882 matches
-
Ghica <ref id="35"> 35 Langenau c. Andrassy, Londra, 18/30 ianuarie 1878, la ANIC, fond Casa Regală, dosar 42/ 1878, f. 13. </ref>. Era o maximă precauție din partea cabinetului, fapt dovedit, ulterior, de consistența tratativelor pentru recunoașterea titlului de „Alteță Regală”. Din moment ce nu se putea conta pe ajutorul rusesc, din motive binecunoscute, iar când Bismarck menționa permanent că „drumul spre Berlin trece prin Viena”, era evident că Bucureștiul trebuia să țină cont de opinia acesteia. Or, Austria, prin vocea lui
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
atitudine favorabilă și În problema regatului <ref id="37">37 Ion Bălăceanu c. I. C. Brătianu, Viena, 30 decembrie 1877, În Ibidem, p. 150. </ref>. Într-adevăr, Viena a fost cea care ne-a dat concursul și pentru adoptarea titlului de Alteță Regală pe 9/21 septembrie 1878, dar și puterea cu care s-au dus cele mai multe și mai grele negocieri pentru recunoașterea actului proclamării regatului, o dovadă a alterării relațiilor și a schimbării priorităților sale În 1881. Este exact contextul În
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
proclamării regatului, o dovadă a alterării relațiilor și a schimbării priorităților sale În 1881. Este exact contextul În care se circumscrie modificarea titlului avut de Carol, la 9/21 septembrie 1878, de când s-a hotărât acceptarea oficială a apelativului de „Alteță Regală”. Adevărul este că se impunea o lege care să reglementeze precis acest aspect, deoarece, dacă În adresările oficiale se foloseau „Monseigneur”, „Prince” sau „Sire”, În memoriile deschise adresate de români, formulele trădau doar o imensă creativitate, dar nu și
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
din punctul de vedere al uzanțelor diplomatice <ref id="38">38 Faptul că oamenii Încercau să găsească formule cât mai potrivite, mai politicoase, este demonstrat de faptul că În memoriile deschise adresate lui Carol apar expresii de genul: „Măriei Sale Domnitorului”, „Alteței Sale Serenisime Principelui”, „Domnitorului Carol I”, „Mariei Sale domnitorului românilor, Carol I”, iar În ziarul Românul din 2 martie și, respectiv, din 5 iunie 1868 se utilizau formulele: „Înălțimei Sale, domnitorului Carol I”, sau chiar „Alteței Sale Regale, Principelui Carol
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
de genul: „Măriei Sale Domnitorului”, „Alteței Sale Serenisime Principelui”, „Domnitorului Carol I”, „Mariei Sale domnitorului românilor, Carol I”, iar În ziarul Românul din 2 martie și, respectiv, din 5 iunie 1868 se utilizau formulele: „Înălțimei Sale, domnitorului Carol I”, sau chiar „Alteței Sale Regale, Principelui Carol I, domnitorului Românilor”. </ref>. Demersurile pentru găsirea unei noi titulaturi acceptate și de Europa sunt foarte numeroase, iar cel mai mare sprijin În această problemă, așa cum am mai precizat, ni-l acordă Austria. Motivația se leagă
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
amenințare. Nu În ultimul rând, acceptarea de către puteri a unei schimbări treptate a titulaturii lui Carol, crea un precedent favorabil și pentru Încercarea ulterioară de proclamare a lui drept rege. Pentru diplomații români, demersurile pentru recunoașterea internațională a titlului de „Alteță Regală” erau o bună ocazie de a testa limitele acceptate de marile puteri, eventual, de a sesiza tipul obstacolelor ce urmau a fi Întâlnite. Deoarece România trecuse dintr-o dată de la „extaz” la „agonie”, de la victoriile de pe front la imputările teritoriale
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
cel care a devenit, mai târziu, primul nostru trimis extraordinar și ministru plenipotențiar, a găsit la Viena un teren foarte favorabil, Curtea imperială anunțându-l că este dispusă să-i acorde lui Carol onorurile unui „Mare Duce”, cu titlul de „Alteță Regală” <ref id="40"> 40 Scrisoare Carol c. Carol Anton, București, 7/17 noiembrie 1878, În Regele Carol I, tom II, p. 254. </ref>. În același timp, Bălăceanu a fost inițiat și În formulele diplomatice uzitate Între suverani, În funcție de titlurile
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
duci cu mon bon Cousin, iar principii cu Sire.</ref>. Aceasta era, practic, admiterea În marea familie a „predicatelor” de tradiție folosite În Europa monarhică. Prin urmare, Andrassy Îl sfătuiește pe Carol să adopte printr-un simplu decret „predicatul” de „Alteță Regală”, apoi, să anunțe curțile prin note diplomatice. Austro-Ungaria era dispusă să dea o recunoaștere imediată, ceea ce simplifica foarte mult problema <ref id="42"> 42 Telegramă Bălăceanu c. Kogălniceanu, Viena, 6/18 septembrie 1878, la AMAE, fond Arhiva Istorică, vol
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
