1,200 matches
-
în mână cu oportunitatea. O libertate prea mare ar extinde riscurile mai mult decât oportunitățile, iar o libertate prea mică restricționa oportunitățile într-o mai mare măsură decât riscurile 367. Hartshorne consideră că în Dumnezeu există o coincidență perfectă între altruism și interes propriu: devreme ce toate creaturile sunt părți ale sale și toate au un loc în cunoașterea sa, Dumnezeu dorește fericirea lor ca parte a fericirii sale.368 Perspectiva teismului neoclasic asupra omniscienței divine și asupra viitorului permite o
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
îngrădea jocul liber al facultăților mintale; această trăsătură pare să fie o anticipare romantică a "capacității negative" / negative capability a lui Keats (1975: 43) (cf. Scrisoare către George și Tom Keats, datată 21, 27 decembrie 1817), fundamentată în abnegație și altruism și dragostea de libertate pentru ceilalți la fel ca și pentru sine), (+) fermitate bărbătească ("manly self-possession"), (+) energie, (+) încredere în sine ("self-reliance"), (+) încredere în general ("confidence"), (+) independență, (+) hotărîre, (+) curaj, (+) versatilitate extraordinară (legată de o calitate "cameleonică" de a "prinde" diferite registre
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
la dezvoltarea pedagogiei sociale rămâne însă lucrarea Pedagogia comunităților de muncă, inspirată de ideile și practica școlii active. Propunându-și să „umanizeze învățământul”, cultivând la școlari „spiritul colectiv, hotărârea de a lupta pentru binele comun, simțul răspunderii, iubirea desinteresată și altruismul”, autorul găsește soluția transformării clasei școlare într-o „comunitate” (în spiritul ideilor lui Peter Petersen, autorul așa-numitului Plan Jena), folosind „tendința spontană de cooperare a elevilor”. Munca în echipă dezvoltă activismul natural al copilului, desăvârșește personalitatea sa, îl orientează
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
e o masă făcută de alții. Sanda Cordoș: Puteți intra În politică. Ștefan Borbély: Puțin probabil. Viața politică și viața publică românească sunt aproape blocate. Nu prin dictatură, ci prin derizoriu: o armă de blocaj chiar mai redutabilă. Printr-un altruism cinic Însă cred că s-ar putea tulbura unele ape. Optzeciștii nu sunt Înscriși În partide, dar știu cum se poate impune unul ca exercițiu mediatic. Știu chiar mai bine decât politicienii: au Învățat tehnici de strategie a imaginii politice
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
eficientă a unor situații motrice variabile și neprevăzute, atracția pentru activitatea în condiții de adversitate, spiritul competitiv, manifestarea ca lider, predilecția pentru lucrul în echipă, capacitatea de cooperare, inițiativă, creativitatea, atenția concentrată sau distributivă, simțul chinestezic deosebit, curajul, dârzenia, perseverența, altruismul, atitudinea de fair-play, sunt, de asemenea, caracteristici care valorizate de elev cu ajutorul profesorului, îl pot orienta spre o opțiune profesională corectă. Pentru a fi eficient și în acest plan al acțiunii educaționale, profesorul de educație fizică trebuie să cunoască aspirațiile
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3014]
-
eșec. Se conturează astfel complexul de eșec, este dramatizat eșecul personal, situațiile sunt abordate cu o stare de angoasă, acuzare de sine, autopersecuții. Idealizat, acest complex se leagă de puritatea morală, de umilință, de concepția că prin comportamentul personal, prin altruism, păcatul poate fi răscumpărat. În forma supracompensată, persoana nici nu bănuiește existența complexului, este mândră de sine, nu încearcă nici o vinovăție și justifică corectitudinea faptelor sale. Mulțumirea de sine și de acțiunile sale este însoțită de agresivitate. Este gata oricând
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
