1,413 matches
-
și cercetător în colectivul care elaborează Dicționarul limbajului poetic eminescian, inițiat și coordonat de Dumitru Irimia (1995-1996). În 2002, ca invitat al Fundației Kulturkontakt, e writer in residence la Viena, beneficiind și de alte burse similare. Debutează cu versuri în „Almanahul literar” al revistei „Luceafărul” (1980), coordonat de Geo Dumitrescu. În perioada studenției colaborează cu poezie, proză, critică literară la „Dialog” și „Opinia studențească”, iar după 1990 publică în „Timpul”, „Dacia literară”, „Convorbiri literare”, „Minerva”, „România literară”, „Monitorul-Arte”, „Observator cultural”, „Viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288460_a_289789]
-
Va fi redactor la „Tribuna” (1957-1970), redactor și director-adjunct al Studioului de Radioteleviziune Cluj (1970-1983), redactor la Editura Tineretului, redactor-șef la „Renașterea română” (1994-1995) și, din 1998, redactor-șef adjunct la „Cetatea culturală”. Își face debutul cu poezie la „Almanahul literar”, în 1954. Colaborează la „Luceafărul”, „Scrisul bănățean”, „Steaua”, „România literară”, „Tribuna”, „Viața românească”, „Ateneu”, „Contemporanul” ș.a., semnând și cu pseudonimele S. Cerna și S. Coryll. Primul volum al lui S., Manuscris, publicat în 1962, una din puținele culegeri rezistente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289570_a_290899]
-
din Viena (1980-1981), cu o bursă Herder, primită la recomandarea lui Al. Rosetti. Este profesor de franceză la Liceul „Alexandru Ghica” din Alexandria (1975-1983), secretar literar la Asociația Scriitorilor din București (1983-1986), ocupându-se, împreună cu Traian T. Coșovei, de editarea „Almanahului literar”, iar în 1986 se angajează redactor la „Viața românească”. Începe să publice în 1971, la ziarul „Teleormanul”, unde dă o recenzie. Debutul care îl aduce în atenția opiniei critice se produce însă în 1974, la „Viața studențească” (cronică dramatică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289537_a_290866]
-
documentația abundentă în antologii speciale, un fel de anexe ale sintezei: Poezie veche românească (1985) și Climat poetic simbolist (1987). De asemenea, începuse Dicționarul poeților români, din care s-a publicat un repertoriu al celor născuți până în anul 1800 (în „Almanahul literar”, 1988). Celor 82 de autori cuprinși în Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 S. le-a adăugat „numele a 39 de literați care, din varii motive, au fost omiși”. Eseul despre G. Bacovia reia discuția din capitolul dedicat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289537_a_290866]
-
părintelui său; publică snoave, amintiri, povești și versuri în atractivele reviste interbelice pentru cei mici: „Dimineața copiilor”, „Universul copiilor”, „Lumina copiilor”. A mai colaborat la „Universul”, „Convorbiri literare”, dar și la foi modeste, ca „Opaițul satelor”, la calendare și diverse almanahuri. Câteva încercări de istorie literară se apleacă, de preferință, spre clasici: Un plagiat ardelenesc după romanul „Ciocoii vechi și noi” al lui N. Filimon (1932), Delavrancea. Omul și opera și Eminescu, dramaturg (ambele din 1940). Povestitor „născut”, tânărul debutant învie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285555_a_286884]
-
adolescenți postbelici, a continuat să fie editat (1946, 1947 ș.u.), s-a bucurat și de o tălmăcire maghiară etc. Fără dimensiunea unei autentice „rupturi”, B. e atras, în următoarele decenii, de noile colecții și antologii pentru copii („Licurici”, „Pogonici”, Almanahul „Roza vânturilor”) și de literatura cu substrat educativ. Scrie laborios și publică, la Editura Tineretului, apoi, constant, la editurile Ion Creangă și Sport-Turism, culegeri de povești, legende, basme, intitulate sugestiv: Orologiul împăratului (1957), Vârful cu dor (1973), Grădina înțelepților (1975