43 Telegramă Debains c. <indescifrabil>, București, 23 ianuarie 1878 MAE - AD TurquieBucharest, vol. 43, f. 34v., la ANIC, colecția Microfilme Franța, r. 22. </ref>, iată că, pe 9/21 septembrie 1878, Consiliul de Miniștri a reușit să impună titlul de „Alteță Regală”. Imediat, ministrul de externe Kogălniceanu a trimis o notă diplomatică tuturor Însărcinaților noștri, În care se explică, practic, justețea gestului: „Carol aparține unei dinastii auguste, a devenit suveranul unui stat independent, care prin suprafață, populație și grad de dezvoltare
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
pentru proclamarea regatului. Pentru a Înțelege pe deplin semnificația actului din 9/21 septembrie 1878, trebuie să mai analizăm de ce nu s-a optat pentru formulele „Mare Duce” sau „Mare Prinț”, folosite În discuțiile diplomatice, ci s-a ales exact „Alteță Regală”, mai ales că au existat discuții În epocă. Iată, puțin confuz este consulul britanic, White, care informează că, pentru moment, Carol a renunțat la titlul de „Mare Prinț”, deoarece miniștrii lui l-au sfătuit insistent să-și ia titlul
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
mai ales că au existat discuții În epocă. Iată, puțin confuz este consulul britanic, White, care informează că, pentru moment, Carol a renunțat la titlul de „Mare Prinț”, deoarece miniștrii lui l-au sfătuit insistent să-și ia titlul de „Alteță Regală” <ref id="45">45 White c. <indescifrabil>, București, 23 septembrie 1878, Public Record Office-London, Foreign Office, Turkey, vol. 12, f. 128, la ANIC, colecția Microfilme Anglia, rola 120. </ref>. Într-adevăr, demersul românilor părea inofensiv. Așa cum s-a generalizat
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
tatăl său avea, de altfel, dreptul să folosească acest apelativ. Părerea noastră este că problema trebuie văzută dintr-un alt unghi, deoarece și „Mare Duce” (adică „Arhiduce”), de exemplu, este o titulatură foarte valoroasă, dar s-a optat ferm pentru „Alteța Regală”. De aceea, credem că decisiv În alegere a fost termenul „regală”. Chiar dacă regatul nu s-a putut proclama În 1878, noua denumire trimitea cel mai direct, semantic, la acesta, subliniind intențiile de viitor ale românilor. Nu aveam nevoie de
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
fost onorate prin note oficiale până la sfârșitul lunii noiembrie <ref id="50"> 50 AMAE, fond Arhiva Istorică, vol. 131, f. 47-48 și f. 60. </ref>. Kogălniceanu, mai ales, dezvoltă o energie deosebită În privința recunoașterii, după toate uzanțele, a titlului de „Alteță Regală”. Prin urmare, se solicită o a doua notă oficială de confirmare din partea Rusiei, după ce aceasta oferise doar una simplă, iar, ulterior, se revine printr-o circulară de atenționare ca toți trimișii noștri să aștepte note oficiale <ref id="51
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
nu posibilă Înfăptuirea actului. Astfel, acesta ajungea la concluzia că lucrul nu este cu putință, ceea ce liniștea Viena, impacientată de reproșurile ministrului de externe sârb, care susținea că e normal ca pentru suveranul lor, Milan, să fie acceptat titlul de „Alteță Regală” o dată ce „România a obținut regatul” <ref id="60"> 60 Hoyös c. Andrassy, București, 21 aprilie 1879, la ANIC, fond Casa Regală, dosar 12/1879, f. 52.</ref>. Hoyös se baza pe cele declarate de informatorii săi, unul dintre ei
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
Ministerul Afacerilor Străine, volumul de documente legat de problema recunoașterii regatului fiind de aproape 800 de file <ref id="118">118 AMAE, fond Arhiva Istorică, vol. 133/1881. </ref>. Comparând faptul acesta cu momentul acceptării de către Carol a titlului de „Alteță Regală”, În 1878, diferențele sunt foarte mari. Acum, există circulare care anunță ce poziții oficiale și comune trebuie să aibă reprezentanții noștri În străinătate. De asemeni, notificărilor făcute de aceștia le corespunde o scrisoare de răspuns a statului pe lângă care
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
să ne imaginăm un demers pentru obținerea unui astfel de titlu pentru un stat aflat sub suzeranitate. Urcarea unui Hohenzollern pe tronul țării a fost un imbold suplimentar. Observăm, Încă din 1866, existența unei preocupări pentru alegerea unui titlu oficial, „Alteță” sau „Alteță Serenisimă”, care să-l reprezinte cât mai demn pe prinț și care să consolideze statutul internațional al țării. Între 1866-1877, chiar dacă s-au succedat numeroase guverne, radicale sau moderate, conservatoare sau liberale, problema neatârnării a rămas vie. Diferite
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
imaginăm un demers pentru obținerea unui astfel de titlu pentru un stat aflat sub suzeranitate. Urcarea unui Hohenzollern pe tronul țării a fost un imbold suplimentar. Observăm, Încă din 1866, existența unei preocupări pentru alegerea unui titlu oficial, „Alteță” sau „Alteță Serenisimă”, care să-l reprezinte cât mai demn pe prinț și care să consolideze statutul internațional al țării. Între 1866-1877, chiar dacă s-au succedat numeroase guverne, radicale sau moderate, conservatoare sau liberale, problema neatârnării a rămas vie. Diferite au fost