și să operaționalizeze paradigma părților și a întregului. Între diferitele părți, ca și în interiorul acestora, între părți și întregul social, există tensiuni generate de anumite predispoziții și forțe dinamogene: egoismul de factură biogenetică, pragmatismul rațional al compromisului de sumă non-nulă, altruismul etico-spiritual. Coexistența tensionată a egoismelor, pragmatismelor, altruismelor la nivelul indivizilor, grupurilor, partidelor, instituțiilor statului, societății globale manifestă în ciocnirea intereselor, concurența grupurilor, selecția elitelor generează anumite raporturi de putere. Este vorba despre o putere de fond, difuză, de factură psiho-socială
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
necesar să nu îi ispitești să se comporte arbitrar configurând normele astfel încât să aibă certitudinea că nimeni nu se va putea opune real unor decizii arbitrare. Ignorând faptul evident că niciun om nu este animat doar de aspecte raționale, de altruism și de obiectivitate neștirbită, nu facem altceva decât să ispitim oamenii să încalce normele și să ridice bunul plac la rang de reper unic. Afectele, sentimentele, dorințele, nevoile, interesele, impulsurile sunt toate dimensiuni care influențează comportamentul uman. Ignorarea acestui fapt
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
moderne. Sprijinindu-se pe teoriile lui Platon și mai ales pe ale lui Schopenhauer, M. afirmă impersonalitatea artistului în perceperea lumii: în cursul acestui act artistul se uită pe sine și se înalță în sfera unui „entuziasm impersonal”, izvorât din altruism, pătrunzând astfel în natura absolută a lucrurilor și reușind să redea nu particularul, ci generalul. Prin depășirea cercului de interese individuale se creează o operă de valoare universală cu atât mai evidentă, cu cât artistul posedă o concepție profundă despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
boierilor români”; integrarea celor trei state baltice În URSS r...spundea dorinței muncitorilor din aceste ț...ri... Uniunea Sovietic... nu numai c... nu avea nimic s...-si reproșeze, ci, prin aceste diverse acțiuni, d...dea dovad... de generozitate și de altruism. Faptul c... anglo-saxonii, la conferința de la Teheran din 1943, au acceptat anexiunile sovietice a contribuit la legitimarea și credibilizarea În Occident a versiunii staliniste. Primele voci discordante s-au auzit tîrziu și au avut un ecou slab. Ele proveneau din
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
la serviciile medicale este justificată de principiul rawlsian al egalității oportunităților (Thomas Pogge); 6) accesul egal la serviciile de îngrijiri medicale poate fi justificat din perspectivă utilitaristă pentru că are drept rezultat creșterea nivelului de satisfacție al celor dezavantajați sau încurajarea altruismului și solidarității, aspecte ce contribuie la creșterea utilității în cadrul societății (Peter Singer). Capitolul al treilea prezintă și mai ales oferă o critică a celei de a doua versiuni a egalitarianismului în distribuția serviciilor de îngrijiri medicale: versiunea conform căreia dreptatea
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
utilitariste fundamentale în favoarea acestui ideal. Primul susține că egalitatea de acces a serviciilor medicale are drept rezultat redistribuția resurselor, deci creșterea nivelului de satisfacție a celor dezavantajați, deci creșterea utilității în cadrul societății. Al doilea este acela că accesul egal încurajează altruismul și solidaritatea, ceea ce contribuie, de asemenea, la creșterea utilității în cadrul societății 34. Nu toți utilitariștii sunt, însă, precum Singer, adepți ai idealului accesului egal la serviciile medicale. Allan Gibbard, spre exemplu, a argumentat 35, dimpotrivă, în favoarea idealului suficientist al dreptății
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
