549 matches
-
București"), despre Ibrăileanu, Titu Maiorescu ("L-am cunoscut la sfârșitul primului război mondial, în casa cumnatului său, Iacob Negruzzi" care "era încă plină de prezența nostalgică a Mittei Kremnitz și a altor femei care au jucat un rol în viața amfitrionilor și a lui Mihai Eminescu"), despre Sadoveanu, Mihai Codreanu, Sandu Teleajen, Andrei Oțetea, G.M. Zamfirescu, Otilia Cazimir, George Lesnea ("singurul rămas din vechea gardă" ieșeană) ș.m.a. Scrie fiindcă, așa cum se tânguia într-o poezie, "Cu fiecare dintre cei / De care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
nici opera, nici statutul personalității, ci reacția ofuscată la unele "ciupiri" ridicate la rang de teribilă ofensă. Ajungându-se, incredibil, până la negarea talentului scriitoricesc al lui Goma, ceea ce denotă rea credință cât cuprinde. Într-un remarcabil număr al dichisitei reviste "Amfitrion", care apare la Turnu Severin (redactor, Mihai Rogobete), dedicat în întregime lui Goma, Andrei Vartic constată că, "straniu, aceeași grupare intelighentă care ridiculizează talentul lui Goma a pus sub semnul întrebării și talentul lui Eminescu". Păstrând, desigur, proporțiile, observația în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
în întregime lui Goma, Andrei Vartic constată că, "straniu, aceeași grupare intelighentă care ridiculizează talentul lui Goma a pus sub semnul întrebării și talentul lui Eminescu". Păstrând, desigur, proporțiile, observația în sine rămâne perfect valabilă. De altfel, același număr din "Amfitrion" înserează un fragment din cartea de debut a lui Goma, " Camera de alături" (1968) cu adevărat exemplar: o proză mustind de viață netrucată, cu observații de mare finețe, caractere convingător desenate dintr-o frază-două și un plan secund ce funcționează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
În care ne-am urcat revenind În stațiune. Era ora 9 dimineața, și după atâtea peripeții, am luat cu asalt sala de mese, unde am Înfulecat În grabă micul dejun. Ne strângem grăbit lucrurile și luându-ne rămas bun de la amfitrionii noștri și de la mirificul Bromo, părăsim stațiunea montană, și coborâm cu mașinile, pe același traseu, până la stația de parcare, aflată la câteva sute de metri mai jos, revenim la microbuzul nostru, care Începe goana pe șoseaua aglomerată spre Surabaya. Nici
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
iar ei vor să mențină contactul social cu dascălul englez. Vizita are loc în toamna lui 1939. Familia Pringle își petrece după-amiaza în apartamentul familiei Drucker, care îi primește într-un mod copleșitor de prietenesc. Se află acolo și surorile amfitrionului, care vorbesc franțuzește și englezește. Guy îi povestise dinainte despre cumnații lui Drucker. Numai el avea pașaport românesc, dovadă a puterii sale. Ceilalți, unul german, altul austriac, iar celălalt polonez, primiseră doar cîte un permis de sejur. Ei și familiile
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
valorificarea superioară a resurselor umane, materiale, mobiliare locale și prin creșterea veniturilor populației, etc. Tot din acest punct de vedere, trebuie să precizăm faptul că prin pensiunile turistice care apar în spațiul rural își fac loc noi ocupații profesionale prin amfitrionii din turism, prin personalul specializat din domeniu (ghizi, recepționeri, chelneri etc. ) precum și prin susținerea dezvoltării de activități adiacente ( construcții, transporturi, servicii edilitare, meșteșuguri, comerț etc.). În același timp, prin implementarea normelor minime de prestare a serviciilor tehnologice în activitățile de
INFLUEN?ELE TURISMULUI RURAL ASUPRA STRUCTURII SOCIALE A SATULUI by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83107_a_84432]
-
capacități existente, a resurselor locale (umane, materiale etc.). Influențele sale asupra structurii sociale a satului sunt diverse, indiferent de dimensiunile ruralului luate în discuție. Dar poate că nici una dintre acestea nu se compară cu poziția socială pe care o oferă amfitrionilor din turism dezvoltarea unei activități profitabile. Iar în cadrul acestei poziții sociale, așa cum a subliniat pentru prima oară Max Weber în lucrarea „Eassays în Sociology” (Oxford University Press, New York, 1958), un loc aparte îl ocupă prestigiul social și stilul de
INFLUEN?ELE TURISMULUI RURAL ASUPRA STRUCTURII SOCIALE A SATULUI by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83107_a_84432]
-
În contextul receptării informațiilor prin mijloace audio - vizuale și din rezultatele cercetărilor privind locul și rolul produselor agroalimentare organice, s-au creat și funcționează cu bune rezultate în țara noastră exploatațiile agricole, certificate biologic, care sunt în continuă creștere; 11. Amfitrionii pensiunilor agroturistice din Bucovina, județul Suceava, antrenați în obținerea de produse ecologice au format adevărate nuclee și sunt pe cale de a forma consorții pentru valorificarea eficientă a producției organice.