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285555_a_286884]
-
pentru a rămâne doar profesor de muzică, și se dedică cu pasiune preocupărilor pedagogice până la pensionarea sa, în 1903. Între timp, organiza în scopuri educative concerte populare gratuite. Cu același scop a scos la Iași, între 1875 și 1877, un „Almanah muzical”. A colaborat la publicații prestigioase („Convorbiri literare”, „Revista pentru istorie, arheologie și filologie”, „Românul”, „Arhiva” ș.a.) și a făcut parte din numeroase societăți culturale, printre care Junimea (1878), Societatea „Amicii artelor” (1886), Societatea Științifică și Literară din Iași, pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
colaborare cu Tóthfalusi Anna); Radnóty Miklós, Poeme, pref. trad., București, 1974 (în colaborare cu Tóthfalusi Anna); Else Lasker-Schüller, Pianina albastră, pref. trad., București, 1975. Repere bibliografice: G. Călinescu, În loc de corespondență, „Națiunea”, 1946, 94; George Munteanu, Un cântec al anilor acestora, „Almanahul literar”, 1950, 10; Nestor Ignat, O carte despre frumusețea vieții noi, „Scânteia”, 1952, 2254; Ion Vitner, Firul Ariadnei, București, 1957, 195-203; Călinescu, Literatura, 106-113; Georgescu, Încercări, II, 131-135; Ion Vitner, Meridiane literare, București, 1960, 70-78; G. Călinescu, Stele în vârful
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
, publicație apărută la București în 1941 și 1942. Alcătuit „pentru copii și tineret”, almanahul inserează versuri de Ț. Arghezi, Radu Gyr, Aurel Țîța, proza de Sidonia Drăgușanu, Dinu Moroianu și Ion Dongorozi. Aurel Țîța traduce din Alphonse Daudet. Alți colaboratori: Lucia Djuvara, Lorin Popescu, George Florescu, Victor Adrian. D.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285265_a_286594]
-
Lupta Moldovei” (Iași), „Canalul Dunăre- Marea Neagră” (Constanța), „Opinia” (Iași), „Iașul literar”, „Convorbiri literare”. Mai colaborează la „Viața românească”, „Steaua”, „Contemporanul”, „Gazeta literară” ș.a. Deține funcția de secretar al Asociației din Iași a Uniunii Scriitorilor (1959-1969). Debutează cu două poeme în almanahul literar „Pentru pace și cultură noi luptăm” (1949), iar editorial, cu volumul Povestiri, apărut în 1955. Narațiunile lui I. se grefează pe subiecte inspirate din mediul muncitoresc și din război. Volumul de debut însumează o serie de povestiri din viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287510_a_288839]
-
de o adevărată revoluție“. Volum ul este încununat cu Marele Premiu al Festivalului național de poezie „Mihai Eminescu“, Iași, 1968, ediția întâi. Din 1968, îl găsim profesor de limba și liter atura românå în Ardeal și Moldova, apoi redactor la Almanahul literar al Uniunii Scriitorilor și la revista Argeș din Pitești. Mulți ani, apoi conducătorul revistei literare « Luceafărul. » în ultimii ani de viață este directorul Editurii « Junimea » din Iași. Fiu al Moldovei, intră în galeria scriitorilor ce-și leagă numele de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
VREMEA, revistă apărută la București, săptămânal, de la 23 februarie 1928 până la 6 septembrie 1944; în perioada 1 ianuarie 1939 - 15 septembrie 1940 este interzisă; în 1942-1944 iese intermitent cu titlul „Vremea războiului”; în 1941-1944 editează un almanah. Pe durata existenței, director este Vladimir Al. Donescu, doar în primele trei luni pe frontispiciu figurând și Valjan ca director literar. În schița de program din numărul inaugural se precizează că noul periodic nu se vrea „un organ de partid
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
