741 matches
-
numelui lui<footnote Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, Sfânta Mănăstire Dervent, 2000, p. 114. footnote>. Renumit ca predicator, nu pierdea nici o ocazie să se adreseze oamenilor pe probleme de doctrină. Predicile sale erau cunoscute până în Italia, unde Sfântul Ambrozie a utilizat unele dintre ele. Însă, ceea ce l-a singularizat ca mare om al timpurilor sale a fost spiritul de lider pe care l-a demonstrat în acea epocă de tensiuni și necazuri. Cărțile și scrisorile scrise l-au transformat
Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
a vrut săl facă nemuritor. Ahile a fost cufundat în întregime de către mama sa în apele Styxului, însă i-a rămas afară călcâiul de care-l ținea Thetys. O altă versiune spune că Thetys l-a uns pe băiat cu ambrozie și l-a așezat deasupra focului, pentru a-i arde toate componentele de muritor ale corpului și pentru a-l purifica. Întreruptă însă de Peleus, Thetys s-a înfuriat și a dat drumul copilului fără a fi terminat ritualul. Așa cum
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
din Nursia. Cel dintâi a contribuit decisiv la răspândirea monasticismului prin intermediul pelerinilor occidentali care îl vizitau pe vremea exilurilor sale repetate la Alexandria. Era o personalitate care impresiona și a atras admirația unor scriitori de prestigiu, precum Ieronim, Augustin și Ambrozie, care i-au răspândit ideile în Europa Apuseană. Benedict din Nursia (480-542) a jucat un rol capital în întreaga civilizație medievală și, în primul rând, în istoria monahismului. Este autorul vestitei Reguli benedictine. S-a născut la Nursia, dar a
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
formale moderne, cel puțin în ultimul veac, au produs aproape numai experți - cu competențe predefinite și abilități standardizate - care, în nevoia lor de a-și umple vidul noetic, au căzut pradă culturii vulgare. Când nu știi să te nutrești cu ambrozie și nectar, ca zeii, atunci te mulțumești și cu jirul din troacă. Există prea multe victime. Prea mulți ingineri care nu l-au citit pe Dostoievski și care cred că studiul dialogurilor platonice este pierdere de vreme; prea mulți poeți
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mare de flori, alb-albastră, înghețată, a rămas. Ca să facă să treacă timpul mai repede, persoanele din jurul meu angajate în rând citesc cu voce tare, cu o nuanță de uimire în glas, numele persoanelor decedate (monahiilor) din micul cimitir : Antuza Monahia, Ambrozia Monahia, Heruvima Monahia, Achilina 1. Referitor la fenomenul ritual în genere, Ioan P. Culianu aduce în discuție faptul că „indivizii experimentează puterea, adică transcenderea normelor, servindu-se de riturile compensatorii de care dispune o cultură, pentru a se apăra de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
vine una dintre ele îmbufnată, zicând un Ce doriți? , de parcă ar zice: Ce ți-a venit să mă deranjezi? Căutam de luni de zile un obiect de galanterie bărbătească pe care nu-l găseam. Intrând pentru altceva în magazinul universal Ambrozie de pe bulevardul Șulea, am întrebat: Aveți chiloți bărbătești de gradel?. Avem numai numere mari, mi s-a răspuns. Bine, am continuat eu, dar acum o lună mi-ați spus același lucru. Și ce sunt eu de vină, sări ca arsă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Misterelor Eleusine. În timp ce aduna flori în câmp pe plaiul Nysei, Kore (Persephone), fiica lui Demeter, a fost răpită de Pluton (Hades), zeul Infernului. Nouă zile a căutat-o Demeter, și în tot acest timp ea nu s-a atins de ambrozie, în cele din urmă, Helios îi spune adevărul: Zeus a hotărât să o căsătorească pe Kore cu zeul Pluton. Copleșită de tristețe și mânioasă pe regele zeilor, Demeter nu s-a mai întors în Olymp. Luând înfățișarea unei femei bătrâne
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de glumele ei nerușinate. Demeter nu a primit cupa cu vin roșu oferită de Metaneira, ci a cerut ciceon, un amestec din boabe de orz, apă și busuiocul cerbilor. Demeter nu 1-a alăptat pe Demophon, ci îl freca cu ambrozie și în timpul nopții îl ascundea "ca pe un tăciune" în foc. Copilul a început să semene din ce în ce mai mult cu un zeu: într-adevăr, Demeter voia să-1 facă nemuritor și veșnic tânăr. Dar într-o noapte Metaneira, surprinzând-o pe zeița
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
a avut o răspîndire limitată în diaspora evreiască; religia creștină a reușit să înlăture barierele geografice și etnice, deoarece a provocat lansarea în subteranele imperiale ale Occidentului a unor modele de gîndire proprii Orientului elenistic. În afară de Ilarie din Poitiers și Ambrozie din Milano (care îi copie pe Vasile din Cezareea și Grigorie de Nazianz), părinții bisericii sînt "orientali" (Irineu din Lyon vine în realitate din Smyrna) sau "africani" (ca Tertulian, Augustin sau Ciprian). Europa e o rachetă cu trei segmente grec
