1,032 matches
-
doresc, de obicei, să întrețină relații sexuale, ci ei simt că nu au voie să întrețină asemenea relații.34 Împotriva unei opinii adânc înrădăcinate, cercetări în domeniul biologiei evoluționiste evidențiază că nu numai tendințele egoiste de autoconservare, ci și cele altruiste, au o bază genetică. Ultimele nu au, așa cum s-a crezut mult timp, doar o determinare culturală. Din punct de vedere strict biologic, omul, ca și rudele lui apropiate, primatele superioare, nu este o ființă pur egoistă. Există o corelație
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
au, așa cum s-a crezut mult timp, doar o determinare culturală. Din punct de vedere strict biologic, omul, ca și rudele lui apropiate, primatele superioare, nu este o ființă pur egoistă. Există o corelație semnificativă între planul predispozițiilor și sentimentelor altruiste programate genetic, care determină ceea ce ne place și nu ne place, și cel al noțiunilor de bine și rău, noțiuni care susțin conștiința datoriei și a obligației morale. Nu există, dimpotrivă, o susținere biologică pentru preceptele comune ale unor mari
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
mari tradiții religioase, de exemplu pentru preceptul că toți oamenii sunt la fel de importanți și că avem obligația de a-i ajuta în egală măsură pe toți. Cercetările antropologice și sociologice indică în mod clar existența unei scări a intensității predispozițiilor altruiste ale indivizilor. Pe palierul cel mai înalt stau copiii proprii și rudele apropiate, se continuă cu prietenii, cu colegii și colaboratorii și se coboară apoi la consăteni, la oamenii din aceeași regiune, din aceeași țară etc. Disponibilitatea majorității oamenilor, făcând
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Lipsa de veracitate și minciuna nu reprezintă, în esență, afirmarea unor fapte ce nu sunt adevărate, ci pretenția că afirmația este în acord cu legea morală. Dacă, prin urmare, Kant subliniază că nimeni nu are dreptul să mintă din motive altruiste, el nu cere ca adevărul să fie spus prezumtivului ucigaș. El afirmă doar că legea morală trebuie să fie aplicată în această situație și nu îngăduie îndepărtarea de veracitate.27 Potrivit acestei interpretări, Kant nu susține, așadar, că suntem datori
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
datorăm o încercare de clasificare a mecanismelor de apărare în funcție de situațiile particulare de angoasă care le suscită. Astfel, refuzul ar fi utilizat în relație cu amenințări legate de teama de castrare și de pierderea obiectelor adorației. Din această perspectivă, cedarea altruistă a pulsiunilor instinctuale ar fi un mijloc specific de a învinge mortificarea narcisistă. În timpul dialogurilor deja evocate, Sandler (1985/1989) îi reamintește Annei Freud că trebuia elaborată o clasificare mai precisă decât cea din 1936, fapt care nu era deocamdată
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
exterior apar mai des la băieți. Cum stau oare lucrurile la adolescenți? Cramer (1979) sugerează că diferențele legate de sex în alegerile care au ca obiect mecanismele de apărare devin mai clare în cursul adolescenței. Adolescentele apar ca fiind mai altruiste și utilizează mai puțin activismul decât o fac adolescenții (Jacobson et al., 1986). Să mai spunem totuși că Noam și Recklitis (1990) nu observă diferențe legate de sex la eșantionul de adolescenți spitalizați, această caracteristică a populației vizate putând explica
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
că activismul pe care acesta îl pune în practică față de tovarășii săi alcoolici este un răspuns legat de mecanismul de identificare proiectivă, folosit adesea de pacienți. Altruismul se îmbină adeseori cu activismul. A. Freud (1936/1993) citează exemplul unei „pedagoge altruiste”, considerată o persoană modestă și fără pretenții, care și-a înăbușit orice formă de sexualitate; pe de altă parte, „îi place la nebunie să pună la cale căsătoria altora și primește o sumedenie de confidențe amoroase. Lipsa ei de cochetărie
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
confidențe amoroase. Lipsa ei de cochetărie nu o împiedică să se ocupe activ de toaletele purtate de ceilalți. Nu are copii, dar acordă copiilor celorlalți un interes care explică alegerea unei asemenea meserii. Observăm că acest altruism activ (sau activism altruist) se sprijină pe două modalități defensive: proiecția și identificarea, știut fiind că identificarea cu părintele bun participă la construirea identității unui individ care se dedică îngrijirii celorlalți. Semnificația pentru patologietc " Semnificația pentru patologie" Câmpul nosografic al „patologiilor acțiunii” are legături
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
care se leagăde agresivitatea sau ostilitatea refulate este aici evitată grație altruismului; - un mijloc de a evita agresivitatea, sursă de conflict, la fel ca în cazul anterior. Soluția este însă diferită: în loc să fie refulată, agresivitatea este deplasată către scopuri „nobile” (altruiste); - o plăcere „prin procură”. Conflictul se leagă aici de o plăcere pe care subiectul și-o refuză lui însuși, ajutându-i însă pe ceilalți să o obțină. Subiectul altruist resimte astfel o satisfacție, grație identificării cu persoana beneficiară; - o manifestare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
