82,458 matches
-
speranța iminentei mîntuiri de amenințarea satanică a comunismului, începe încet, dar decis, marele schimb cu Uniunea Sovietică. în calitatea ei de inamic pe front și de agresor imperialist, România trimite spre Moscova, pînă la secătuire, imense despăgubiri de război - cereale, alimente, aur și nenumărate alte produse naturale și industriale - și primește în schimb, ca semn al prieteniei, al dragostei frățești și al internaționalismului proletar, activiști bine educați în școlile partidului comunist, ofițeri instruiți de către marea armată sovietică, ideologie, morală și filozofie
Arta românească între 1945-1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15971_a_17296]
-
plan. De pildă "Une petite croûte": o constatare simplă - nu mai este pîine, tocmai cînd, la o cină fără pretenții, erau invitați niște prieteni. Iritarea semnifică teama de a nu mai respecta un cod bine definit. Mai mult decît un aliment, pîinea devine "o structură mentală" ce presupune stabilitatea, siguranța. Diferența specifică constă într-o surprindere a hazardului insinuat în cotidian și o decupare fină a relațiilor sociale și/ sau publice. Il va plevoir sur Roland-Garros" este proza ce deschide volumul
Clipa cea repede și alte plăceri minuscule by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15973_a_17298]
-
americanilor și calmul britanic nu e o vorbă în vânt, tot așa cum ,,talentul" poate să sară în ochi chiar și atunci când nu e asociat cu intenția literară. Această corespondență personală devine, printr-o întâmplare fericită, un adevărat roman. Cum raționalizarea alimentelor după război va dura în Anglia până către 1960, Helene Hanff, deși strâmtorată, va trimite constant peste ocean colete cu ouă proaspete, praf de ouă, conserve de carne, și ciorapi de nylon. Bucuros, dar ușor jenat, Frank Doel îi va
84, Charing Cross Road by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15666_a_16991]
-
cotidian apropiat puterii, aflăm că urmează 18 luni de reformă ,,la sînge". Tot în acest ziar citim că bolnavii de inimă operați sînt condamnați de Casa Asigurărilor de Sănătate. Și tot în Azi ni se spune că reducerea TVA la alimente ar da bugetul peste cap. Titluri toate normale, doar că apărute în acest ziar ele ne fac să le citim de două ori înainte de a le cita. * Într-un fel de cronică de televiziune a zilei de 1 Decembrie, Tia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15685_a_17010]
-
Viteazul, pe al treilea Marele război, pe al patrulea Ultima noapte de dragoste. O fi el mare senator și regizor al PSD, dar chiar așa? Nici o alternativă? Nici o scăpare? Pînă și meniul propus de PRO TV, fasole cu ciolan, indica două alimente, nu numai fasole." În ziarele de a doua zi am aflat din partea Primăriei Capitalei că toate pregătirile pentru venirea zăpezii sînt încheiate, încît bucureștenii pot sta liniștiți. Acest anunț pare și el desprins dintr-unul dintre filmele lui Sergiu Nicolaescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15685_a_17010]
-
opt luni fără răgaz, până la proces, au avut loc aproape cincizeci de interogatorii. Cei ce apărau poporul român de ravagiile libertății și de contaminarea, prin relații cu lumea Occidentului, au întocmit dosarele așa cum intenționaseră, meritându-și, astfel, solda, bonificația în alimente, stelele de pe epoleți, promovări și privilegii cu care, de altminteri, până astăzi se mândresc. Instructivă este împrejurarea că atât în actele anchetei, cât și în desfășurarea procesului se menționa faptul că acuzatul era fiu de moșier - precum, de altfel, și
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
savanților: "lipsa lucrărilor fundamentale de referință" (marele dicționar al limbii române, început de Hasdeu, marea enciclopedie a României, o nouă istorie a României, o istorie a literaturii române "integrală, modernă"). Bine că nu li se reproșează degradarea CFR sau scumpirea alimentelor! Să nu fim însă prea surprinși. Cîrtind împotriva metaforei, a stilului, a mitului (mai nou împotriva... povestirii, aprobînd mirarea d-lui Sorin Antohi că "la noi s-au făcut povestiri după o carte a lui Hegel", că filonul dezamăgitor al
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
de băuturi spirtoase, 1023 vagoane de sare, 4902 vagoane de furaje, 279 vagoane de tutun, 528.647.000 țigări. Iar chibrituri: 35.134.000 cutii... Din septembrie 1944 până la 1 iulie 1945 se livrează Armatei Roșii 385.000 tone de alimente - numai rația zilnică de făină se ridica la 851.482 de porții! Încât "România devensie o veritabilă colonie a Rusiei, când țările Europei vestice renunțau la coloniile lor care, pe rând, și-au câștigat independența." Bani mai necesita și întreținerea
Cu istoria nu-i de glumit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16203_a_17528]
-
