722 matches
-
nu a întârziat să apară. Netuța nu s-a dovedit doar un bun organizator, ci a și urmat cursuri universitare care ne-au ajutat. Muncind împreună, ne-am apropiat: aprecierea reciprocă a declanșat sentimente care m-au făcut să o amărăsc pe Jenny care mi-a răspuns: ”If you love something, set it free. If it comes back to you, it’s yours. If it doesn’ț, it never was.” Ultima parte a zicalei era cu totul nedreaptă în cazul meu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
soluție de supraviețuire în matricea sistemului social. Să privești viața cu înțelepciunea și veselia ochilor de copil, să dai și să primești iubire cu patimă unui copil este, poate, TAINĂ de început și RĂSPUNSUL FINAL. Iubirea! Dora Groza DOR DE AMĂRĂȘTI poetului Alex Cetățeanu Motto: triști și negri mai sunt norii pe la Amărăști. tu, pe unde, Alexandre, pașii ți-i târăști?... lume...d-aia-mi vine câte-odată să iau Oltu-n inima la mine și să-l duc...să-l duc în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
și veselia ochilor de copil, să dai și să primești iubire cu patimă unui copil este, poate, TAINĂ de început și RĂSPUNSUL FINAL. Iubirea! Dora Groza DOR DE AMĂRĂȘTI poetului Alex Cetățeanu Motto: triști și negri mai sunt norii pe la Amărăști. tu, pe unde, Alexandre, pașii ți-i târăști?... lume...d-aia-mi vine câte-odată să iau Oltu-n inima la mine și să-l duc...să-l duc în lumea mare, care mă tot plimba prin destine. fii mai blând, prietene
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
scriitor Valeriu Anania, iar eu eram prieten la "cataramă" cu Veronica și mai ales cu Valeriu Diaconescu, cei doi copii ai ei, rămași fără tată, așa cum de altfel eram și eu. Tânți Lenuța eu așa îi spuneam locuia deci la Amărăști, la 4-5 Km de comună Glăvile, în casa bunicului ei, popa Ion . Acest preot iubit de amărășteni era finul și vecinul lui Dumitru Costeanu, primarul de atunci al Amărăștiului, bunicul mamei mele. Ghiță Popii, (așa îi ziceau amărăștenii) și popa
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
au fost eliberați și am aflat ca unchiul Valeriu a ajuns în America. Ce grozav era în mintea noastră că cineva de-al nostru să ajungă în America! Veronica era fericită că unchiul ei, atașat de familia săracă rămasă la Amărăști nu a uitat-o și i-a trimis o frumoasă haină de blană. Era o imitație de blană, dar era deosebit de frumoasă tot ce venea din America ni se părea grozav pe vremea aceea! Veronica era tare mândră de haină
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Valeriu și toți ne bucurăm să aflăm că un amărăștean cunoscut avea talent și se remarcă puternic în domeniul literar. Spun "amărăștean" deoarece așa cum se poate înțelege și din rândurile de mai sus, Valeriu Anania se trage în realitate din Amărăști mama lui fiind amărășteanca sută la sută. Este adevărat că în copilărie a păscut vacă pe dealurile Glăvilor. Mătușa mea, nașă Marioara Să mochiș, fostă Cetățeanu de-o seama cu Bartolo meu Anania și care este în viață, cu o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
mătușa mea și erau prieteni. Au trecut anii. Eu am reușit să scap din RSR în anul 1984 și să ajung în Nord America, mai exact la Montreal. O perioadă de timp nu am mai știut nimic de acasă, de Amărăști. Toată grijă mea era să-l scot din țară pe copilul nostru Dragoș, ținut "zălog" ca să fiu nevoit să mă întorc în România. Un "trădător" nu mai putea comunica acasă fără să le facă rău celor cu care ar fi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
în România. Un "trădător" nu mai putea comunica acasă fără să le facă rău celor cu care ar fi încercat să comunice. Mama mea îmi scria rar, numai să mă certe că am lăsat-o singură, fără nimeni apropiat în Amărăști dar eu știam că o avea pe vecină ei cea bună, tânți Lenuța Anania. La Montreal, de cum am ajuns, m-am apropiat de anticomuniștii de la biserica "legionara" Bună Vestire, unde era preot marele patriot român Petre Popescu. Din vorba în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