însă diferită: în loc să fie refulată, agresivitatea este deplasată către scopuri „nobile” (altruiste); - o plăcere „prin procură”. Conflictul se leagă aici de o plăcere pe care subiectul și-o refuză lui însuși, ajutându-i însă pe ceilalți să o obțină. Subiectul altruist resimte astfel o satisfacție, grație identificării cu persoana beneficiară; - o manifestare a masochismului. Întrucât conflictul este legat de orice satisfacție pe care și-o acordă subiectul, în acest caz sunt căutate sacrificiile legate de altruism. Freud evocă un al cincilea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de noi în „Discutarea definiției” (p. 141): - aflarea unui mijloc de a evita agresivitatea; - autorizarea unei plăceri de substituție; - satisfacerea tendințelor masochiste. După lucrarea Annei Freud, altruismul a dispărut din vocabularele și dicționarele de psihanaliză. În prezent, în studierea comportamentelor altruiste, ștafeta a fost preluată de sociobiologi. În aparentă contradicție cu legile evoluției (întrucât faptul de a se sacrifica pentru alții presupune riscuri pentru individ), aceste comportamente favorizează propagarea de gene comune la speciile animale sau la oameni. Altruismul de rudenie
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
visului în teoria freudiană. Ca reacție la afirmațiile lui Jones, una dintre auditoare s-a ridicat, protestând cu indignare. Ea putea admite prezența egoismului în visele vieneze, dar nicidecum în visele americane, care erau, cu siguranță, cât se poate de altruiste! Această anecdotă l-a amuzat nespus pe Freud, care s-a grăbit să o relateze grupului său de la Viena, incluzând-o și în Eul și sinele (1923/1981). Exempletc "Exemple" Exemplele care urmează ilustrează alte patru fundamente ale altruismului prezentate
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
nu vom reveni asupra subiectului. Semnificația pentru patologietc "Semnificația pentru patologie" Altruismul poate fi non-defensiv? Cu alte cuvinte, poate avea alt fundament decât rezolvarea unui conflict? A. Freud atinge prea puțin această idee, dar se întreabă totuși câte dintre manifestările altruiste sunt procese defensive destinate să contracareze efectele negative ale resentimentelor, angoasei, fricii și dorinței. Fără a oferi vreun răspuns la această întrebare, autoarea pune accentul pe patologia legată de autoritarism, care constituie, în opinia sa, semnul distinctiv („pecetea”) oricărui altruism
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și dorinței. Fără a oferi vreun răspuns la această întrebare, autoarea pune accentul pe patologia legată de autoritarism, care constituie, în opinia sa, semnul distinctiv („pecetea”) oricărui altruism. Căci, deși admite că există și binefăcători cumsecade, ea consideră că numeroși altruiști sunt autoritari, precum acei „indivizi insuportabili care le dictează celorlalți, punct cu punct, ce să facă pentru a fi fericiți” (Sandler, 1985/1989). În ceea ce-l privește, Freud respinge ideea că ar putea exista un altruism „normal”. El insistă cu
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
În adâncul meu, sunt întru totul convins că dragii mei semeni, cu câteva mici excepții, sunt niște neisprăviți” (Jones, 1957/1975). El admite totuși că, fără influența civilizației, care-l obligă pe om să-și transforme tendințele egoiste în tendințe altruiste, societatea ar fi neîntrerupt amenințată cu dispariția, dată fiind violența spontană a oamenilor unii față de alții. În această privință, porunca biblică, oricât de „irealizabilă” ar fi, constituie, potrivit lui Freud, cea mai puternică apărare împotriva agresiunii umane din câte există (1930
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
s-a mutat la București; or, nu poți conduce partidul - cum spunea cineva - prin fax. Nu vreau să-l critic; după plecarea sa din funcție (datorată tot acestui fracționism intern, luptelor dictate În ultimă instanță de interese prea puțin generoase, altruiste și onorabile) apare În fruntea partidului Victor Ciorbea. Subliniez aceste nume pentru că politica postcomunistă este profund personalizată. Nu avem ideologii formulate În termeni de valori, principii, teorii, doctrine. Ștacheta e destul de coborâtă la acest capitol din punctul de vedere al
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
problemă, decizii, soluții și reușită. Într-o manieră similară, prietenele lui din adolescență sunt descrise tot ca resurse - ele îl asistă în diverse feluri. Chiar și atunci când povestește despre extraordinarele lui activități de voluntariat în cadrul cărora ajută copiii handicapați, motivația altruistă este total umbrită, iar episodul e prezentat în termenii unei dependențe. În mod similar, când ne povestește despre implicarea sa în problemele angajaților africani, secvența apare în termenii unui test de onestitate, un prilej de a-și educa personalitatea. În