sau „Biblioteca tineretului”, au apărut mai cu seamă scrieri literare destinate cititorilor de la sate (V. Alecsandri, P. Ispirescu, I. Creangă, I. Pop-Reteganul, P. Dulfu, G. Coșbuc, I. Slavici, O. Goga, I. Agârbiceanu), biografii pilduitoare, monografii istorice, broșuri de îndrumare practică, almanahuri, calendare, în timp ce în „Biblioteca Astra” intrau lucrări de specialitate, destinate intelectualilor. Cu fondurile și sub egida asociației s-a elaborat Enciclopedia română, coordonată de Corneliu Diaconovici și structurată în trei volume, apărute la Sibiu, în 1898-1904. Instituție reprezentativă a culturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285478_a_286807]
-
bibliografice: C.B. Stamatin-Nazone, Profiluri (Gazetarii noștri), București, 1894, 59-60; Al. Antemireanu, „Viața la mahala”, „Epoca”, 1899, 1245; Iacob Negruzzi, „Viața la mahala. D-avalma”, AAR, partea administrativă, t. XXII, 1899-1900; Constantin Caliga, Marion s-a dus!..., „Minerva”, 1909, 136; Constantin Caliga, Almanahul dicționar al presei din România, București, 1926, 94-95; Predescu, Encicl., 528; Cosco, Bunica, 293-297; Dicț. lit. 1900, 556-557. C.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288037_a_289366]
-
M., Demografie și societate, traducere de Doina-Nicoleta Mitroiu, prefață de Adrian Netedu, Editura Institutul European, Iași, 2009. Băluță, Oana, Dragolea, Alina, Iancu, Alice, Gen și interese politice. Teorii și practici, Editura Polirom, Iași, 2007. Covaci, Diana, "Propaganda pronatalistă în paginile almanahului Femeia (1979-1990)", în Bolovan, S.P., Bolovan, I., Pădurean C. (coord.), Om și societate. Studii de istoria populației Romaniei, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2007. David, P.H., Baban, Adriana, Women"s health and reproductive rights: Romanian experience, Patient Education and Counseling
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Soare, Politica pronatalistă a regimului Ceaușescu, vol. II, Instituții și practici, Editura Polirom, Iași, 2011, pp. 159-181. 6 Cornelia Muresan, Shimbările comportamentului familial în Romania, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2012, p. 191. 7 Diana Covaci, "Propaganda pronatalistă în paginile almanahului Femeia (1979-1990)", în Om și societate. Studii de istoria populației Romaniei, Bolovan, S.P., Bolovan, I., Pădurean C. (coord.), Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2007, pp. 525-546. 8 P.H. David, Adriana Baban, "Women's health and reproductive rights: Romanian experience", în
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
didactică, deține în primii douăzeci de ani de activitate o seamă de funcții în presa literară: cronicar (1948-1950) la „Lupta Ardealului”, unde și debutează, redactor (1949) al paginii culturale a ziarului, redactor-responsabil al secției de critică și istorie literară la „Almanahul literar” și la „Steaua” (1950-1960), redactor al paginii literare a „Contemporanului” (1960-1968). Colaborează la principalele reviste literare din țară. Micromonografia B. P. Hasdeu (1963), cea dintâi carte a lui M., se remarcă prin câteva trăsături ce vor fi confirmate de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288294_a_289623]
-
1942, 7; Alex. Jebeleanu, Olimpiu Boitoș, „Poezia lui Andrei Mureșianu”, VS, 1943, 2922; Gherghinescu Vania, Un profesor nou: Olimpiu Boitoș, „Tribuna” (Alba Iulia), 1943, 738; V. Copilu-Cheatră, Olimpiu Boitoș, O, 1976, 35, 36; Valea, Oameni, 37-40; Nae Antonescu, Olimpiu Boitoș, „Almanah «Tribuna»”, 1981, 13-16; Dicț. scriit. rom., I, 315-316. C.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285796_a_287125]
-
