1,052 matches
-
trebuie să dai vamă ca să mergi spre casă... unde mai pui că trebuie să-ți scoți și snopii de pe arie. Atunci să te văd... Știi bine că ar fi o scăpare, vinde-mi pământul tău, cu holdă cu tot, așa amărâtă cum e, închid ochii, știi că sunt de omenie... Hai, că trebuie să-mi întregesc eu bucata, mâine-poimâine vine mașina nemțălăului și e musai să am lărgime... Ce-ai să faci cu o arie la care n-o să ai cum
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
Mai bine s-a împrumutat, Problema de și-a rezolvat. Dar într-o zi s-a întâmplat Că niște hoți rău l-au prădat Și au luat tot ce-a avut; Să îi oprească n-a putut. Atunci își spuse amărât: „- Ce fără minte am trăit! Am adunat comoara mea, Să aibă hoții ce fura!“. Morala: Avariția, se știe, Este-o mare sărăcie: În zadar bogat tu ești, Banii de nu-i folosești! Referință Bibliografică: AVARUL / Marioara Ardelean : Confluențe Literare, ISSN
AVARUL de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375928_a_377257]
-
floare, Știu un spin, Știu o frunză Un suspin! Știu o rază, Știu un vis, Știu un plinset, Un surâs ! Nu te teme, Petrișor ! Petrișor are-n cutie, O frumoasă jucărie, Un peștișor auriu, Nebunatec și zglobiu, Acum sade bosumflat, Amărât și supărat Ca-ntr-o albie cu apă, O băită vrând să-i facă. Peștișorul a scăpat. Nu te teme Petrișor, Nu se-nneac-un peștișor! Pentru bunici, Când te superi pe bunici, Maica-ti vine să le zici: ,,Bunicuțo, știi ceva
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI (`1992) PARTEA A II A de TELA MOCANU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375899_a_377228]
-
Mai bine s-a împrumutat, Problema de și-a rezolvat. Dar într-o zi s-a întâmplat Că niște hoți rău l-au prădat Și au luat tot ce-a avut; Să îi oprească n-a putut. Atunci își spuse amărât: „- Ce fără minte am trăit! Am adunat comoara mea, Să aibă hoții ce fura!“. Morala: Citește mai mult A fi avar e lucru rău,Sporești mereu avutul tău,Te uiți la el și te fălești,Însă deloc nu-l folosești
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
între marea nesfârșită cu dune de nisip și poalele Munților Atlas, trecea un drum anevoios, pietros și plin de spini, ce făcea legătură între două localități îndepărtate, prospere, drum ce trecea și printr-un sătuc neînsemnat, având doar câteva căsuțe amărâte, dărăpănate, uitate de zeci de ani în același peisaj de nisip și prăpăstii bolovănoase, lipsite aproape în totalitate de vegetație și de apă. Una dintre acele umile căsuțe ale micului sătuc era bordeiul unui beduin, numit Hodja, care numai bogat
GAZELA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373184_a_374513]
-
să alunge țânțarii. Cina se compunea de kaizer, salam la proțap și ouă fierte. Trebuia să scăpăm de hrana perisabilă, iar cea în conserve rămânea pentru ultima parte a weekendului. Era vineri seara și nu aveam televizor. Doar un tranzistor amărât, agățat de o creangă, mai mult țipa și hârâia, decât cânta. Cât timp ne frigeam în țepușe cina, eram la “Înșiră-te mărgărite” despre câte în lună și în stele... Ne simțeam ca niște haiduci, fără grija zilei de mâine
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
alta reușise de se-așternu pieziș Pe iarba presărată cu pete de argint! Un mugure de crin lăcrimând, micuțul, Pocnește din urechi de supărare Că n-are frați pe lângă el, desculțul, Să-l ajute voinicește să se zboare! Văzându-l amărât, pașnica lalea Își deschise brațele spre nefericit; Îl sărută-odată, în brațe îl ia Și așa rămase, zid de neclintit ! Puțin mai în stânga, lângă un răsad Două lăcrămioare se plâng, interzise : - Auzi, surioară, îmi vine să cad Când văd că stăpânul
AROMA UNEI NOPȚI FUGARE (D U M N E Z E I R E !) de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372201_a_373530]
-
ca niște veritabile vitrine ambulante înzorzonate de bijuterii! Așa deci, era ceasul când toate orătăniile ciuguleau pe-ntrecute, să-și facă gușa cât mai rotundă. Ea se războia cu trufașii cocoși, care călcau țanțoși prin curte și nu lăsau în pace amărâtele găinușe să-și culeagă în tihnă grăunțele, că doară de la ele era cel mai mult folos! Iată, trecu prin curte și motanul Tigran, motan viclean, necioplit, mare hoțoman, care cam urmărea puicuțele cele tinere, sau puișorii proaspăt ieșiți din găoace
PORUMBELUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372256_a_373585]
-
