672 matches
-
Ar fi râs de El. A lăsat să se înțeleagă asta, pentru ca ei să creadă că Domnul știa mai înainte de învierea Sa. Că fariseii știau într-adevăr că Domnul va învia se vede de acolo că au spus lui Pilat: Amăgitorul Acela a spus încă pe când era viu: După trei zile voi învia (Mt. 27, 3), cu toate că ucenicii nu cunoșteau aceasta; că ei, înainte de înviere, erau mai nepricepuți decât fariseii; de aceea fariseii s-au și osândit pe ei înșiși. Vezi
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
că Hristos a murit, că a fost îngropat și că a înviat. Și despre toate acestea dușmanii Lui ne fac dovada. Uită-te că înseși cuvintele lor ne dau mărturie de toate acestea. Ei spun: Ne-am adus aminte că amăgitorul acela, încă fiind viu; deci a murit; După trei zile Mă voi scula. Poruncește dar să se întărească mormântul; deci a fost înmormântat; Ca nu cumva să vină ucenicii Lui să-L fure; deci, dacă va fi întărit mormântul, nu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
bătrânii poporului, chiar fără voia lor, au luptat pentru dovedirea adevărului? Tu însă uită-mi-te la dragostea de adevăr a ucenicilor! Nu ascund nimic din cele spuse de dușmani, chiar dacă spun lucruri de ocară. Iată Îl numesc pe Hristos amăgitor și nu o trec sub tăcere. Cuvintele spuse de arhierei și de farisei lui Pilat arată și cruzimea lor, că nici la moartea Lui n au pus capăt mâniei, dar și curățenia și dragostea de adevăr a ucenicilor”. (Sf. Ioan
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nu e al vostru să cunoașteți. Dar pentru voi, șezând în munte, am spus spre folosul vostru și al tuturor: Nici Fiul nu știe. Căci e de folos vouă să auziți aceasta și despre îngeri și despre Fiul pentru viitorii amăgitori, ca chiar dacă demonii se vor preface în îngeri și vor încerca să vă vorbească despre sfârșitul lumii să nu-i credeți, deoarece ei nu cunosc aceasta. La fel, dacă Antihrist, prefăcându-se în Hristos va zice: Eu sunt Hristos și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
din generația nepoților lui Russell care mai susțin astăzi un asemenea discurs. Convingerea nestrămutată a lui Russell a fost că rațiunea identifică valori cu semnificație universală. Sunt acele valori care pot întemeia o reprezentare despre fericire ce nu se dovedește amăgitoare. Orientarea vieții prin raportare la asemenea valori distinge o comunitate evoluată de o societate barbară. Universal valabil nu înseamnă și universal respectat. Russell admitea că există deosebiri culturale importante între epoci istorice și comunități umane. Domnia îndelungată a unor moravuri
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
fondul folcloric milenar, la structuri consacrate. Somn și trezie, luciditate și tresăriri ale inconștientului, sublimități și dezvrăjire acestea prind în raza lor vibratilă însăși viața, alcătuind o lume personală, făcând ca în individual să se oglindească generalul. Sub o platoșă amăgitoare, la Nichita Stănescu, personaj profund scrutător, coabitează râsu' plânsu'; nu însă la un regim de egalitate: "Ah, Râsu' plânsu' / ah, râsu' plânsu' / în ochiul lucrurilor reci". Râsul său, niciodată enorm, e mai degrabă ironie subțire, grimasă, sarcasm, defulare; momente de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
reclamând secole și milenii, un "timp epopeic" pe măsura unui Ulysse modern. Deși mereu invocat, frământatul ego al poetului nu se confundă cu pronumele Eu, acesta fugind din Sinele anxios pentru a se identifica iluzoriu cu alții Simplu joc ingenuu? Amăgitoare nostalgie de întregire? Pe marginea acestui Eu plural, subiect de tropisme și ipostazieri factice, ironistul fantazează liber, aparent nonșalant: "Mă distrez de minune cu mine. / În diminețile foarte senine de primăvară / mă salut cu "un salve" și mă duc la
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
abia zorii unei civilizații, în materie de înțelepciune a binelui, de iubire. La început, totul era perfect. Trăim cu această nostalgie, dar nu trebuie decît să ne reamintim și să privim mai mult înlăuntru pentru a ne trezi din visul amăgitor al lumii. Nu trebuie decît să ne deschidem inima și să reconectăm Spiritul, puritatea minții din ceruri și să trăim onest, în acord cu legile divine, pe calea cea dreptă ce duce pretutindeni. Prin manifestarea virtuții, Viața înflorește, ascultînd vocea
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Numelor divine, prin care Dumnezeu poate fi adorat și lăudat în chip negrăit, de copiii săi bătrîni, cum e pruncul Iisus din icoane, bătrîni în sens de înțelepți. Să nu devenim, așadar, victimele propriei mărginiri, care e doar aparentă și amăgitoare. Să ne dezmărginim deci întru Domnul și vom fi desăvîrșiți ca El. Adam nu este un răzvrătit, ci un neascultător, un ispitit. Or, asta se poate ierta. Există cale de îndreptare, cu condiția ca omul adamic să conștientizeze asta, să
