733 matches
-
din cruciadele acestuia, care au scos la iveală pericolul narcoticelor. De ce Jack (puternic legat de Ellis Loew - nu vom folosi termenul de „trepăduș“, dar avem libertatea de a-l rosti În gînd) nu a anchetat cazul pe cont propriu, din amiciție pentru iubitul său camarad Sidster? Deocamdată Întrebări fără răspuns. Doar dacă nu cumva voi, publicul cititor, veți răspunde la această provocare. Citiți În următoarele numere ultimele noutăți și nu uitați, iubiți cititori, de la noi ați auzit-o pentru prima oară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Andrei Vlădescu), eram de-a dreptul surprins și încântat; iar a doua jumătate a manuscrisului mi-a confirmat nivelul remarcabil al cărții. Criticii riscă, atunci când parcurg cartea unui coleg sau a unui prieten. Riscă, de dragul obiectivității analitice, să piardă tocmai amiciția celui neconsolat de a nu fi fost „înțeles“. Mi s-a întâmplat de câteva ori și mi se va mai întâmpla. Aceasta e însă o poveste cu final fericit: nu numai că n-am avut nimic esențial să-i reproșez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
gut5....adică: măturile astea, noi, l-au măturat și pe Petrea Păun, chiaburul cel vrednic. Apoi, șontâcăind pe piciorul său de invalid de război către Nicanor, cumnatu-său, care-l privea urât și întrebător, se umili cu ipocrizie și cu prefăcută amiciție: Hai, bre, cumnate, scoate, de la Rezervele de stat, o țigară de tutun! Că, după ce o fumez, ți-o-i da-o înapoi... Nicanor Galan nu-și mai aminti de țigara oferită lui Iuga, nici de bejenirea în lume a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
a foit el nehotărât, lângă motopompă, flăcăul cu jiletcă și pantalonii ca măslina nemurată a și deschis larg poarta de la intrarea în ogradă. Se întoarse, rotindu-se pe călcâie, către Vartolomei și descoperindu-și buzele vineții de pe carnasierii prelungi, a amiciție și a pașnice intenții, utiliză formula cunoscută prin partea locului: Oameni buni cer găzduire, în fapt de seară. Mașina, albă ca laptele, cu un număr de înmatriculare mâzgălit în semne ciudate, a intrat pe poartă, legănându-se, precum Chitul mării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
vioară și pian, demnă de această titulatură miniaturală grație motivației discursului tainic, plin de aluzii poetice. Cei doi parteneri, amplasați pe podium ca o formație de duo ce ocolește grandilocvența concertantă, au capacitatea unei potriviri ce vine dintr-o îndelungată amiciție muzicală. De aici replici, răspunsuri, paralelisme sonore în care vioara și pianul se ascultă reciproc, cu discreție. La mijlocul programului, Romanța a dus în continuare această modalitare de exprimare, însă efluviile lirice păreau să descindă din lectura unei corespondențe romantice, unde
Virtuți ale muzicii camerale romantice by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/83550_a_84875]
-
piață. Caracterul social al sportului devine astfel un punct forte din start. Managerii pot obține informații esențiale dacă se profită de relația client instructor, relație care în cadrul unui complex de fitness este percepută mai curând ca una de prietenie, de amiciție decât una de colaborare profesională. Clientul poate fi mult mai deschis în a-și exprima părerile, în a-și expune opiniile și de ce nu nemulțumirile într-un cadru pe care îl vede ca fiind unul lejer, unde vine să se
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