să alunge țânțarii. Cina se compunea de kaizer, salam la proțap și ouă fierte. Trebuia să scăpăm de hrana perisabilă, iar cea în conserve rămânea pentru ultima parte a weekendului. Era vineri seara și nu aveam televizor. Doar un tranzistor amărât, agățat de o creangă, mai mult țipa și hârâia, decât cânta. Cât timp ne frigeam în țepușe cina, eram la “Înșiră-te mărgărite” despre câte în lună și în stele... Ne simțeam ca niște haiduci, fără grija zilei de mâine
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
2 DUO Autor: Cristian Pop Publicat în: Ediția nr. 1340 din 01 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Prins în balada tărăboiului național, țopăind antiritm și-ntr-o ureche, eu strigam și huiduiam cel mai tare: „E-o viață virusată-n plictiseală amărâtă! Jos viermii! Jos trojan-ul! Dezinfectați Opera! Nu mă pricep dar dați-i și-o defragmentare!” Media player-ul avea un playlist generos!? Surprins de privirile dușmănoase din jur... am vizualizat interfața altei lumi, prin dos. Am dat refresh la pădurea
CORD 2 DUO de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376274_a_377603]
-
vădana aia cu vinul ei de șapte ani și cu hartanele de purcei fripți pe varză, hai?” Îl salutase simplu: -Bună dimineața Nae! Acela privise în urma luI nedumerit și când a doua zi îl salutase la fel de scurt, Nae îl oprise amărât și îl întrebase: -Ia stai nițel, bre nea Vulpe! Cu ce te-am supărat eu pe matale, bre, de nu mă mai saluți cum se cuvine? El rămase un moment interzis și îi răspunse mirat: -Păi cum Năică, nu te
VULPE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375678_a_377007]
-
-o pe biata fată, ba chiar i-au zdruncinat întreaga viziune asupra realității. Se ura pentru faptul că se aflase pe acea stradă nenorocită, ar fi dorit să dea timpul înapoi sau măcar ca un fulger să îi curme existența amărâtă. -Mulțumesc, prea bunule Mikael, muțumesc pentru tot! Deși voia ca vorbele sale să pară cât mai sincere, glasul său spart o dăduse de gol. S-a ridicat cu greu de la pământ și a pornit în tăcere la o plimbare lungă
UN ÎNGER ŞI UN DEMON de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369149_a_370478]
-
ajută rugămintea, ne rămâne rugăciunea. Cu același rezultat! • E greu să eliberezi proștii din lanțurile pe care le venerează (Voltaire) • Lumina de la capătul tunelului ar fi chiar bună, dacă tunelul ar fi ceva mai scurt. NIMENI • Chiar și o gură amărâtă poate spune adevărul adevărat. • S-au întrebat dacă e prost, sau se preface... Dar el era corect. • Până acum era un chiloțel oarecare în întreprindere, dar acum a devenit indispensabil! Capra râioasă mai sta și în cărare... (rurală). • Unde începe
ZICERI (201/202) – FOND SONOR & NIMENI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369197_a_370526]
-
baștină și tot în el își lăsa iubirea. 1877-10-15 Mihai Eminescu, după ce s-a consultat și cu Veronica, răspunde afirmativ propunerii de a veni la ziarul Timpul. Încearcă să-și ia rămas bun de la Veronica dar nu o găsește acasă. Amărât, se urcă în trenul spre Capitală. 1877-12-25 Veronica Micle îl caută cu disperare pe Mihai: sub teiul unde obișnuiau să stea împreună, în librăria unde mergea cu mare interes să vadă dacă a mai apărut ceva nou, său mergea la
EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374215_a_375544]
-
școala noastră primară. Alt lucru cu care eram chinuiți la școală primară cât timp Andrici era director, au fost abonamentele la „Novii vik” (Veac nou) ziar ucrainean. Trebuia să aducem bani pentru abonament, cinci lei. De unde să scoată niște copii amărâți cinci lei? Tata a zis că el, categoric, nu dă bani pentru abonament! De nevoie, trebuia să împrumut de undeva cinci lei, m-am dus la un unchi de-al meu, Vasile Cocerhan,care mi-a împrumutat acei cinci lei
ÎNVĂŢĂTORUL ANDRICI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362160_a_363489]
-
râsul. Pusese coșărcuța lui mica cu floricele pe o cioată mare, netedă. Un prosopel acoperea coșărcuța, să nu cadă scame în el. Andrici lua câte o tufă de zmeură, o scutura deasupra palmei întinse, alegea zmeura frumoasă de celelalte mai amărâte și de gunoaie, apoi dădea prosopul cu grijă la o parte, punea zmeura ușurel în coș, acoperea din nou cu prosopul. Da, poate era o altă modă de cules zmeură. Dar, dacă adoptam metoda lui de cules, n-am fi
ÎNVĂŢĂTORUL ANDRICI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362160_a_363489]
-
de apoi. Sunt răspunsuri pe care le-am învățat între câțiva pereți de lemn. Nu mi-a fost greu deloc. Am zâmbit, și mi-a fost ușor să m-alătur vântului care bătea spre asfinșit. Când sufletul este apăsat și amărât, nimic nu i se mai pare important. Dar bucuria poate atribui importanță și lucrurilor celor mai mărunte. Sunt oameni care se bucură de bomboane, de o pereche de pantofi sau de o sărutare caldă pe obraz. Eu pentru ce mă