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
domnia cantității" (Guénon), un materialism grosier și un egoism feroce astea sunt "valorile" pe care le învață copiii noștri în niște lagăre de imbecilizare numite școli și universități. Cum spunea Weber, pentru aceasta a fost nevoie mai întîi de o amăgitoare încîntare a lumii printr-o nouă ofertă religioasă, cea protestantă, care a deschis calea tuturor acestor "libertăți", odată cu o altă tehnologie a spiritului mașina de tipărit. Astfel, în locul spiritualității tradiționale, a fost propus lumii un "nou spirit", ambalat într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
dimpotrivă, nici perioada de după integrarea în Uniunea Europeană, unde ne-am dus cu sacul mare, ca la pomul lăudat, cunoscînd cred eu -, din 2007, o a cincea fractură/reformă a agriculturii românești, pe lîngă celelalte patru numite de autor, un bine amăgitor și acesta. Profesorul ne îndeamnă la mai multă muncă și la considerarea fiecărui proiect social după impactul pe care acesta îl are asupra caracterului uman. Cartea de față ne înfățișează, în toată tristețea și cuprinderea ei, drama agriculturii noastre, a
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
o activitate a minții și nu a creierului. Cu toate acestea, miracolul există, iar misterul se păstrează în legătură cu mintea. Din fericire, misterul și miracolul nu au nevoie de permisiunea științei pentru a exista. Asta pentru că mintea este și un mare amăgitor: realitatea există, dar ne-a fost ascunsă de jocurile minții și înlocuită cu un surogat. Principala problemă este trecerea de la realitatea exterioară la cea interioară. Numai spiritualitatea ne poate ajuta aici. Oamenii au nevoie de semnificație, de valoare, de viață
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
a pătrunde în ținuturile noastre. Fie traversând vadul de la Isaccea (Noviodunum), pentru a avansa spre Bugeac, de unde se desfășura priveliștea descumpănitoare a stepelor nesfârșite. Fie întorcând spre vest, pentru a trece vadul de la Hârșova (Carsium), de unde în fața ochilor se derula amăgitoarea Curbură a Carpaților. Gurile Dunării au avut, totuși, forța de a mai risipi din vraja izolării noastre. Deși închisă de strâmtori spre Oceanul Planetar, Marea Neagră a constituit și constituie o poartă deschisă spre inima continentului. Încă din Antichitate, Pontul Euxin
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
zarvă. Semn că oștirea ghiaurului era pe aproape și se pregătea să purceadă la atac. Învăluit de ceață, pașa s-a repezit cu putere într-acolo. Nădăjduia să-l răpună grabnic pe acest voievod potrivnic. Dar nimic nu fusese mai amăgitor decât să se năpustească orbește. Nu făcuse decât să se afunde și mai mult în noroi. Îi îndesă pe toți într-un loc strâmt de pe fundul unei văi înmlăștinite. Și nu găsise decât o mână de țărani care făcuse atâta
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a românilor din teritoriile cotropite de Uniunea Sovietică. Probabil, nici noi nu știam exact ce voiam sau ce puteam face. Doar vacarmul insuportabil al armelor ce au declanșat războiul în Transnistria ne-a făcut să ne trezim din acest vis amăgitor. Întârzierea ne putea costa mult având în vedere că am făcut parte din ultimele țări care au aderat la UE și NATO. Prinderea țării noastre în menghina contextului tensionat din regiune, fără a fi integrați în sistemul euro atlantic, ne
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
coșmar al hiperconsumului, nu-l descifrăm nici în „ascensiunea insignifianței”, nici în setea irepresibilă de achiziții materiale: îl vedem în degradarea condițiilor materiale, în descurajarea provocată de restricții, în consumul minimal, în vreme ce existența cotidiană continuă să fie bombardată de solicitări amăgitoare. Infern nu înseamnă spirala interminabilă a consumativității, ci subconsum la nivelul populațiilor fragile în chiar sânul societății de hiperconsum. Excludere, consum și individualizaretc "Excludere, consum și individualizare" Sărăcia și vulnerabilitatea de masă prezente în societățile noastre se manifestă în diverse
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
deși nălucirile lui Oreste sunt doar plăsmuirile unei minți rătăcite, ale unei simple doxa, ele au o putere reală asupra victimei lor, reducând-o la neputință. Așadar, unul dintre atributele zeilor este și acela de a crea fantome sau imagini amăgitoare, adevărate capcane în care cad și sunt distruse vieți omenești. Cei pe care zeii vor să-i răpună se văd, astfel, exilați în spațiile alterității, unde domnește teroarea; așa se întâmplă cu Io din Prometeu înlănțuit a lui Eschil, iubită