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
252 Ader, Clément 207 Agulhon, Maurice 175 nota 2 Ahile 139 Alain, Émile Chartier, zis 102 Alceste 52 Alexandru cel Mare 384 Allais, Alphonse 379 Allemane, Jean 271 Allen, Alan Steward Konigsberg, zis Woody 383 Althusser, Louis 53, 72, 197 Ambrozie din Milano, Sfîntul 127 Amenhotep 144 Anderson, Perry 312 nota 1 Andler, Charles 285, 301, 396 Antonello da Messina 79 Apollinaire, Wilhelm Apollinaris de Kostrowitzky, zis Guillaume 132, 219 Aragon, Louis 187, 273, 283, 285 Arie 123, 124, 125, 351
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
depășească limitele proprii excesivei sistematizări și elaborări filosofice și teologice scolastice ale preotului roveretan, printr-o limpede chemare la superioritatea patristicii, ai cărei reprezentanți cei mai de seamă, în opinia lui Rosmini, sînt: Tertullian, Ciprian, Origen, Ioan Gură de Aur, Ambrozie, Augustin 44. Lucrarea comentată de noi mai sus a atras suspiciunile înalților prelați catolici și datorită unei conjuncturi politice nefavorabile în acel moment. Poate mai mult, ideile sale din Constituția potrivit justiției sociale s-au răsfrînt și asupra cărții Cele
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
care un simplu laic cerut de strigătele mulțimii ca păstor și care degeaba refuză, se transformă în cîteva zile într-un Episcop dovedit; lucru nu tocmai rar în antichitate, care a înregistrat nenumărate astfel de exemple, cum ar fi Sf. Ambrozie, Sf. Alexandru, Sf. Martin, Sf. Petru Hrisoslogos, ca și alții ridicați dintr-odată de la starea umilă a simplilor credincioși, de la o viață ascunsă și ocupată cu conducerea profană, la episcopat; cei care erau puși în candelabru să răspîndească o minunată
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Din același spirit al Bisericii a fost dictată legea lui Valentinian care interzice să se lase legații testamentare sau moșteniri indivizilor care aparțin Clerului secular sau regular 287, lege de care nu se plîngeau sfinții oame-ni ai acelor vremuri, precum Ambrozie, Girolam, ci s-au plîns amar de acei oameni ai Bisericii, care, spre rușinea lor, au provocat-o. "Nu regret legea, dar îmi pare rău că am meritat-o. Plăgile trebuie cauterizate, dar este lamentabil că noi înșine ne cauzăm
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
o greutate apăsătoare bunurile temporare și administrarea acestora, greutate pe care o suportau gîndindu-se numai la caritate 311; nu existau încă legi care să facă dificilă înstrăinarea bunurilor primite; se primea cu mare rezervă, se dona cu mare larghețe. Sf. Ambrozie refuza donațiile sau moștenirile, dacă acestea cauzau daune rudelor sărace: Non quaerit, scria el, donum Deus de fame parentum, și adăuga: Misericordia a domestico progredi debet pietatis officio 312; ce putea Biserica să facă atunci cînd spiritul său era liber
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
care aveau nevoie, venind astfel în ajutorul umanității lovite de atîtea rele. Biserica este deja destul de bogată, dacă are comoara carității, iar acesta este un mare exercițiu de binefacere. Biserica este îndeajuns de fericită dacă poate să spună împreună cu Sf. Ambrozie: Aurum Ecclesia habet, non ut servet, sed ut eroget, et subveniat in necessitatibus 316. Este cu adevărat dureros și dăunător bunelor interese ale Bisericii, și scandalos, în același timp, dacă opinia publică este convinsă, în general, că mîinile Bisericii sînt
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
poate găsi o manieră de exprimare mai clară și absolută pentru patronajul regelui asupra acestui om, devenit ca un bun propriu. Ce gînd straniu i-ar fi trezit Sfîntului Petru sau Sfîntului Pavel, sau lui Gură de Aur, sau lui Ambrozie transformarea lui homo Dei în homo regis?! Iar cuvîntul homo devenise sinonim cu soldat al acelor vremi, după cum se poate observa la Du-Cange, Gloss. med. et ifim. latinit. voc. Miles. 185 Matei VI, 24. 186 Despre Franc, cancelarul regelui Robert
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
bune dacă principii seculari ar fi pretins ca pentru alegerea propriilor săi Păstori ea ar fi trebuit să depindă de ei și nicio nouă alegere de Episcop n-ar fi putut avea loc altfel? Ce ar fi spus cei precum Ambrozie sau Gură de Aur dacă ar fi auzit că fiul Bisericii vrea să-i lege mîinile maicii sale și să nu o lase să lucreze decît ca pe o sclavă, după bunul plac al stăpînului său? Cu ce nobilă și