sfânt în aer, parcă o forță nevăzuta ne lumină sufletele. În anul 2008, pe 5 aprilie, la 7 luni de la moartea mamei mele pentru care avea o stima deosebită, iam dus o sticlă de 2.5 litri de vin de la Amărăști. Era un vin special, iată de ce: de 7 ani, via mamei mele nu a mai fost muncita și totuși în acel an de pomina, anul 2007, parcă să-i mulțumească stăpânei care placă spre alte tărâmuri cu vii veșnice, a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
nu a întârziat să apară. Netuța nu s-a dovedit doar un bun organizator, ci a și urmat cursuri universitare care ne-au ajutat. Muncind împreună, ne-am apropiat: aprecierea reciprocă a declanșat sentimente care m-au făcut să o amărăsc pe Jenny care mi-a răspuns: ”If you love something, set it free. If it comes back to you, it’s yours. If it doesn’ț, it never was.” Ultima parte a zicalei era cu totul nedreaptă în cazul meu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
soluție de supraviețuire în matricea sistemului social. Să privești viața cu înțelepciunea și veselia ochilor de copil, să dai și să primești iubire cu patimă unui copil este, poate, TAINĂ de început și RĂSPUNSUL FINAL. Iubirea! Dora Groza DOR DE AMĂRĂȘTI poetului Alex Cetățeanu Motto: triști și negri mai sunt norii pe la Amărăști. tu, pe unde, Alexandre, pașii ți-i târăști?... lume...d-aia-mi vine câte-odată să iau Oltu-n inima la mine și să-l duc...să-l duc în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și veselia ochilor de copil, să dai și să primești iubire cu patimă unui copil este, poate, TAINĂ de început și RĂSPUNSUL FINAL. Iubirea! Dora Groza DOR DE AMĂRĂȘTI poetului Alex Cetățeanu Motto: triști și negri mai sunt norii pe la Amărăști. tu, pe unde, Alexandre, pașii ți-i târăști?... lume...d-aia-mi vine câte-odată să iau Oltu-n inima la mine și să-l duc...să-l duc în lumea mare, care mă tot plimba prin destine. fii mai blând, prietene
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
scriitor Valeriu Anania, iar eu eram prieten la "cataramă" cu Veronica și mai ales cu Valeriu Diaconescu, cei doi copii ai ei, rămași fără tată, așa cum de altfel eram și eu. Tânți Lenuța eu așa îi spuneam locuia deci la Amărăști, la 4-5 Km de comună Glăvile, în casa bunicului ei, popa Ion . Acest preot iubit de amărășteni era finul și vecinul lui Dumitru Costeanu, primarul de atunci al Amărăștiului, bunicul mamei mele. Ghiță Popii, (așa îi ziceau amărăștenii) și popa
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
au fost eliberați și am aflat ca unchiul Valeriu a ajuns în America. Ce grozav era în mintea noastră că cineva de-al nostru să ajungă în America! Veronica era fericită că unchiul ei, atașat de familia săracă rămasă la Amărăști nu a uitat-o și i-a trimis o frumoasă haină de blană. Era o imitație de blană, dar era deosebit de frumoasă tot ce venea din America ni se părea grozav pe vremea aceea! Veronica era tare mândră de haină
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Valeriu și toți ne bucurăm să aflăm că un amărăștean cunoscut avea talent și se remarcă puternic în domeniul literar. Spun "amărăștean" deoarece așa cum se poate înțelege și din rândurile de mai sus, Valeriu Anania se trage în realitate din Amărăști mama lui fiind amărășteanca sută la sută. Este adevărat că în copilărie a păscut vacă pe dealurile Glăvilor. Mătușa mea, nașă Marioara Să mochiș, fostă Cetățeanu de-o seama cu Bartolo meu Anania și care este în viață, cu o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mătușa mea și erau prieteni. Au trecut anii. Eu am reușit să scap din RSR în anul 1984 și să ajung în Nord America, mai exact la Montreal. O perioadă de timp nu am mai știut nimic de acasă, de Amărăști. Toată grijă mea era să-l scot din țară pe copilul nostru Dragoș, ținut "zălog" ca să fiu nevoit să mă întorc în România. Un "trădător" nu mai putea comunica acasă fără să le facă rău celor cu care ar fi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
în România. Un "trădător" nu mai putea comunica acasă fără să le facă rău celor cu care ar fi încercat să comunice. Mama mea îmi scria rar, numai să mă certe că am lăsat-o singură, fără nimeni apropiat în Amărăști dar eu știam că o avea pe vecină ei cea bună, tânți Lenuța Anania. La Montreal, de cum am ajuns, m-am apropiat de anticomuniștii de la biserica "legionara" Bună Vestire, unde era preot marele patriot român Petre Popescu. Din vorba în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