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
a nopții, o năzărire de vis), dar Menelau nu poate fi convins, el se îndoiește de propria percepție și se întreabă dacă nu cumva și-a pierdut mințile. Să fi căzut oare într-un delir halucinatoriu, sursă a unor năluciri amăgitoare? Pe Menelau îl înfioară, îl înspăimântă existența acestei duble Elene, a acestor două trupuri (soma) neînchipuit de asemănătoare. În ciuda încercărilor Elenei de a sublinia deosebirile dintre femeia reală și eidolon-ul ei, fantoma trimisă în Troia, forța acesteia din urmă este
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
atât de bine închegată și atât de convingătoare a „vedeniilor” nopții de vară, adică a piesei însăși. Hipolita acceptă însă și referința la miracol, la „minune”. În Visul..., teatrul se definește prin tensiunea dintre imaterialitatea imaginarului și consistența reală, între amăgitoarea închipuire și dovada, fie ea cât de firavă, a adevărului, temă a dialogului dintre Tezeu și Hipolita. Cu Visul..., Shakespeare ne antrenează în vertijurile unei realități pendulând între umbră (shadow) și substanță (substance)1. Iată de ce adresarea finală către spectator
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
dar nu-și interzice să-i utilizeze mecanismele și să le folosească, schimbându-le intensitatea și efectele, spre satisfacția unui public „suprainformat” care nu se mai teme de posibilele lor ravagii și care se arată dispus să accepte atât revelațiile amăgitoare, cât și reconcilierile de salon. Supravegherea este finalmente comică, în măsura în care nu izbutește să reveleze adevărul, ci mai degrabă să consolideze minciuna. Supravegherea „aleatorie” rămâne inofensivă; e exersată, firește, dar recolta ei e săracă: o împletitură de aventuri galante fără urmări
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
uite de orice precauție și să nu se mai cenzureze. Asimilarea ființei sociale cu o ființă care își ascunde adevărata identitate și nu-și declară răspicat opiniile constituie premisa pe baza căreia se naște și este cultivată bănuiala: nevinovăția e amăgitoare, o simplă fațadă; așadar, în fiecare ins poate fi descoperită o altă identitate, poate fi dat la iveală un alt adevăr. Acestea nu ies însă la lumină în public, motiv pentru care supraveghetorul operează în spațiul restrâns al vieții particulare
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
ciorbă (3); iaurt (3); măr(3); moare (3); urît (3); viață(3); acid (2); aspru (2); dezgust (2); lămîia (2); limonadă (2); nașpa (2); oribil (2); portocală (2); senzație (2); simț (2); suflet (2); verde (2), acritură; acum; agrișe; alterat; amăgitor; amărăciune; animație; așa și așa; atenție; avar; băutură; pungă; castravete murat; castraveți murați; ceai; ciocolată; ciudat; credință; crud; cuvînt; delicios; des; destin; dietă; dragoste; dur; durere; eroare; fermentat; fresh; galben; gît; gogoșar; greață; grimasă; gust rău; gustos; idiot; indispunere; încrețeală
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
proastă (2); caracter (2); China (2); economic (2); economie (2); fericire (2); marfă (2); nașpa (2); ofertă (2); părere (2); permisiv (2); fără preț (2); stilou (2); ușor (2); uzat (2); vechi (2); la vorbă (2); vulgar (2); accesibilitate; aiurea; amăgitor; Ana; apă; apartamente; n-are preț; atît; atractiv; bani puțini; bani mai puțini; fără bani; beton; bine; bîrfeală; bomboane; bonus; dar bun; bun în kilogram; cadou; fără calitate; calitate redusă; caracterul; carte; cartof; cartofi; cazare; cercei; cheltui; chiar; chibrite; chici
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
volumul de debut, lipsa de cutezanță sau a harului. Cu volumul următor, "Vis planetar" (1964), asistăm la o dezmărginire calmă, nu dionisiacă, precum la Lucian Blaga, ci, într-o lumină de oglinzi ce răsfrâng apropieri și depărtări într-un zbor amăgitor. "Tu ești un astru plutitor/ Spre care/ tot alerg și nu vin" ("Vis planetar", 1964). Răsfrângerile 1 sunt, firește, niște oglinzi, sau, mai bine zis, niște convertiri ale conceptelor în imagini, ale universalului în particular, ale abstractului în concret, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în restul anului citeam, luam note, frecventam anumite cercuri, spectacole [...]. Ileana mă purtase, de la început, în altă lume, și dacă renunțasem, aproape fără sămi dau seama, la atâtea obiceiuri și legături, simțeam după cele dintâi zile de toamnă ploioasă pofta amăgitoare a scrisului. Știam mai dinainte cât de cumplită este pentru mine această muncă. Știam că voi rămâne zile și nopți dea rândul închis în casă, măcinândumi tinerețea, chinu indumă, veșnic nemulțumit de ceea ce scriam. Nu mai eram la prima carte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]