BISERICA, ȘCOALA DIN SUFLETUL MEU de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378700_a_380029]
-
mai văzut. Mă... duc în toată lumea! și de-oi găsi mai proști decât voi, m-oi întoarce acasă, iar de nu, ba. Așa zicând, ofta din greu, ieși din casă - fără să-și ia ziua bună - și plecă supărat și amărât ca vai de om! A doua zi, ajungând într-un loc, i se întîmplă să vadă ceva ce nu mai văzuse. Văzu un om care ținea puțin un oboroc deșert cu gura spre soare, apoi repede-l înșfăca și intra
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
indicibil), acum niște găști de indivizi realmente urîți, cărora spoirea țigănească le amplifică hidoșenia, apoi gorobeții cu minte de găină și cu stomac ghiorăind de foame, împrăștiind zi și noapte, în stînga și-n dreapta, pocnitori, făcînd din oraș un amărît poligon de tragere. Iar peste toate, ieșite bubuitor din cutii de smoală nichelată, bîțîielile scîrnave ale manelelor, împingîndu-ne tot mai tare spre buricele sudului. Ferice de mințile retrase în recluziunea înțelepciunii și absente la vacarmul de-afară. Am încercat (recunosc
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ție însuți! Cînd traversezi neantul sacru al unei frontiere, amintește-ți, cu umilință, ceremoniile inventate în mica noastră Europă. Să te așezi la coadă, la controlul pașapoartelor! Stai la rînd răbdător, răbdător, însă, mai mult sau mai puțin umilit și amărît. Bucuria, prospețimea senzației pur animalice, voioasa impresie de libertate și-au luat zborul!" Pasajul e din Jurnalul răsfățatului vienez Stefan Zweig, din 1935, și dau peste el absolut întîmplător, deschizînd cartea ca dadaiștii. Nu vi se pare că e scris
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prezintă nuca și explică de ce a ales-o. Dacă a fost cazul precizează cum au procedat dacă nu și-a găsit nuca sau dacă alt coleg a luat-o. Răspunsuri: veselă, ochioasă, pătată, fină, delicioasă, tristă, țepoasă, netedă, lemnoasă, necăjită, amărâtă, rea, fericită, jucăușă, pitică etc. 5. COLOREAZĂ-MI LUMEA Scop formarea unei imagini pozitive despre sine Obiective: să asocieze colectivului un simbol; să stabilească culoarea preferată a tuturor copiilor din grupă; să discrimineze sunetele ce compun cuvântul respectiv; să denumească
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
lemn.” „Aer! Le trebuie mai mult aer!” Întors acasă, crescătorul cheltui o mică avere instalând un nou sistem de aerisire în poiată. Timp de un an, totul merse bine. Apoi, într-o dimineață, gospodarul descoperi îi muriseră că toate găinile. Amărât, își făcu bagajele și plecă din nou pe munte. „O, guru”, strigă el disperat, „mi-au murit toate găinile!”. „Ce păcat”, a răspuns gurul, „mai aveam o mulțime de soluții”. Există mai multe răspunsuri greșite decât corecte Dintre toate soluțiile
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
divinei Otero. Cu o uimire neîncrezătoare o priveam pe acea ultimă mare curtezană, tolănită pe canapeaua ei cu forme capricioase. Viața ei extravagantă era consacrată doar iubirii. Iar în jurul acelui tron se agitau niște bărbați - unii numărau cei câțiva poli amărâți rămași din averea lor tocată, alții își apropiau încet de tâmplă țeava revolverului. Și chiar și în acel ultim gest știau să dea dovadă de o eleganță demnă de ciorchinele de struguri al lui Proust: unul dintre nefericiții amanți se
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
inima de jar Ce soarbe nori de aur din marea de amar, El m-a-nalțat pe mine din mare, din popor, La rândurile mărirei, la tronu-i lucitor. Eu nu-s hatmanul vostru, piticilor de azi, Voi, dintr-o mare moartă un amărât talaz. Privesc trecutul rege - cu înstelată frunte, Privesc consoții palizi cu capete cărunte, Zîmbindu-mi cu dulceață din norii din trecut. Acei consoți din groapă sânt oastea ce-am avut. O, pe când lumea moartă era în viață, trează, Și eu zburam
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mi-ai pierdut-o. Cine știe dacă-n urmă amoroasa ta văpaie N-ar fi deșteptat în mine iar a inimei bătaie, {EminescuOpVIII 463} N-ar fi încălzit de-a pururi învălișul ei de gheață Pentru a schimba cu totul amărâta mea viață? CHALKIDIAS Da... Te-ai amăgit în mine... Ce păcat! LAIS Dezamăgit Ești și tu-n a mea privire... Așadară s-a sfârșit Toate între noi... CHALKIDIAS Sfârșit, da... LAIS (dup-o pauză) Însă fie orișicum, Totuși m-ai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]