, revistă care apare la Cluj, lunar, din aprilie 1954, editată de Uniunea Scriitorilor; în perioada 1971-1974 este bilunară. S. continuă „Almanahul literar”, publicat tot la Cluj, din 1949. Inițial redactor-șef este A. E. Baconsky, iar din colegiul redacțional fac parte Ion Agârbiceanu, Ion Breazu, Teofil Bușecan, C. Daicoviciu, Aurel Gurghianu, Dumitru Isac, Létay Lájos, Dumitru Mircea, George Munteanu, Liviu Onu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289896_a_291225]
-
cu Grace Kelly, regele Carl XVI Gustav al Suediei s-a căsătorit cu Sylvia Sommerlath, regina Beatrix a Olandei cu Klaus-Georg Junker von Amsberg, regina Margrethe II a Danemarcei cu Henri Laborde de Monpezat (a cărui familie nu figurează în Almanahul Gotha), regele Harald V al Norvegiei cu Sonja Haraldsson. Casa regală a României, în cea de-a treia și a cincea dinastie, a excelat în căsătorii morganatice (unii le-ar numi mezalianțe): Carol II cu Ioana (Jeanne, "Zizi") Lambrino (1
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
complexat pe prințul de Wales, l-a atras pe principele Carol dată fiind afinitatea celor doi tineri pentru natură, poezie și artă, spre știință și spre tot ce este frumos, adică (în limbajul esteticienilor) pentru frumosul natural și artistic. În lipsa Almanahului Gotha, nu am putut găsi ascendența prințesei Hilde de Nassau. Almanahul a apărut prima oară în 1763-1764, din inițiativa lui Wilhelm de Rothberg și Emmanuel Christoph Klupfel din orașul Gotha, acesta din urmă fiind primul care a introdus primele tabele
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
dată fiind afinitatea celor doi tineri pentru natură, poezie și artă, spre știință și spre tot ce este frumos, adică (în limbajul esteticienilor) pentru frumosul natural și artistic. În lipsa Almanahului Gotha, nu am putut găsi ascendența prințesei Hilde de Nassau. Almanahul a apărut prima oară în 1763-1764, din inițiativa lui Wilhelm de Rothberg și Emmanuel Christoph Klupfel din orașul Gotha, acesta din urmă fiind primul care a introdus primele tabele genealogice. Almanahul a apărut cu regularitate pînă în 1944, cînd și-
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
nu am putut găsi ascendența prințesei Hilde de Nassau. Almanahul a apărut prima oară în 1763-1764, din inițiativa lui Wilhelm de Rothberg și Emmanuel Christoph Klupfel din orașul Gotha, acesta din urmă fiind primul care a introdus primele tabele genealogice. Almanahul a apărut cu regularitate pînă în 1944, cînd și-a încetat apariția. El l-ar fi făcut fericit pe Metternich care spunea că, pentru el, istoria omenirii începe cu baronii. Almanahul a fost (și continuă să fie) Biblia genealogiștilor... necrofili
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
urmă fiind primul care a introdus primele tabele genealogice. Almanahul a apărut cu regularitate pînă în 1944, cînd și-a încetat apariția. El l-ar fi făcut fericit pe Metternich care spunea că, pentru el, istoria omenirii începe cu baronii. Almanahul a fost (și continuă să fie) Biblia genealogiștilor... necrofili. Nu este de mirare că la British Library din Londra, Almanahul Gotha este catalogat la Ephemerides. 29. O listă, posibil incompletă, a vizitelor oficiale, oficioase și private ale prințului de Wales
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
încetat apariția. El l-ar fi făcut fericit pe Metternich care spunea că, pentru el, istoria omenirii începe cu baronii. Almanahul a fost (și continuă să fie) Biblia genealogiștilor... necrofili. Nu este de mirare că la British Library din Londra, Almanahul Gotha este catalogat la Ephemerides. 29. O listă, posibil incompletă, a vizitelor oficiale, oficioase și private ale prințului de Wales (ulterior regele Eduard VII), în țară și în străinătate, ar avea următoarea cronologie: 1846, Cornwall și Wales; 1848, Scoția; 1849
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]