1,411 matches
-
, almanah literar apărut în Oradea la 10 martie 1867. Tinerii intelectuali români din Oradea editează această publicație în virtutea unei tradiții încetățenite de Al. Papiu-Ilarian, care redactase în anul 1845, la Cluj, almanahul literar „Zorile”. După câțiva ani, în 1854, la Oradea, apăruse „Zorile Bihorului”, cu același caracter, redactat de un grup de tineri, iar cinci ani mai târziu, în 1859, la Arad, „Muguri”, „almanah național al Societății de leptură a junimei române
FENICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286982_a_288311]
-
Papiu-Ilarian, care redactase în anul 1845, la Cluj, almanahul literar „Zorile”. După câțiva ani, în 1854, la Oradea, apăruse „Zorile Bihorului”, cu același caracter, redactat de un grup de tineri, iar cinci ani mai târziu, în 1859, la Arad, „Muguri”, „almanah național al Societății de leptură a junimei române”. Dintre cei care participaseră la pregătirea almanahului din 1859, Vasile Iuțiu colaborează și la F., cu versuri semnate cu pseudonimul Valeriu Iordan, și este posibil ca inițiativa apariției, precum și indicațiile privind orientarea
FENICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286982_a_288311]
-
1854, la Oradea, apăruse „Zorile Bihorului”, cu același caracter, redactat de un grup de tineri, iar cinci ani mai târziu, în 1859, la Arad, „Muguri”, „almanah național al Societății de leptură a junimei române”. Dintre cei care participaseră la pregătirea almanahului din 1859, Vasile Iuțiu colaborează și la F., cu versuri semnate cu pseudonimul Valeriu Iordan, și este posibil ca inițiativa apariției, precum și indicațiile privind orientarea, aspectul grafic și conținutul noii publicații să îi aparțină. F. își propune să editeze, în
FENICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286982_a_288311]
-
în ziarul „România muncitoare” cu poezia Gândul trudiților (1902), iar editorial, cu volumul Versuri, apărut în 1906. S-a aflat printre cei care în 1922 au întemeiat, la Craiova, revista „Năzuința”. Colaborează cu versuri și proză la „Adevărul”, „Epoca”, „Ramuri”, „Almanahul Societății Scriitorilor Români”, „Dimineața copiilor”, „Sămănătorul”, „Floarea darurilor”, „Viața românească”, „Zeflemeaua”, „Luceafărul” ș.a. A semnat și Ellen, Fatma, Elena Fotino, Ileana, Ileana-Fatma, Andaluza. A fost distinsă cu Premiul Academiei Române (1908, 1920), Premiul „Femina” (1925), Premiul Național pentru Poezie (1937). Colaboratoare
FARAGO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286956_a_288285]
-
, almanah de literatură universală apărut la Chișinău, cu intermitențe, între 1967 și 1987, sub egida Secției de traduceri a Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească. A fost alcătuit de Alexandru Cosmescu, Igor Crețu, P. Starostin, Ion Gheorghiță, redactori fiind Eugenia David, Pavel
MERIDIANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288092_a_289421]
-
scris și el versuri. Preocupările lui M. sunt predominant didactice. El scoate, astfel, în mai multe ediții, o „carte de cetire” (tradusă din F.Ph. Wilmsen), o „carte de lectură”, un „manual al învățătorului”, o „istorie națională pentru popor”. În almanahuri, în publicațiile vremii („Zimbrul”, unde a debutat, „Foiletonul Zimbrului”, „Foița de istoriă și literatură”), scrie articole pe teme politice, sociale, comerciale (unele fiind transpuse din franțuzește). Un pedagog rămâne și în chestiunile de literatură. Dedicată lui Dimitrie Gusti, lucrarea Regule
MELIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288084_a_289413]
-
de versificație, licențe poetice și defecte de versificație, prozodia poetică aplicată la versificația modernă. M. însuși e un versificator sârguincios și pedestru, înrâurit de poeții vremii, mai ales de Grigore Alexandrescu, cum se observă în poeziile apărute în „Foiletonul Zimbrului”, „Almanah pentru români”, „Almanah de învățătură și petrecere”, „Secolul” ș.a. El caută în trecutul de slavă învățăminte și îndemnuri pentru prezentul decăzut. Lirica patriotică are un caracter militant, uneori cu accente de marș eroic, iar lirica de dragoste, cu supărătoare dulcegării
MELIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288084_a_289413]
-
