea, a devenit din ce în ce mai "populară". Un
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
din ceea ce Mary Rogers numește seria Barbie "întâlnirea dintre iconuri". Aceasta include Barbie-fană Elvis, Barbie-Cenușăreasă, Barbie-Vrăjitoarea-cea-Bună sau Barbie-Dorotea (din Vrăjitorul din Oz). Singura legătură a păpușii cu școala și educația se rezumă, probabil, la apariția ei într-o campanie pentru alfabetizare a Asociației Bibliotecii Americane din 1997, în care imaginea Barbie a apărut în centrul unui poster cu sloganul: "Cititul este întot-deauna la modă"126. Barbie-Cenușăreasă Barbie-Dorotea Pe lângă exemplarele de Barbie aparținând altor rase și etnii, creatorii au avut ideea de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de bază scoțându-l din rândul tinerilor cinstiți (subl.ns.)”. Tov, Vasile Rășchitoru l-a scos în evidență pe „...Tov. Tudose Gheorghe, secret. org. de bază a Gospodăriei Agricole <<Victoria Socialismului>> din Rășcani care a antrenat tineretul la cursurile de alfabetizare și muncă voluntară”. Tov. Conțu Gheorghe ce venise tocmai din satul Sasova, comuna Scânteia, a profitat din plin de ocazia oferită pentru a da, ca toți ceilalți, cu barda oratorică în „...chiaburii și reacționarii din sat care a lansat diferite
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
înregistrat un procent al știutorilor de carte mai mare de 50% - Focșani (53,1%, cel mai mare procent), Tecuci (50,7%) și Galați (50,4%). Este interesant de remarcat faptul că orașe precum Bacău (locul cinci, cu un grad de alfabetizare de 48,5%) sau Vaslui (locul șase, cu 43%) aveau un număr mai scăzut de analfabeți decât orașul Iași (locul opt, cu 41,5%). Prezentăm, mai jos, un tabel cu gradul de instrucție al locuitorilor din orașele capitale de județ
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
statistica mai sus amintită scoate în evidență ponderea relativ însemnată (în creștere față de cea din anul 1899), pe care o aveau cetățenii români în orașele din regiunea analizată. Trebuie să menționăm faptul că, având drept scop principal identificarea gradului de alfabetizare în rândul orășenilor, ancheta a luat în calcul numai populația cu vârsta mai mare de opt ani. Astfel, au fost recenzați doar 331.632 de locuitori din totalul de 390.261 (restul de 58.629 erau copii cu vârsta cuprinsă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
particulari - 456, funcționari - 1.927, pensionari - 121, muncitori cu brațele - 1.757, servitori - 1.206, alte profesii - 491, fără profesie/persoane aflate în întreținere - 12.100. Datele ce surprind știința de carte a populației orașului, reflectă un grad ridicat de alfabetizare. Astfel, din numărul total al locuitorilor cu vârta de peste șapte ani (20.254), știau să scrie și să citească un număr de 15.370 persoane (76% din total) - 8.497 populație masculină, 6.873 populație feminină. Datele oficiale puse la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de locuitori (2,21%), alte localități din zona Moldovei - 6.509 locuitori (20,90%), localități din celelalte provincii ale țării - 5.269 (16,92%). În privința științei de carte a populației României, situația înregistrată în 1930 ne indică următorul nivel de alfabetizare: din totalul persoanelor recenzate - 14.524.878 (au fost recenzate numai persoanele trecute de vârsta de șapte ani), doar 8.250.183 locuitori știau să scrie și/sau să citescă (57,1%). Situația era radical îmbunătățită față de cea din anul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
14.524.878 (au fost recenzate numai persoanele trecute de vârsta de șapte ani), doar 8.250.183 locuitori știau să scrie și/sau să citescă (57,1%). Situația era radical îmbunătățită față de cea din anul 1912, atunci când gradul de alfabetizare era de numai 39,3%. Totuși, aceste procente plasau România în rândul țărilor europene cu cele mai ridicate cote ale analfabetismului, datele de mai jos fiind edificatoare, în acest sens (procentele știutorilor de carte și anul de referință): Franța - 94
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în provinciile din partea de vest a țării: Banat (72,0%) și Transilvania (68,3%). Acestea erau urmate de provinciile din partea de nord a României: Bucovina (65,7%) și Crișana Maramureș (61,5%). La nivel național, cotele cele mai scăzute de alfabetizare au fost înregistrate în Basarabia. Aici, totalul celor care aveau știința cărții reprezenta numai 38,2% dintre locuitorii cu vârsta mai mare de șapte ani - dublu față de procentele din 1897 (19,4%). Numărul mare al locuitorilor analfabeți din Basarabia provenea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de locuitori cu știință de carte, la nivel național, Bacăul ocupa locul dou)zeci, cu un total de 20.597 persoane. Raportând aceste date la totalul locuitorilor trecuți de vârsta de șapte ani (26.799), vom obține o rată a alfabetizării de 77,2%, procent ce aduce Bacăul pe locul 16 între orașele țării (imediat după orașul Ploiești - 77,9%). La nivelul Moldovei, procentul Bacăului plasa orașul pe locul trei - la fel ca în anul 1912 -, după Galați (78,6%) și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a mutat în casă nouă, pe trada Ștefan cel Mare, pe locul fostului restaurant cu grădină de vară „Parcul trandafirilor”. Iată un portret scris al unui securist: individ fără absolut niciun scrupul; ca studii, patru clase sau curs rapid de alfabetizare; înălțimea nu conta, fiind considerată un amănunt derizoriu; din toamnă și până-n primăvară, „organele” erau îmbrăcate cu costume la două rânduri, haine negre din piele (probabil confiscate de la foștii agenți ai Siguranței), pălării de fetru și ca accesoriu important, o