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
României, când acțiunile noastre devin mult mai concertate și mai deschise, pregătind Împlinirea „faptului Împlinit” din 14/26 martie 1881. Deci, În contextul În care, În 1878, marile puteri nu sprijineau proclamarea regatului, guvernul a luat inițiativa adoptării titlului de „Alteță Regală” pentru Carol, ceea ce trimitea la Încercarea Îndeplinirii planului proclamării regatului În viitor. Acest titlu, Împreună cu demersurile românilor de a se trimite miniștri plenipotențiari au fost manifestări energice ale unui stat suveran, căruia, deși i se impuseseră condiții grele pentru
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
producerii actului. România acționează În viitor ca stat suveran, folosind adesea „faptele Împlinite”. Deci, Între 1878 și 1881, s-a trecut la etapa acțiunilor politico-diplomatice concrete, cu scopul introducerii regalității În România. Prima mare reușită a fost adoptarea titulaturii de „Alteță Regală” pentru Carol, la 9/21 septembrie 1878, după ce, din cauza opoziției Austriei și a Rusiei, nu se putuse proclama regatul, deși ar fi fost o consecință logică a obținerii independenței. Oricum, titlul de „Alteță Regală” ne apropia de acest ideal
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
reușită a fost adoptarea titulaturii de „Alteță Regală” pentru Carol, la 9/21 septembrie 1878, după ce, din cauza opoziției Austriei și a Rusiei, nu se putuse proclama regatul, deși ar fi fost o consecință logică a obținerii independenței. Oricum, titlul de „Alteță Regală” ne apropia de acest ideal. Revenirea lui Boerescu la Externe este una benefică, deoarece În urma turneului său diplomatic din 1879 s-au făcut pași importanți În problema succesiunii, care s-a reglementat onorabil, la sfârșitul anului 1880, cu acordul
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
să instituie o dinastie, și care va reuși după cucerirea, independenței de stat să transforme în Regat statul pe care-l conducea în anul 1881 România devine Regat, iar Carol I și soția sa Elisabeta I, au primit titlul de Altețe Regale. Carol, era al doilea fiu al principelui Karl Anton de HohenyollernSigmaringen, și a urcat treptat în ierarhia militară prusacă începând din 1857 când intră în armată. După urcarea pe tron, Carol I începe să se gândească la căsătorie. Era
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
care să ducă mai departe ceea ce ei începuseră. Dintr-o țară aproape necunoscută Occidentului Europei, România a devenit, în vremea domniei lui Carol I și a Elisabetei, un stat european, din punct de vedere cultural și politic. Acțiunile desfășurate de Altețele Regale ale României, au urmărit să-și facă cunoscută și respectată țara în fruntea cărora se aflau. Carol I, atât în calitate de domnitor (1866-1881), cât și în calitate de Rege al României(1881-1914), a fost la înălțimea demnității sale. Astfel Carol I și-
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
a fost confiscată și vîndută, iar alteța sa ducele de Wellington a primit banii. Socotind că, date fiind împrejurările, chestiunea ar putea să fie destul de delicată dintr-un anumit punct de vedere, un prea cinstit pastor din acel orășel a trimis alteței sale un bilețel, prin care-o ruga respectuos să acorde cea mai atentă considerație cazului acelor nefericiți marinari. La care, ducele a răspuns, în esență îambele scrisori au fost publicate), că a și făcut asta, primind banii cuveniți și că
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
prietenele mele și-au dat jos hainele. S-au Înfășurat În prosoape. ― Fetelor, spuse Linda Ramirez. Pot să Împrumut niște șampon? ― Numai dacă o să mă servești mâine la masă. ― Nici gând! ― Atunci nu primești șampon. ― Bine, bine. ― Bine, ce? ― Bine, Alteță. Le-am așteptat să plece și apoi m-am dezbrăcat și eu. Mai Întâi mi-am dat jos șosetele trei sferturi. Mi-am vârât mâinile sub tunica de portar și mi-am dat jos șortul. După ce mi-am legat un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
telegramă datată 8 aprilie 1879 cu solicitarea: "rog bine voiți a confirma în postul vacant de administrator arondismentului Sulina pe D. Macedonski"503. În același sens, ministrul de Interne I. C. Brătianu, îi adresa la 16 aprilie 1879 o telegramă Alteței Sale Regale Domnitorul Carol prin care adresa solicitarea: "rog plecat să dați confirmarea Dlui Alexandru Macedonski ca administrator la plassa Sulina în locul vacant"504. De altfel, plasa Sulina și, în special, orașul Sulina s-au bucurat de o atenție deosebită
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]