POSIBILIT??I DE DEZVOLTARE A TURISMULUI RURAL PRIN OB?INEREA ?I VALORIFICAREA UNOR PRODUSE ECOLOGICE by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83094_a_84419]
-
micșorat. Instrumente științifice utilizate în fundamentarea acestui studiu. Ideea abordării unui astfel de subiect a pornit în urma constatărilor noastre personale, rezultate în urma a numeroase deplasări în zonele agroturistice cele mai active și din numeroase, interesante și justificate discuții avute cu amfitrioni a numeroase pensiuni agroturistice. Deși literatura noastră de specialitate nu a luat în discuție până în prezent această gravă problemă, totuși pe plan mondial inclusiv în banca de informații a Organizației Mondiale a Turismului (OMT) astfel de materiale există iar fenomenul
TURISMUL RURAL "NEGRU? by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83099_a_84424]
-
instrumentelor muzicale. Trebuie să menționăm că pianul care Însoțea vocile aparținuse după câte ni s-au relatat renumitului dirijor de cor Pr. Alexandru Cristea, care a compus excepționala melodie „Limba noastră” - devenită imnul național al Republicii Moldova. Pr. Mihail Grosu, cumnatul amfitrionului a fost paroh la biserica din orașul Balta - Transnistria. El a avut inițiativa ca toate ofrandele aduse la biserică de credincioși să fie donate familiilor din lagărul de evrei din Transnistria. Drept recunoștință familia Haber Nutzi și sora sa l-
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
în casele agăi Iancu Filipescu. Contele va rămâne impresionat de înfățișarea nobilă a gazdei: un bătrân falnic, cu o barbă lungă și mătăsoasă, înconjurat de un roi de femei tinere și elegante, ale căror chipuri încadrau armonios blânda figură a amfitrionului. Din blocul de schițe al lui Raffet lipsește imaginea balului, omisiune remediată câțiva ani mai târziu prin gravurile lui Charles Doussault, Recepție la Curtea domnească din București și Recepție la Curtea domnească din Iași (1843). În extrema dreaptă a celei
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
de pe „podul de fier” fac figură de inițiați: împreună cu oaspetele, presimt o dramatică schimbare de paradigmă. „Deodată, lumina fu stinsă și umbra lui Karl Marx apăru în noaptea cubului negru, cu ajutorul unei lanterne”.3) Finalmente, cei trei se despart. Concluzia amfitrionilor din „cubul negru”, desigur aceeași cu a autorului, e că „veacul (lor) s-a sfîrșit”: veacul estetismului și al decadentismului. Acest scurt exercițiu comparatist ar putea fi amplificat prin includerea în discuție a încă unui exemplu: poemul în proză „Florile
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
care cel ce le notează se arată foarte satisfăcut. Balurile reușite („strălucite”, „splendide” etc.) durau pînă în zori, numiți, cu afectare, „auroră”: „în aurora plină de vioare”. Momentul era consemnat de fiecare dată în cronicile mondene, compuneri pleziriste, excesiv de măgulitoare: „amfitrionii, amabili, voioși și neobosiți ca ntodeauna, au făcut onorurile somptuoasei lor case, pînă cînd aurora cu degetele trandafirii... etc., etc.” 17) Poemul comentat dovedește că dansatorul Bacovia își îngăduia și frivolitatea de a le citi18). Gustul fardului „Privirea lor era
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