o lingură de ulei încins". Mi se pare totuși că forma de largă circulație e cea masculină (singular crevete, plural creveți); în acest caz, a contat un detaliu de viață cotidiană: prezența obsedantă a creveților orientali (uscați, prelucrați), ca unic aliment depozitat, alături de vinul spumant, în magazinele anilor '80: "Adică să o dea pe creveți și pe muștar, alimente care umpleau din belșug magazinele de pînă în 1989" (Bulimie colectivă, în arhiva Monitorului de Brașov). Erau parcă vietnamezi, cum ne amintește
Culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16212_a_17537]
-
crevete, plural creveți); în acest caz, a contat un detaliu de viață cotidiană: prezența obsedantă a creveților orientali (uscați, prelucrați), ca unic aliment depozitat, alături de vinul spumant, în magazinele anilor '80: "Adică să o dea pe creveți și pe muștar, alimente care umpleau din belșug magazinele de pînă în 1989" (Bulimie colectivă, în arhiva Monitorului de Brașov). Erau parcă vietnamezi, cum ne amintește un alt citat recent: "Au, la pește ce se mănîncă mai mult și mai mult? Creveți vietnamezi, tovarășe
Culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16212_a_17537]
-
Casa lor simplă, plină de mobilier vechi, obiecte rusești de pe vremea țarilor, precum și un tablou mare în mijlocul holului intitulat Plata dijmei, flamand, din secolul al XVI-lea: un grup de țărani, bărbați și femei, aducând notarului feudal dijmele, mai mult alimente și băuturi. Alături de pînza flamandă, Le paîiement de la dîme, pe un perete alb trona portretul amfitrioanei de al cărui pictor nu-mi mai amintesc. Nu am uitat tonul lucrării; un verzui de toate nuanțele, privirea acută a femeii de o
Vizuina cu hoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16301_a_17626]
-
a fi descoperit, un gurmand rafinat și un bucătar pe măsură. La jumătatea anilor '90 Jean-Michel Revel a publicat o carte - poate chiar prima de felul acesta - de istorie culturală a bucătăriei. O analiză excepțională a tehnicilor de gătit, a alimentelor, a gustului în ultimă instanță. Comparînd civilizațiile după procedeele culinare pe care le-au inventat sau preferat - fiertul sau prăjitul, de pildă -Revel propunea o panoramă impresionantă a unui anumit tip de sensibilitate omenească, aceea care trece prin papilele gustative
Istorii culinare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16305_a_17630]
-
asupra poeticității imanente a discursului culinar, ca să-l numesc așa. Sigur, există o poezie a vegetalului, dar nu la ea se referă Revel, ci mai curînd la faptul că există o pasiune autentică a vorbitului (sau scrisului) despre gătit și alimente. Și se pare că are dreptate, pentru că pe lîngă roiul de cărți de bucate scrise pentru un public general, de autori mai mult sau mai puțin dotați literar, coloși editoriali precum Oxford și Cambridge încep să manifeste un interes similar
Istorii culinare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16305_a_17630]
-
fenomen medical. Cartea abordează într-adevăr istoria culinară din perspectiva unui fenomen mai general - și medical fără îndoială - nutriția. Dar e fascinant să descoperi ce mîncau strămoșii noștri (Partea I a volumului se ocupă de acest subiect), ori care sînt alimentele cu răspîndirea cea mai mare în întreaga lume (Partea a II-a). Misiunea enciclopedică orientează prin definiție cartea spre abundența de detalii, dar tot prin definiție dezavantajează nuanțele. E drept că banana și un fruct extrem de asemănător cunoscut în engleză
Istorii culinare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16305_a_17630]
-
de Oxford, volumul scos de Cambridge va face mai curînd obiect de bibliografii sec-academice, decît lectura favorită a unor cititori-gurmanzi. Un cititor gurmand nici nu va dori să știe care sînt riscurile legate de sănătate asociate cu consumul unor anumite alimente. Iar cuvîntul "obezitate" pare realmente nelalocul lui într-un asemenea context. Însă cărți precum aceasta vin să confirme și chiar să rotunjească, poate paradoxal, un gen literar cu propria sa specificitate. Lipsită de efervescența stilistică a lui Revel, această Istorie
Istorii culinare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16305_a_17630]
-
obiectiva un fenomen care chiar dacă e adeseori menit să refuze obiectivările are totuși o structură complexă demnă de a fi supusă unor investigații riguroase, cu riscul aferent al plictiselii. Iar pasiunea la care se referă Revel, cea a discursului despre alimente și prepararea lor rămîne neatinsă. The Cambridge World History of Food, 2 vol., Cambridge University Press, 2153 pag., 2001
Istorii culinare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16305_a_17630]
-
într-o Balcanie ideală. Nu este misiune ușoară să scrii despre țăranul român după Galaction, Marin Preda, N. Velea, Ștefan Bănulescu, și mai ales despre condiția lui materială și spirituală desfigurată ireversibil de tăvălugul comunist. După unele detalii (cozi la alimente, CAP-uri, valoarea banilor) deducem că unele povestiri sunt scrise înainte de 1990, ceea ce nu știrbește cu nimic echilibrul și mesajul adesea dramatic al autorului. Ioan Neșu știe că epicul firesc, fluent cucerește încă și nu pregetă să-l profeseze în