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
cît de dezinteresate au fost simțămintele Sf. Augustin nu numai față de propria sa persoană, ci și față de bunurile Bisericii sale, să citească slujbele pe care le ținea înaintea poporului, și în special CCCXVI. Tot așa, cu cîtă larghețe scrise Sf. Ambrozie: Quid igitur non humiliter responsum a nobis est? Si tributum petit (imperator) non negamus. Agri Ecclesiae solvunt tributum: si agros desiderat imperator, potestatem habet vindicadorum, nemo nostrum intervenit. De Basilicis tradendis, n. 33. Apropo de subiectul impozitelor, aș vrea să
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
am fi putut acorda cu dreptate și în virtutea mîntuirii, atunci cu mare drag ți l-am fi dat. Dar ceea ce ceri tu este grav și nedemn și în nici un chip nu poate fi justificat și admis de Biserica catolică. Fericitul Ambrozie ar fi putut fi împins spre limite extreme, dar niciodată nu ar fi putut să conceadă împăratului dominația asupra Bisericii: El i-a răspuns: Dacă nu vrei să-ți înrăutățești starea, oh, împărate, să nu crezi că în acele lucruri
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
pensionis summam ex omnibus praediis rusticis urbanisque collectam ad Antistitem deferatis. 287 L.Valentinian 20. De episcopis et Clericis Lib. XVI. Cod. Teod. Tit. 2 ad Sf. Damasum R. P. (C. th., 16. 2. 20.) 288 Ep. ad Nepotianum Sf. Ambrozie menționa, de asemenea, această lege a lui Valentinian, spunînd: quod ego non ut querar, sed ut sciant quid non querar, comprehendi, malo enim nos pecunia minore esse, quam gratia. După care, la scurtă vreme, a adăugat: "Posesiunile Bisericii sînt la
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
încet corpul social, abolind principiile pe baza cărora se conduce. 314 Sed numquam id laici suscipere voluerunt. Possidius în Vita august. 315 Hom. XI, in Ep. Ad Cor. 316 S-au înregistrat în Corpul Juriului Canonic marile doctrine ale Sf. Ambrozie și ale altor Părinți referitoare la spiritul de libertate al Bisericii mereu gata să sfărîme vasele sacre pentru a salva vasele vii ce poartă sîngele lui Cristos. A se vedea Grațian, Caus. XII, q. 1, can. 2, 20, 21. 317
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
căruia cultul iudaic este mai vechi decât cel creștin și de aceea este superior, cade în fața argumentului harismatic care precizează faptul că cultul creștin, întemeiat de Mântuitorul, este mediu prin care trece fluidul harului Sfanțului Duh. În acest sens Sfanțul Ambrozie al Milanului spune: „Ne minunăm că tainele iudeilor, care au fost date părinților noștri, sunt superioare mai întâi prin vechime și apoi prin sfințenia celor săvârșite, dar eu vă încredințez că Tainele Sfinte ale creștinilor sunt mai dumnezeiești și mai
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
o biografie/hagiografie a ei și nici reprezentări iconografice individuale. Ea face, modest, parte din grupul femeilor purtătoare de parfumuri, mirofore. Părinții din primele secole deosebesc, În marea lor majoritate, cele trei personaje evanghelice. Este cazul lui Clement Alexandrinul, Origen, Ambrozie al Milanului sau Ieronim. Alții ezită, precum Augustin. Cel care a impus, printr-un adevărat coup de force, după expresia lui Régis Burnet, contopirea celor „trei Marii” Într-una singură, furnizând scenariul care se menține viguros În subconștientul colectiv creștin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
ar fi creștini, acceptând să aducă sacrificii zeilor păgâni și Împăratului. E o mare diferență, după Ieronim, Între „a nu te mai recunoaște creștin și a spune că Isus Cristos este diavolul”. Neconvingătoare, trasă de păr, pledoaria lui Ieronim dezamăgește. Ambrozie Ambrozie al Milanului (339-397) se ocupă de logion, răspunzându-i tot lui Novațian, În faimosul tratat Despre pocăință II,4. Novațian, am văzut, nu acorda nici o circumstanță atenuantă și refuza iertarea lapsi-lor doar ca efect al pocăinței. După el, aceștia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
fi creștini, acceptând să aducă sacrificii zeilor păgâni și Împăratului. E o mare diferență, după Ieronim, Între „a nu te mai recunoaște creștin și a spune că Isus Cristos este diavolul”. Neconvingătoare, trasă de păr, pledoaria lui Ieronim dezamăgește. Ambrozie Ambrozie al Milanului (339-397) se ocupă de logion, răspunzându-i tot lui Novațian, În faimosul tratat Despre pocăință II,4. Novațian, am văzut, nu acorda nici o circumstanță atenuantă și refuza iertarea lapsi-lor doar ca efect al pocăinței. După el, aceștia se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]