viața unui om, a noastră În general, fără turism, fără vacanță - cu siguranță ar fi lipsită de o mare parte din bucuriile ei.Timp de milenii turismul s-a practicat sub forma sa spontană, iar ulterior, cu sau fără contribuția amfitrionilor și a touror operatorilor contemporani etc. mișcarea turistică și-a menținut În mod continuu tendința de creștere din punct de vedere al volumului, structurii, formelor de manifestare, a distanțelor parcurse etc. Mai mult, actualul sistem informațional tinde tot mai mult
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
rînd a tradițiilor și a experienței autohtone. În mod concret În funcție de rolul funcția și clasificarea bazelor de cazare, Ministerul Turismului să stabilească liste cadru obligatorii de dotări cu mijloace de agrement, inclusiv la cabanele de creastă. Practica actuală În care amfitrionii bazelor turistice „fug” după aparatura străină, să fie combinată cu una de utilizare a experienței și practicii autohtone, cum ar fi: popicăriile În aer liber, concursuri de tras cu arcul, diverse jocuri de forță și inteligență, etc. Lista generală ar
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
corespunzătoare turismul nu poate progresa și nici nu se poate vorbi despre o valorificare a produselor sale. Condițiile de cazare, masă, transport, agrement, tratament balnear etc. - inclusiv modul de servire - influențează În mod hotărîtor psihologia turiștilor. Prin activitatea și abilitatea amfitrionilor și a lucrătorilor În turism ei trebuie să se simtă tot timpul atrași de locurile pe care le vizitează și de condițiile ce-i sunt oferite. Turiștii trebuiesc Înconjurați cu atenție și căldură, cu un comportament civilizat din partea lucrătorilor, organizațiilor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
lifturi, a unor telecabine, telegondole, etc.care În multe perioade ale anului sunt supraaglomerate, ci mai ales prezența unui complex de mijloace, care să atragă și să contribuie la petrecerea plăcută a timpului. Agrementul trebuie să fie preocuparea principală a amfitrionilor din turism și aceasta nu numai pentru programul de pînă la orele 17 cînd turiștii stau pe pîrtii sau În drumeție, ci În special după această oră, pentru că altfel aceștia se plictisesc repede și efectele unei astfel de stări le
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
turistice În Carpații Meridionali. Toate propunerile făcute În lucrare, au la bază atît constatările personale realizate pe teren, cît și concluziile reieșite din analiza răspunsurilor oferite la chestionarele specifice, adresate către: turiștii sosiți În stațiunile balneocliaterice, lucrătorii În turism și amfitrionii bazelor de cazare din Carpații Meridionali. Utilizînd pe teren, cinci tipuri de chestionare la populații diferite, s-au putut surprinde unele aspecte de amănunt, privind căile și direcțiile de dezvoltare a turismului În Carpații Meridionali. În mod concret În aceasta
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Teodoreanu, romancierul. În afara preocupărilor serioase care căpătau viață aici, devenind proiecte sau opere literare, îi chema atmosfera liberă, dezghețul discuțiilor, călătoriile lor cu gândul sau cu pasul mereu în efervescență, soția gazdei lor fiind foarte gospodină și ospitalieră ca și amfitrionul. Biroul poetului era amenajat în camera de la stradă, pereții îi erau aproape în întregime acoperiți cu cărți, puțin loc mai era destinat mobilei - o masă, o etajeră, câteva scaune...Pe pereții înalți ai camerei poetul - sau poate Doamna - atârnase tot
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