Povestiri din zona gri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16428_a_17753]
-
exclusiv în prezent cu o dezinvoltură care la animale poate să pară inocentă și grațioasă, dar care la oameni este grotescă. Iar dacă totuși își amintesc ceva, își amintesc numai ceea ce i-a atins în mod direct, de exemplu ce alimente au cumpărat la un moment dat și la ce preț sau cine anume i-a insultat cu ani în urmă. Annie Bentoiu are, dimpotrivă, în minte o imagine cuprinzătoare a întregii ei existenței și a secvenței de istorie căreia îi
Annie Bentoiu își amintește... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16481_a_17806]
-
nu-s câini ca toți câinii. Să le arunci pe mozaic o bucată de pâine or de mămăligă. Nu! La felul întâi, nenea paznicul sau nenea îngrijitorul de câini le pune-n farfurie un fel de "mărgele" - în fapt niște alimente vitaminizate, mari ca aluna, dar care conțin carne, margarină sau chiar și unt, că și-acela-i hrănitor pentru câini. La felul doi, le pui în altă farfurie lapte praf, dar nu "praf", ci îl prepari cu apă de zici că atunci
Palate pustii by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Journalistic/11876_a_13201]
-
poezia îngrozitor de transparentă și simplă, pe un model simplificat de "un vers, o idee". Nu mai există "artă de dragul artei", poezia a căpătat un rol pur utilitar, nu trebuie studiată, ci "lăsată să picure pe buze, ca mierea". Paralela cu alimentul e evidentă: ți se indică să te hrănești cu poezie cum ți s-ar indica să mănânci fructe de mare, pentru că stimulează activitatea creierului. Mare, mare dezamăgire cu atât mai mult cu cât vine de la Peter Weir, autorul lui Truman
Poezia ca materie de consum pentru filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11867_a_13192]
-
toate, tangibile, concrete. Nu mi-a trecut niciodată prin minte să mănînc abstracțiuni, cu atît mai puțin elemente morfologice. Sînt, se vede treaba, un caz izolat! În țara noastră, în care nimeni nu moare de foame, sînt totuși unii cărora alimentele comune li se par neîndestulătoare. Și atunci, ei halesc părți de vorbire, bucăți din fondul lexical, concepte. Le devorează pur și simplu în orice anotimp, proaspete sau conservate. Așa de pildă, cineva îmi semnala că un mare romancier român utilizează
Furtul de prepoziții by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11993_a_13318]
-
siguranță la sânul Patriei-Mame adevărate. Acolo, în Valea Cotești, s-a simțit OM respectat de semenii săi, vecinii și consătenii care l-au ajutat efectiv la construcția casei, cu muncă, materiale,când a fost cazul și cu bani, uneori cu alimente, dar cel mai mult, cu acea dragoste și căldură sufletească, de care toți avem nevoie. Paginile acestui jurnal mi-au înrourat ochii de bucurie când domnul Ștefan Jurja, căpitanul-erou din războiul de pe Nistru, mi-a revelat calitățile sufletești ale românilor
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
mai impozante. Mergea pe cheul de promenadă al lacului și odată cu ea au început să o urmeze și cârdul de păsări care se apropiase de mal, dovedind că le este foame, sau că sunt obișnuite să li se arunce diferite alimente pe care să le ciugulească de pe luciul apei. În fața ei se ridica un ponton mare, tot construcție solidă din lemn, care spre capătul dinspre hoteluri avea câte o încăpere de fiecare parte, confecționate din lemn și placate cu scândură așezate
CAP, XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382733_a_384062]
-
de uns pe pâine, și că între fruntariile sale trăiesc acuma doar 18 milioane de români. Deci o jumătate de hectar de teren arabil la o persoană, iar guvernele împrumută bani cu dobânzi consistente pentru a cumpăra peste 60% din alimentele de bază! Furia devastatoare a foștilor membri CAP, ca și jafurile comise și niciodată recuperate măcar la nivelul prețurilor de atunci, toate au contribuit la dispariția multor abuzuri anterioare și la mascarea furtișagurilor foștilor mari mahări ai agriculturii socialiste. La
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
combustibil fără accize și mașini agricole livrate de stat în contrapartidă pentru campaniile agricole. Este evident pentru oricine că, acordând atenția cuvenită agriculturii (în curând, marile probleme ale omenirii nu vor fi crizele politice și economico-financiare, ci apa, aerul și alimentele!), alta era azi situația României, vasăzică nu ajungeam în postura deopotrivă rușinoasă și păgubitoare de mari importatori (cum spuneam, importăm pe bani împrumutați peste 60% din alimentele de bază), noi care în perioada interbelică eram grânarul Europei (hrăneam peste 100
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]