că primise în consecință ordine secrete de a aresta pe acest prinț, îndată ce vor fi trecut amândoi Dunărea și a-l trimite prins marelui vizir, care avea încă cartierul său general la Șumla. Moruzi, încuragiat din ce în ce mai mult de protestațiunile de amiciție a lui Galib Effendi, părăsi Bucureștiul în luna lui septemvrie. Ajungând la Rusciuc a fost condus cu escortă la Șumla; dar abia intră în locuința marelui vizir când mai mulți ceauși se aruncară asupra lui îl tăiară în bucăți cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ceti fără semne" ("Observatorul", nr. 8). 3. Cuvintele nouă sau adecă "neologismii" se pronunță adeseori cu totul fals, mai ales când învățătorii nu știu latinește. Astfel am auzit însumi cum elevi și învățători pronunțau: timpurii în loc de timpuriu, amicițiă în loc de amiceață (amiciție) etc., pentru că era scris, timpuriu, amicetia. Unii mai pronunțau "gerunz", alți "gerundiu", unii "concoarză", alții "concordie" etc. Tot așa, de nu mai rău, o pățim cu numele proprie; R. D. canonic Șerban din Gherla cetea la un esamen în Năsăud
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
natura ei mărginită la un maxim {EminescuOpX 395} oarecare, cu țări industriale a căror esport și import se suie la miliarde? Geaba; parcă vorbești într-un pustiu! Trebuie - răspunde "Presa" - a stabili între statul român și puterile Europei raporturi de amiciție și de interese reciproce, ca în orice eventualitate să avem în favoarea noastră simpatia și sprijinul lor. Cu alte cuvinte trebuie să rămânem iloți ca să avem onoarea de a fi prenumărați între slugile plecate a tuturor puterilor. Numai cu acest preț
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
reluate foarte des și în cele mai variate contexte. Exemplele de mai jos sunt doar câteva extrase prezente în Scânteia: "Trăiască a 27 aniversare a puterii sovietice! Poporul român trimite Mareșalului Stalin un salut fierbinte! Trăiască Armata Roșie eliberatoare! Trăiască amiciția poporului român cu poporul sovietic! Trăiască URSS! Femeile române trimit un salut călduros femeilor sovietice! Trăiască România liberă, și democrată, prietena Uniunii Sovietice! Moarte cotropitorilor germano-fasciști! Trăiască Frontul Național democrat! Tineretul român democrat trimite salutul său fierbinte tineretului sovietic! Trăiască
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
garanteze integritatea teritorială a nostră și a țărilor aliate nouă “. Telegrama se încheia cu următorul îndemn: “Veți uza, cu mult tact, de directivele ce vă comunic, insistând asupra ideii - călăuză a politicii externe românești și anume aceea a unei egale amiciții cu toate Marile Puteri, amiciție de la care nu înțelegem ca Germania să fie exclusă“ 69. Putem afirma că deși a făcut aceste declarații Titulescu nu credea în posibilitatea încheierii unui tratat de asistență mutuală germano - sovietic deoarece era conștient că
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
și a țărilor aliate nouă “. Telegrama se încheia cu următorul îndemn: “Veți uza, cu mult tact, de directivele ce vă comunic, insistând asupra ideii - călăuză a politicii externe românești și anume aceea a unei egale amiciții cu toate Marile Puteri, amiciție de la care nu înțelegem ca Germania să fie exclusă“ 69. Putem afirma că deși a făcut aceste declarații Titulescu nu credea în posibilitatea încheierii unui tratat de asistență mutuală germano - sovietic deoarece era conștient că nu se putea semna un
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
unui tratat româno - sovietic, România nu trebuia să permită trecerea trupelor sovitice pe teritoriul său; Germania refuza să semneze un tratat de asistență mutuală “care i-ar angaja viitorul ” cu oricare stat 70. În privința Italiei, România semnase cu tratat de amiciție cu aceasta încă din 1926. Însă nu era un tratat de alianță, așa cum ar fi dorit partea română, deorece nu erau stipulate obligații semnificative din partea celor două state semnatare 71. În cursul unei convorbiri avute la Roma, Mussolini îl asigurase
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
trecând în competența Turciei 87. Titulescu considera Convenția , un instrument juridic necesar pentru funcționarea alianțelor și acordurilor regionale încheiate de România în spiritul prevederilor Pactului Societății Națiunilor 88. Trebuie menționat faptul că România avea încheiat cu Turcia un tratat de amiciție, neagresiune, arbitraj și conciliațiune la 17 octombrie 1933 89. La 18 iulie 1936 , Titulescu declara că își dorea ca între România și Germania să existe relații de prietenie: “...dacă ea dorește pacea, nu văd de ce nu aș avea pentru Germania