mult prea săraci pentru a ne permite a risipi ceva ce nu ne aparține, dar putem beneficia de pe urma lui. Trebuie doar să-i asigurăm condițiile propice a se desfășura. Este vorba de o ambianță firească de căldură sufletească, iubire dezinteresată, altruism, dăruire, răbdare și înțelegere. Un talent cultivat este răsplata unei asemenea investiții de efort și resurse, societatea fiind în fapt marele cîștigător sau perdant, funcție de ea însăși, în ultimă instanță. Talentul e o minune pe care trebuie să o respectăm
Apogeul by Ovidiu Ciumașu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1814]
-
mult de psihologia persoanei, care se bazează pe narațiune. Pentru a ajunge la trăsături care să permită predicția a „ceea ce persoana va face într-o situație dată”, Cattel urmărește tranziția de la trăsăturile de suprafață la „trăsături-sursă” - de exemplu, trăsături ca altruismul, sociabilitatea și umorul ar avea ca zonă de intersecție trăsătura, sursă a prieteniei. Dintre cele 35 de trăsături primare (sau de ordinul întâiă ale lui Allport, 23 măsoară normalitatea personalității, iar 12 măsoară dimensiunea patologică a acesteia. Aspectul deviant, exagerat
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Costa și McCrae, 1992Ă Cele Cinci Mari Trăsături Fațetă (și epitetul trăsăturii corelateă E Extroversiune versus Introversiune Gregaritate (sociabilă Asertivitate (presantă Activitate (energică Caută excitația (aventurosă Emoții pozitive (entuziastă Căldură (deschisă A Agreabilitate versus Antagonism Încredere (iertătoră Directivitate (ne-insistentă Altruism (căldurosă Complianță (ne-încăpățânată Modestie (ne-vanitosă Empatie (simpatizantă C Conștiinciozitate versus Lipsă de direcție Competență (eficientă Ordine (organizată Datorie (atentă Tendință spre realizare (metodică Autodisciplină (nu e leneșă Deliberare (nu e implusivă N Nevroticism versus Stabilitate emoțională Anxietate (tensionată Ostilitate
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
al lui Block (1993Ă pledează pentru faptul că autocontrolul și flexibilitatea eului se structurează în paralel de la 3 ani până la 23 ani. Vaillant (1976Ă susține că mecanismele de defensă continuă să evolueze și după vârsta de 25 de ani. Astfel, altruismul și sublimația se dublează ca intensitate între 20 și 35 de ani. Bloom (1984Ă plasează maturizarea definitivă a personalității la vârsta de 20 de ani, corespunzător stabilizării nivelului de autocontrol, dar admite și modificări minore ulterioare la vârsta adultă. Maturitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și eficiența terapiilor de grup. Într-o ordine aleatorie acestea sunt: un anumit nivel de coeziune care favorizează participarea la întâlniri, capacitatea de a împărtăși celorlalți problemele personale, aceea de a învăța unii de la alții sau de a imita și altruismul. Pe de altă parte, grupurile terapeutice favorizează estomparea fenomenului de transfer negativ către terapeut, cultivă feed-backurile între partenerii de dialog și integrarea emoțiilor pozitive și negative. Ele vin în întâmpinarea tendinței unora dintre pacienții cu tulburări de personalitate de a
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
aceleași informații și în același timp. În absența unei informări egale, statul ar trebui să propună-impună un contract social pentru evitarea agravării inegalităților între "inițiați" și ceilalți. Dar democrația nu e perfectă. Apologia libertății individuale devine egoism și se opune altruismului. Cei care dețin informația, "inițiații", nu o împart cu alții (eventual o folosesc în interesul lor înainte de a consimți să o împărtășească și altora...). Când apare un risc, ei caută să profite la maximum și cât mai repede posibil. Dacă
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
în cîmpul științelor sociale odată cu abordarea culturalistă (propusă de F. Boss, M. Mead, R. Benedict) și se centrează pe investigarea diferitului cultural, subliniind funcționalitatea socială a alterității. Indiscutabil, există o "natură umană", caracterizată prin tendințe și pulsiuni (instincte) universale: afilierea, altruismul, curiozitatea, supunerea, căutarea hranei, repulsia, sentimentele paterne, materne sau filiale. Care sînt însă achizițiile identitare "date", particularizante? Un destin aparte în acest registru l-a jucat conceptul de "rasă". Mai poate fi astăzi susținut însă un asemenea concept? Neîndoielnic, există