sfânt în aer, parcă o forță nevăzuta ne lumină sufletele. În anul 2008, pe 5 aprilie, la 7 luni de la moartea mamei mele pentru care avea o stima deosebită, iam dus o sticlă de 2.5 litri de vin de la Amărăști. Era un vin special, iată de ce: de 7 ani, via mamei mele nu a mai fost muncita și totuși în acel an de pomina, anul 2007, parcă să-i mulțumească stăpânei care placă spre alte tărâmuri cu vii veșnice, a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
nu a întârziat să apară. Netuța nu s-a dovedit doar un bun organizator, ci a și urmat cursuri universitare care ne-au ajutat. Muncind împreună, ne-am apropiat: aprecierea reciprocă a declanșat sentimente care m-au făcut să o amărăsc pe Jenny care mi-a răspuns: ”If you love something, set it free. If it comes back to you, it’s yours. If it doesn’ț, it never was.” Ultima parte a zicalei era cu totul nedreaptă în cazul meu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
soluție de supraviețuire în matricea sistemului social. Să privești viața cu înțelepciunea și veselia ochilor de copil, să dai și să primești iubire cu patimă unui copil este, poate, TAINĂ de început și RĂSPUNSUL FINAL. Iubirea! Dora Groza DOR DE AMĂRĂȘTI poetului Alex Cetățeanu Motto: triști și negri mai sunt norii pe la Amărăști. tu, pe unde, Alexandre, pașii ți-i târăști?... lume...d-aia-mi vine câte-odată să iau Oltu-n inima la mine și să-l duc...să-l duc în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și veselia ochilor de copil, să dai și să primești iubire cu patimă unui copil este, poate, TAINĂ de început și RĂSPUNSUL FINAL. Iubirea! Dora Groza DOR DE AMĂRĂȘTI poetului Alex Cetățeanu Motto: triști și negri mai sunt norii pe la Amărăști. tu, pe unde, Alexandre, pașii ți-i târăști?... lume...d-aia-mi vine câte-odată să iau Oltu-n inima la mine și să-l duc...să-l duc în lumea mare, care mă tot plimba prin destine. fii mai blând, prietene
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
participări la festivaluri internaționale de gen. Ce are atât de atrăgător această muză, Calliope, încât «să te răpească» din lumea prozei? Dragă Cristina, trebuie să-ți spun că m-am născut ascultând poezii. Mama mea, Elisabeta Gh. Costeanu din comuna Amărăști, județul Vâlcea, mare cunoscătoare de poezie românească îmi recita cu mult suflet poezii de Vasile Militaru, Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Ștefan O. Iosif, George Coșbuc și alții. Până la urmă, după lungi ezitări, îndemnat de prieteni poeți (printre care pot sa
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
superioară de exprimare... în acest interviu n-avusei ocazia să-l folosesc... Dar să îți fac o destăinuire: Visăm, eu și soția mea, dr. Julia Deaconu - Cetățeanu să trăim ultima parte a vieților noastre acasă, între dealurile copilăriei mele de la Amărăști spre Drăgășani. Julia a fost medic acolo, la începuturile carierei. Casă este aproape gata, exact pe același loc unde a existat marea cula olteneasca distrusă de răul comuniștilor, cula în care m-am născut. Visez că descopăr și fântână astupata
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
știu că ai lucru tău și că nu pleci de la casa mea cu inima în două. Să știi de la mine când ăi avea copii, să nu-i lași cu traista goală când or pleca de la tine și să nu le amărăști sufletul. Să îi aștepți pe prag sau în ogradă cu vorbă bună, cu mămăligă pe masă, că oricât de bine ar duce-o acasă la ei, cum e la părinți n-or mai găsi. Auzi, cântă cocoșii, scoală-te că
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
liniștit, că ne-a fugări lumea din sat ca pe niște câni. - Bine mamă, o să facem cum zici, dacă tot ți-e rușine cu noi. - Mai, eu vin la voi, doar mă vezi, dar, de, lumea vorbește, nu-l mai amărâți pe tac’tu, că-l vezi tu așa, da’ îl roade boala și durerea la inimă și îl macină și ne pierdem, și acum și tu cu... - Cu ce, mamă, cu ce, că tot nu spui? Cu ce?! Ah, mamă
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]