relieful urbanistic și din spațiul monahal, metafore și repere ale devenirii, geometrii și geografii amprentate de spirit, deveniri în timp. Am rostit la vernisaj cuvinte din inimă, asemenea colegilor și prietenilor artistului: Brandușa Dăscălescu (președinta Companiei Teatrale Bucovina), Mircea Pietrariu - amfitrion, director Shopping City, Angela Zarojanu - subprefect, Viorel Seredenciuc - viceprimar, caricaturist Mihai Pânzaru - PIM, profesor Romeo Istrate, profesor Costică Ungureanu - BOX. Maestre Ștefan Petrescu, ... vă mulțumim că ne dăruiți, cu mijloacele sensibile ale Artei, clipe și crâmpeie de frumuseți nepieritoare. Să
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
A revenit în 1997, însă momentul a fost unul, mai degrabă, deprimant pentru Norman Manea, scriitorul refuzând orice contact cu media sau întâlnirile publice. Radu Călin Cristea (directorul instituției-gazdă) și Carmen Mușat (redactor-șef al revistei „Observator cultural“) au fost amfitrionii întâlnirii de la MNLR, organizată sub egida săptămânalului „Observator cultural“ și care a reunit personalități precum Leon Volovici, Ion Vianu, Andrei Oișteanu, Nicolae Breban, Ioana Ieronim, Bedros Horasangian. „După părerea mea, deși își scrie operele în limba română, Norman Manea a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
a dat impresia că n-ar ști pe ce lume trăiește. Dimpotrivă. De-atunci am încetat să-l judec (nici înainte nu exagerasemă. Doar Cel-de-Sus ne cântărește faptele. Altădată ne-am pomenit la aceeași masă cu Marele prozator Nicolae Breban. „Amfitrionul“ trona într-un cap, maiestuos și apoftegmatic, înconjurat de curtea sicofanților de ocazie. Pittiș la coada mesei, cu mine și încă un rocker. Pe cât de gomos era Breban, pe atât de volubil și natural Pittiș. Pe unul îl da afară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
halucinatoriu". Poeziile abjurate, de altfel, neincluse în După melci (1921) și mai tîrziu în Joc secund (1930), le consideră simple exerciții de digitație. Ne aflăm în fața unei severități în marginile exagerării, cu ele a și debutat la "Sburătorul", unde în fața amfitrionului clasic, cum îl supranumește pe E. Lovinescu, se prezintă cu întîile pagini sub apelativul de Ion Popescu. În revistă va semna Ion Barbu (numele bunicului, constructor zidar), nu cu adevăratul nume, Dan Barbilian. Cauza: "Nu aveam curajul să amestec pe
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
sau concesiile ideologice făcute în timpul vieții. Poate la aceeași ipostază de personaj a lui Noica s-a gîndit și mitropolitul Antonie Plămădeală atunci cînd, pe la începutul anilor '90, nu mi-a mai povestit, ca altădată, despre întîlnirile sale admirabile cu amfitrionul mansardei din vila 12 a Păltinișului, ci mi-a spus cu blînda-i ironie, dar și cu atîtea presupuse înțelesuri că Noica a murit la timp. Recunoșteam trist, în cuvintele și necuvintele cărturarului Antonie, nu o concluzie care ar fi venit
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
să dormiți în condițiile astea?" Încerca, nici el nu mai știa pentru a câta oară, să-i deblocheze întrucâtva, invocând griji comune și abordând subiecte anodine, ce țineau de intimitatea locuirii. Cu zâmbetul lor de oameni târșiți într-ale adaptării, amfitrionii se lăudară că s-au învățat să sforăie mai tare decât camioanele, trenurile, avioanele și ceilalți competitori strașnic mecanizați ai lor în disputa pentru spațiul periferic al orașelor. "La urma urmei, e și sforăitul un zgomot de fond familiar," gândi
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]