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
atît cu transcenderea de sine, cît și cu conservatorismul, și negativ cu promovarea de sine. Aceste rezultate sînt compatibile cu poziția conform căreia persoanele religioase se caracterizează prin afirmare de sine în viața civică și politică (Leung et al., 2002), altruism și apropiere interpersonală. Psihologii germani au raportat de asemenea corelații negative ale religiozității cu interesul de sine ierarhic în Germania. în privința relațiilor dintre axiomele sociale și tendințele comportamentale s-au descoperit următoarele: cinismul social a fost relaționat cu stilul de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
1997/2008, 2001) și Inglelhart și Norris (2004) afirmau că în țările mai bogate scade preocuparea oamenilor pentru bunăstarea materială "cu orice preț" și sporește cea pentru valorile nonmateriale, postmaterialiste. Rămîne însă întrebarea dacă aceste valori sînt colectiviste (dreptate socială, altruism, sacrificiu de sine) sau individualiste (expresia libertății personale, a liberei exprimări și opțiuni). în fine, ultima ipoteză pe care o propune R. Ball este aceea că dezvoltarea economică diminuează colectivismul și favorizează individualismul. Această prezumție pornește de la faptul că ideea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
devenit accesibil și publicului român interesat, datorită contribuțiilor lui S. Chelcea (1990, 2003, 2008a). în general, comportamentul prosocial desemnează o vastă categorie de conduite, referindu-se însă invariabil la acte privite în mod pozitiv de către societate. Putem numi aici ajutorarea, altruismul, sprijinul acordat trecătorului "în nevoie", atracția interpersonală, prietenia, caritatea, cooperarea, sacrificiul, simpatia, încrederea etc. Studiile realizate pînă în prezent în această direcție au scos în evidență că expunerea la comportamente prosociale conferă proeminență "regulii" responsabilității sociale. în același timp, observarea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și soliditatea ei depind de numărul copiilor dintr-o familie. Un singur copil la părinți înseamnă o continuă neliniște, un copil răsfățat, neadaptat etc. Numai copilul care are frați își poate dezvolta acele însușiri atât de necesare în viață precum altruism, solidaritate, răspundere. Toate aceste afirmații sunt completate cu studii de caz în care părinții vorbesc despre copiii lor și despre nerabdarea cu care frații deja existenți l-au așteptat pe nou-născut să vină în familie. Tabel 1: Rangul născuților vii
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
educația și experiența pe piața muncii) este o dorință a majorității tinerilor, în egală măsură bărbați sau femei. Figura 5: Rata totală a fertilității în intervalul 1985-2010 Modernizarea oferă indivizilor libertatea de a-și urma țelurile personale, în timp ce familia necesită altruism, timp și bani oferite de bunăvoie altora. Deoarece nașterea le afectează mai tare pe femei decât pe bărbați, femeile au tendința să accepte mai puțin acest risc decât o făceau cu douăzeci de ani în urmă15. Particularitatea României comuniste rezidă
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
avut amploare deosebită, aproape toate revistele și cotidienele de pe teritoriul României omagiindu-l, prin articole și numere speciale. Îi apar trei noi volume: Firimituri (1929), Cu undița (1932) și Din pragul apusului (1935). Odată cu vârsta, scriitorul pierde câte puțin din altruismul profesat anterior, se oprește tot mai des asupra aspectelor urâte ale relațiilor sociale și literare, pe care, cârcotaș acum, le comentează în intervenții obositoare. Reia unele opinii mai vechi referitoare la drepturile evreilor din România, le amplifică și le actualizează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285867_a_287196]