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și simplu dinaintea ochilor noștri. Ea poate fi constatată privind la țările care sunt bogate și au totodată un anumit nivel de educație și analizând care dintre condiții a precedat-o pe cealaltă. (...) În 1960, Taiwanul avea o rată de alfabetizare mult mai mică decât Filipine și jumătate din venitul acestei țări pe cap de locuitor; astăzi Taiwanul are un venit de zece ori mai mare". (Taleb, 2014, pp. 217-218) Reiese că deturnarea educației de la scopurile ei firești nu produce rezultatele
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
texte specializate Într-un domeniu familiar; capacitatea de a utiliza elemente ajutătoare (diagrame, hârtii, notițe) pentru a Înțelege sau produce texte scrise sau mesaje verbale (conversații, instrucțiuni, interviuri, discursuri). 3. Competențe În matematică și competențe elementare În științe și tehnologie Alfabetizarea matematică este abilitatea de a aduna, scădea, Înmulți și Împărți mental sau În scris pentru a rezolva o gamă de probleme În situațiile vieții de fiecare zi. Accentul se pune mai ales pe proces decât pe rezultat, mai degrabă pe
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
matematic, de a Înțelege și utiliza diferite reprezentări ale obiectelor, fenomenelor și situațiilor matematice; capacitatea de a distinge Între concepte matematice (de exemplu: distincția dintre afirmație și supoziție); 55 capacitatea de a utiliza elemente și instrumente ajutătoare (inclusiv tehnologii informaționale) Alfabetizarea științifică se referă la abilitatea și dorința de a utiliza cunoștințele și metodologia menită să explice lumea naturală. Competența În tehnologie este văzută ca Înțelegerea și utilizarea(aplicarea) acelor cunoștințe și metode care pot modifica cadrul natural ca răspuns la
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
a aplica noile cunoștințe și deprinderi intr-o varietate de contexte - acasă. la serviciu, În educație și instruire. Motivarea și Încrederea individului sunt cruciale pentru această competență. Deprinderile de Învățare urmează dobândirii unor deprinderi de bază fundamentale cum ar fi alfabetizarea, numerația și TIC, care sunt necesare pentru Învățarea ulterioară. Construind pe aceste competente, individul trebuie să fie capabil să acceseze, sa dobândească, să prelucreze, să asimileze noi cunoștințe și deprinderi. Aceasta presupune un management eficient al propriei Învățări, cariere sau
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
toți copiii până în 2015. * Să elimine diferențele de gen în educația primară și cea secundară. * Să îmbunătățească situația îngrijirii și educației pentru copilăria timpurie. * Să asigure acces echitabil la programele "deprinderi pentru viață" (life skills). * Să obțină o creștere a alfabetizării adulților cu până la 50% până în 2015 * Să îmbunătățească toate aspectele calității educației. În afara strategiei de direcționare a fondurilor sistemelor educaționale din țările asistate înspre educația primară, Banca Mondială s-a implicat, începând cu anul 2002, în efortul global de accelerare
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
programelor educaționale ale Germaniei naziste și cele din Africa de Sud din timpul apartheidului (UNESCO,1990a10). Pe de alta parte, alți delegați doreau ca educația fundamentală să accentueze valorile morale și spirituale. Este cazul țărilor musulmane, pentru care motivul fundamental al alfabetizării este ca indivizii să fie capabili să înțeleagă învățăturile morale ale Coranului (UNESCO,1990a10-12). Nu s-a căzut de acord nici în privința scopurilor economice aparținând educației fundamentale, foarte mulți dintre participanți avertizând asupra riscurilor pe care le presupune definirea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
țările sărace. Acestea trebuie să hotărască cum să împartă cheltuielile între educația primară și secundară și cea post-secundară. În timp ce poziția Băncii Mondiale era pentru redirecționarea cheltuielilor, în țările în curs de dezvoltare, de la educație secundară și superioară înspre programele de alfabetizare în masă, unii delegați și-au exprimat îngrijorarea că în felul acesta "țările lor sunt permanent condamnate spre trepte inferioare pe scara educației" (UNESCO, 1990a 14). 2.2.2. Echitatea și provocările Educației pentru toți (EFA) Centrarea Conferinței pe echitate