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
și rămâne util. Interesându-ne de el ne interesăm implicit și de noi: Galileo este un îndreptar pentru înțelegerea devenirii ființei noastre, este un punct de reper pe scena evoluției omenirii. Poate mai mult decât Descartes. „Nu este atât de altruist și de generos interesul nostru pentru Galileo cum ne-am putea imagina la început. În străfundul civilizației contemporane, care se individualizează dintre toate civilizațiile prin știința exactă a naturii și tehnica științifică, palpită figura lui Galileo. Tocmai de aceea este
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
difuzat de Animal Planet sau Discovery despre o lume dură, nemiloasă, în care doar cel mai puternic și mai adaptat rezistă până la capăt. Abia acum îmi dau seama că lucrurile nu stau așa. În orice redacție sunt oameni minunați și altruiști, oameni de caracter. De tine depinde să-i găsești și apoi să nu-i dezamăgești niciodată. Colegii Întâmpinat cu strângeri de mână și multe sfaturi șoptite dibaci la o cafea sau la o bere amicală, tânărul poate cădea lesne în
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
The Domestic Bases of Grand Strategy, Cornell University Press, Ithaca (NY). Rosenau, James; Ersel, Aydinli (2005), Globalization, Security, And The Nation-State: Paradigms In Transition, State University of New York Press, New York. Ruiz-Giménez, Itziar (2005), La historia de la intervención humanitaria. El imperialismo altruista, Catarata, Madrid. Rumsfeld, Donald (2002), „Transforming the Military”, Foreign Affairs, vol. LXXXI, nr. 3, pp. 20-32. Rupesinghe, Kumar (1995), Conflict Transformation, Macmillan, Londra. Russett, Bruce (1993), Grasping the Democratic Peace: Principles for a Post-Cold War World, Princeton University Press, Princeton
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
sentimentele sufletești și morale, diferite de cele generate de egoism, și anume sentimentele sociale. Acestea din urmă au la bază altruismul și sentimentele impersonale sau ideale, a căror origine se află În valorile morale ale Supra-Eului. Sentimentele sociale sunt sentimente altruiste și ele desemnează atitudinea sau dispozițiile afective ale individului față de diferitele grupuri sociale. Din acest motivele sunt sentimente interpersonale de reciprocitate, rezultând În primul rând, din relațiile afective ale individului cu alte persoane. Astfel, sentimentele sociale exprimă o atitudine de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
sentimente interpersonale de reciprocitate, rezultând În primul rând, din relațiile afective ale individului cu alte persoane. Astfel, sentimentele sociale exprimă o atitudine de deschidere a mea către celălalt sau către ceilalți. Forma cea mai generală În care se manifestă sentimentele altruiste este simpatia, care desemnează situația sau atitudinea unei persoane de a avea aceleași sentimente pozitive ca ale alteia. Simpatia este atracția pe care o Încearcă o persoană pentru alta, chiar Înainte de a ajunge să o cunoască bine. Din acest motiv
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Simpatia este atracția pe care o Încearcă o persoană pentru alta, chiar Înainte de a ajunge să o cunoască bine. Din acest motiv, prin natura sa, simpatia este considerată a fi elementul fundamental al afecțiunilor interumane de apropiere. În grupa sentimentelor altruiste sunt incluse următoarele: aă sentimentele elective, orientate preferențial către o anumită persoană În care ai Încredere (prietenieă sau de care ești atras, și de care te atașezi sentimental (dragosteă; bă sentimentele familiale, care apar, se dezvoltă, există și sunt specifice
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
forme de sentimente: conjugale, materne sau paterne, filiale, fraterne; că sentimentele patriotice vizează atașamentul față de patrie, de grupul etnic-național din care faci parte și sunt expresia originii și identității tale; dă sentimentele umanitare sunt forma cea mai largă a sentimentelor altruiste și ele exprimă apropierea, iubirea și Înțelegerea față de oameni, indiferent de apartenența acestora la o anumită rasă, etnie, sex, convingeri politice sau religioase. Sentimentul umanitar este unul de fraternitate și solidaritate universală, o atitudine filantropică În sensul cel mai larg
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
dă sentimentele religioase, care cultivă credința și iubirea, comuniunea omului cu Dumnezeu. Din cele de mai sus se poate desprinde faptul că la baza situațiilor deschise ale vieții stau nu numai evenimentele sau circumstanțele favorabile individului, ci și sentimentele sale altruiste sau ideale. Este absolut necesar ca, din punct de vedere psihologic și moral, cele două aspecte, evenimentele și sentimentele să fie concordante Între ele. Numai din cooperarea lor se poate realiza progresul și dezvoltarea ființei umane. Creând condițiile cooperării interumane
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]