poetice și defecte de versificație, prozodia poetică aplicată la versificația modernă. M. însuși e un versificator sârguincios și pedestru, înrâurit de poeții vremii, mai ales de Grigore Alexandrescu, cum se observă în poeziile apărute în „Foiletonul Zimbrului”, „Almanah pentru români”, „Almanah de învățătură și petrecere”, „Secolul” ș.a. El caută în trecutul de slavă învățăminte și îndemnuri pentru prezentul decăzut. Lirica patriotică are un caracter militant, uneori cu accente de marș eroic, iar lirica de dragoste, cu supărătoare dulcegării, nu iese din
MELIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288084_a_289413]
-
nota convențională. Peisajul predilect e acela nocturn, mângâiat de razele lunii, dar autorul nu are un deosebit simț al naturii. Câte o încercare de alegorie sau de filosofare emană un iz didacticist. Câteva traduceri „imitative” din Schiller (în „Foiletonul Zimbrului”, „Almanah de învățătură și petrecere”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”) au defecte de rimă și infidelități de sens. O tălmăcire în proză din Lamartine apare în „Zimbrul”, o alta, din Plutarh, s-a păstrat în manuscris. Ceva mai interesant este
MELIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288084_a_289413]
-
în manuscris. Ceva mai interesant este prozatorul, mai ales cel din relatările de voiaj. Călătorie în Moldova de sus („Foiletonul Zimbrului”, 1855-1856) e un jurnal instructiv în felul lui, dezvăluind o conștiință politică mereu trează. În De la Iași la Roman („Almanah pentru români”, 1857), călătorul încearcă să fixeze fizionomia variată a unei politii. A compus și un Irod național (1895), cu evidente implicații politice. Cu Un vis curioz („Almanah de învățătură și petrecere”, 1857), M. poate fi omologat ca primul autor
MELIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288084_a_289413]
-
lui, dezvăluind o conștiință politică mereu trează. În De la Iași la Roman („Almanah pentru români”, 1857), călătorul încearcă să fixeze fizionomia variată a unei politii. A compus și un Irod național (1895), cu evidente implicații politice. Cu Un vis curioz („Almanah de învățătură și petrecere”, 1857), M. poate fi omologat ca primul autor SF român. SCRIERI: Regule scurte de versificație română, Iași, 1858; reed. fragm. în Poetici românești, îngr. și introd. Olimpia Berca, Timișoara, 1976, 65-83; Istoria națională pentru popor, București
MELIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288084_a_289413]
-
N. S. Govora, Critică și critici, „Carpații”, 1955, 6-7; Ov. S. Crohmălniceanu, O greșeală de calcul, „Glasul patriei”, 1957, 25; Demostene Nacu, Nu! Poezia și poeții nu vor dispare, „Vatra”, 1960, 81; St. Georgescu Olenin, Un român renegat, arivist feroce, „Almanahul pribegilor români”, 1961; Cazul Constantin Virgil Gheorghiu, „Courrier roumain”, 1963, 244-245; Adriana Kiseleff, Completări la un autoportret. Nici profet, nici om cinstit, „Glasul patriei”, 1963, 6; Un protest al Asociației Foștilor Combatanți Români refugiați în Franța, „Stindardul”, 1963, 72-73; Petre
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
, periodic apărut la București, între 1980 și 1990, ca almanah al revistei „Teatrul”. La rubrica „Mică antologie de poezie”, în primii ani, semnează versuri Dinu Ianculescu, Constantin Popa, Ioana Crăciunescu, Ștefan Radoff, iar proză Ștefan Berciu și Mihai Berechet; în publicistică sunt de menționat semnăturile lui Ionuț Niculescu (Mic tratat
GONG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287313_a_288642]
-
volum beneficiază, la apariție, de o cronică în mai multe numere, semnată de Saviu Bratu. Devierile de la linia trasată de partid sunt prompt „demascate” și sancționate. Astfel, S. Damian, în Poezia indirectă și atemporală (11/1954), critică aspru poeții de la „Almanahul literar” din Cluj pentru caracterul antipartinic al liricii lor. N. Doreanu, în Scrisoare deschisă către bietul Ioanide (4/1954), îl acuză violent pe G. Călinescu de deviaționism ideologic. De ochiul vigilent al criticilor înregimentați nu pare să scape aproape nimeni
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
SCRIERI: Din chinuri, Brăila, 1933; Floarea păcatului, Brăila, 1935; Teatru, Brăila, 1936; Decebal, Brăila, 1938. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. cont., II, 39; [Spiru Hasnaș], RP, 1934, 4905; Predescu, Encicl., 391; Teodor Iordache, Spiru Hasnaș, VRA, 1942, 634; Spiru Hasnaș, „Almanahul «Convorbiri literare»”, 1982, 77. C.Bz.
HASNAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287419_a_288748]
-
legislaturi, vicepreședinte al Camerei și al Senatului, G. a mai fost desemnat președinte de onoare al Societății pentru Abolirea Sclaviei Negrilor (Paris). Emul al lui Gh. Asachi, scrie asiduu la „Albina românească”, semnătura lui fiind întâlnită și în calendare și almanahuri („Almanah pentru români”, „Almanah de învățătură și petrecere”). Proprietar de tipografie, devine el însuși întemeietor de gazete. Astfel, împreună cu Al. Fotino și Teodor Codrescu scoate ziarul „Zimbrul” și suplimentul acestuia, „Foiletonul Zimbrului” (1855-1856), iar în 1856 contribuie la apariția revistei
GUSTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287390_a_288719]
-
vicepreședinte al Camerei și al Senatului, G. a mai fost desemnat președinte de onoare al Societății pentru Abolirea Sclaviei Negrilor (Paris). Emul al lui Gh. Asachi, scrie asiduu la „Albina românească”, semnătura lui fiind întâlnită și în calendare și almanahuri („Almanah pentru români”, „Almanah de învățătură și petrecere”). Proprietar de tipografie, devine el însuși întemeietor de gazete. Astfel, împreună cu Al. Fotino și Teodor Codrescu scoate ziarul „Zimbrul” și suplimentul acestuia, „Foiletonul Zimbrului” (1855-1856), iar în 1856 contribuie la apariția revistei „L
GUSTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287390_a_288719]
-
și al Senatului, G. a mai fost desemnat președinte de onoare al Societății pentru Abolirea Sclaviei Negrilor (Paris). Emul al lui Gh. Asachi, scrie asiduu la „Albina românească”, semnătura lui fiind întâlnită și în calendare și almanahuri („Almanah pentru români”, „Almanah de învățătură și petrecere”). Proprietar de tipografie, devine el însuși întemeietor de gazete. Astfel, împreună cu Al. Fotino și Teodor Codrescu scoate ziarul „Zimbrul” și suplimentul acestuia, „Foiletonul Zimbrului” (1855-1856), iar în 1856 contribuie la apariția revistei „L’Étoile du Danube
GUSTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287390_a_288719]
-
apoi ca redactor la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Viața românească”, între 1953 și 1963 a lucrat la secția culturală a Ambasadei Cehoslovaciei la București. Debutează publicistic în „Contemporanul” și colaborează la „Tânărul scriitor”, „Teatrul”, „Gazeta literară”, „Secolul 20”, „Tribuna”, „Magazin”, „Urzica”, „Almanahul literar”, „Viața românească”, „Magazin istoric”. A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traduceri (de patru ori), Premiul Uniunii Scriitorilor din Cehoslovacia (1968), Premiul Ministerului Culturii (Praga, 1976), Medalia „Karel Capek” a Uniunii Scriitorilor Cehi (1990), Medalia de aur a
GROSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287371_a_288700]
-
să renunțe la cariera profesorală de la Caransebeș din cauza conflictului cu „unii consistorialnici de la cârma eparhiei”. Revenit la Sibiu, intră în redacția „Telegrafului român”, pe care nu o va părăsi până la moarte. A fost membru corespondent al Academiei Române (1904). Colaborează la „Almanahul învățătorilor”, „Amicul poporului. Calendar pe anul 1921”, „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Anuarul Institutului de Istorie Națională”, „Calendarul poporului”, „Convorbiri literare”, „Dacia Traiană”, „Drapelul”, „Familia”, „Foaia diecezană” (Caransebeș), „Foaia ilustrată”, „Învățătorul bănățean”, „Lucefărul”, „Răsăritul” (Palanca-Bacău), „Sfatul” (Sighet), „Telegraful român”, „Transilvania”, „Tribuna
HODOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
Tăpălagă, Tudor Ghilezan, Florin Ursulescu, Costa Roșu, Ioța Bulić, Pavel Șămanț. Editează suplimentele „Cuvântul tineretului” (1945-1947), „Tinerețea” (1948), „Bucuria pionierilor” (1946, devenită „Bucuriile copiilor” din 1947), „Cuvântul românesc” (din 1991), „Libertatea literară” (1946), precum și „Calendarul poporului” (1947-1989, devenit în 1989 „Almanahul «Libertatea»”). În ciuda caracterului predominant informativ, L. nu a neglijat viața culturală și literară a românilor din Banatul iugoslav. După 1950 în paginile ei apar primele încercări de critică literară, satiră și umor, bibliografii, pagini de literatură, artă și cultură. Începând
LIBERTATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287799_a_289128]
-
oficiosului socialist. Director este Gherea, care are, totodată, și colaborarea cea mai consistentă. Spre deosebire de „Contemporanul”, la care exista un echilibru între rubricile literare, științifice și culturale, L. și ș. este o revistă în care literatura primează sau, mai curând, un almanah literar cu proză și versuri, cu studii ample dedicate unor chestiuni teoretice (Mișcarea literară și științifică și Asupra esteticei metafizice și științifice de Gherea, Noi cuceriri transformiste de N. Voinov). Colaboratorii părții științifice și sociale sunt Sofia Nădejde (articole despre
LITERATURA SI STIINŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287829_a_289158]
-
luându-și licența în 1964, la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași. În 1950-1951 este cursant al Școlii de Literatură „M. Eminescu” din București. Debutează cu versuri în suplimentul cultural al ziarului „Lupta Ardealului”, în 1948. Va fi redactor la „Almanahul literar” (1949-1953), iar când publicația devine „Steaua” e promovat redactor-șef adjunct (1954-1959), apoi redactor-șef (1959-2000). Ales în 1966 deputat în Marea Adunare Națională, îndeplinește totodată diverse funcții în forurile de conducere din cadrul Uniunii Scriitorilor. A călătorit în Iugoslavia
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
1938-1942). Va face parte din Cercul Literar de la Sibiu. În anii postbelici lucrează la Inspectoratul Școlar din Cluj, apoi, în același oraș, ca profesor la Liceul „Emil Racoviță” (1946-1950), asistent la Catedra de literatură română de la Universitate (1950-1952), redactor la „Almanahul literar”, devenit apoi „Steaua” (1951-1955). Vine în București, unde va fi redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (1955-1956) și la revista „Cartea” (1956-1957), cercetător la Institutul de Lingvistică (1957-1963), ulterior conferențiar la Institutul Pedagogic din Constanța (1963-1974
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
în 1941, la revista studențească „Curțile dorului”, cu câteva note critice. Semnificativ va fi, totuși, studiul Ion Pillat, poet al tradiției, apărut în „Revista Fundațiilor Regale”, în septembrie 1942. Va colabora la „Revista Cercului Literar” din Sibiu, „Revista Fundațiilor Regale”, „Almanahul literar”, „Steaua”, „Viața românească”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Tomis”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Jurnalul literar”. A semnat în perioada 1947-1957, folosind și pseudonimul impus Dan Costa, texte obediente față de canonul realismului socialist; un exemplu de o stridență extremă ar fi Naționalism și
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]