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
globală. O altă inițiativă a Educației pentru Toți are loc în țările africane vorbitoare de franceză Burkina Faso, Ciad, Mali, Mauritania, Nigeria și Senegal. Acest efort implică echipe naționale de instruire care lucrează cu voluntari în domeniul educației pentru a aduce alfabetizarea populației locale. În cadrul tuturor acestor programe, educația pentru sănătate este centrală în educația primară. La un an după angajamentele Conferinței Mondiale asupra Educației pentru Toți, economistul Jacques Hallak a început să pună la îndoială posibilitatea realizării Educației pentru Toți. Hallak
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
educația primară. La un an după angajamentele Conferinței Mondiale asupra Educației pentru Toți, economistul Jacques Hallak a început să pună la îndoială posibilitatea realizării Educației pentru Toți. Hallak a susținut că realizarea drepturilor universale ale omului ar trebui să preceadă alfabetizarea. Argumentul adus de Hallak este conținut într-o lucrare intitulată "Educația pentru Toți: Mari așteptări sau false speranțe" (Education for All High Expectations or False Hopes, 1991) care a fost prezentată la Conferința asupra educației primare, înainte de Jomtien, ținută la
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
argumentat și acum deja confirmat. Hallak a identificat cinci obstacole majore în calea realizării acestui deziderat. Primul obstacol îl constituie politicile economice ale națiunilor în curs de dezvoltare. În multe țări există puțin sprijin politic pentru alocarea resurselor programelor de alfabetizare în masă. Multe națiuni se confruntă cu lipsa resurselor interne sau există o rea-voința din partea partidelor politice în ceea ce privește trecerea resurselor către educația populațiilor rurale, marginalizate și minoritare. În plus, ideologiile politice trec de la sprijinul din partea unui stat al bunăstării la
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
fost adoptat noul program Comunitatea E-Learning (2004-2006). Prin promovarea acțiunilor de folosire eficientă a tehnologiilor informaționale și comunicaționale (ICT), programul integrează aspectele formale și nonformale ale educației permanente și combină diferite mijloace și servicii astfel încât să promoveze la scară largă alfabetizarea digitală, să dezvolte campusurile virtuale europene, legăturile electronice între școlile din Europa (e-twinning of schools) și utilizarea novatoare a celor mai bune practici și a cooperării. 2.3.4. Compatibilizarea sistemelor de educație și formare În același timp, educația permanentă
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
formatori pe piața muncii. Progresia în numărul de aplicanți pentru programele de formare. Procentajul de profesori care urmează cursuri de formare profesională continuă. Numărul celor care termină liceul. Formarea continuă a profesorilor în domeniile în care apar deprinderi noi PISA alfabetizare/ matematică. Procentajul adulților cu studii submedii care au participat la forme de educație a adulților sau formare profesională. Procentajul profesorilor antrenați în folosirea ICT. Procentajul elevilor și studenților ce folosesc ICT în studiu. Procentajul activităților curriculare în care se folosește
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
la colegiu și a completării studiilor printre studenții diferiți prin rasă, etnicitate, status socio-economic, dizabilități întărirea responsabilității instituțiilor postliceale stabilirea unor mecanisme efective de finanțare pentru educația postliceală întărirea colegiilor și a universităților tradiționale pentru afroamericani, hispanici și nativi îmbunătățirea alfabetizării și a deprinderilor de angajare pentru adulții americani. 6. Stabilirea unui management al excelenței, prin dezvoltarea și menținerea unei integrități financiare a managementului și a controalelor interne îmbunătățirea managementului strategic al Departamentului la nivelul capitalului uman administrarea performantă a resurselor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
învățământului primar, realizabil prin dobândirea conștientă, pe suport creativ, a principalelor noțiuni de fonetică, lexicologie, morfologie, sintaxă, ortografie, ortoepie și punctuație. Ciclul achizițiilor fundamentale (clasele I și a II a) are ca obiective majore acomodarea la cerințele sistemului școlar și alfabetizarea inițială care vizează: asimilarea elementelor de bază ale principalelor limbaje convenționale (scris, citit, calcul aritmetic); stimularea copilului în vederea perceperii, cunoașterii și stăpânirii mediului apropiat; stimularea potențialului creativ al copilului, a intuiției și imaginației acestuia; formarea motivării pentru învățare, înțeleasă ca
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]