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
garanteze integritatea teritorială a nostră și a țărilor aliate nouă “. Telegrama se încheia cu următorul îndemn: “Veți uza, cu mult tact, de directivele ce vă comunic, insistând asupra ideii - călăuză a politicii externe românești și anume aceea a unei egale amiciții cu toate Marile Puteri, amiciție de la care nu înțelegem ca Germania să fie exclusă“ 69. Putem afirma că deși a făcut aceste declarații Titulescu nu credea în posibilitatea încheierii unui tratat de asistență mutuală germano - sovietic deoarece era conștient că
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
și a țărilor aliate nouă “. Telegrama se încheia cu următorul îndemn: “Veți uza, cu mult tact, de directivele ce vă comunic, insistând asupra ideii - călăuză a politicii externe românești și anume aceea a unei egale amiciții cu toate Marile Puteri, amiciție de la care nu înțelegem ca Germania să fie exclusă“ 69. Putem afirma că deși a făcut aceste declarații Titulescu nu credea în posibilitatea încheierii unui tratat de asistență mutuală germano - sovietic deoarece era conștient că nu se putea semna un
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
unui tratat româno - sovietic, România nu trebuia să permită trecerea trupelor sovitice pe teritoriul său; Germania refuza să semneze un tratat de asistență mutuală “care i-ar angaja viitorul ” cu oricare stat 70. În privința Italiei, România semnase cu tratat de amiciție cu aceasta încă din 1926. Însă nu era un tratat de alianță, așa cum ar fi dorit partea română, deorece nu erau stipulate obligații semnificative din partea celor două state semnatare 71. În cursul unei convorbiri avute la Roma, Mussolini îl asigurase
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
trecând în competența Turciei 87. Titulescu considera Convenția , un instrument juridic necesar pentru funcționarea alianțelor și acordurilor regionale încheiate de România în spiritul prevederilor Pactului Societății Națiunilor 88. Trebuie menționat faptul că România avea încheiat cu Turcia un tratat de amiciție, neagresiune, arbitraj și conciliațiune la 17 octombrie 1933 89. La 18 iulie 1936 , Titulescu declara că își dorea ca între România și Germania să existe relații de prietenie: “...dacă ea dorește pacea, nu văd de ce nu aș avea pentru Germania
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
creativ și este diminuat comportamentul individualist și negativ al copilului. În urma studiilor efectuate, s-a constatat că 78% din subiecți opinează că mediul școlar și cel familial prezintă conflicte din toate sferele, iar 76% susțin că relațiile de prietenie și amiciție sunt afectate de insuficienta statornicie, datorată de interese fie materiale, fie afective. Cercetările și sondajele efectuate au condus la necesitatea efectuării în școală a activităților de mediere care au un caracter aparte, în desfășurarea lor nu se dezbat norme și
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
fiți convins că în legătură cu dumneavoastră am prevăzut totul. Dacă vă simțiți atât de jignit, nu insist și nu vă rețin, deși aș dori foarte mult ca tocmai dumneavoastră să fiți lângă mine acum. În orice caz, vă mulțumesc mult pentru amiciția și măgulitoarea dumneavoastră atenție, dar, dacă vă temeți... — Dați-mi voie, Nastasia Filippovna, strigă generalul într-un avânt de mărinimie cavalerească, mie îmi spuneți aceste lucruri? Păi eu, numai din devotament, rămân acum lângă dumneavoastră și dacă, de pildă, va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
a fost ghiujul... Ei bine, la revedere, bonne chance*! Dar chiar nu te duci? Șmecherule, ți-ai dat la timp demisia din armată! Prostii, ai știut, ai știut dinainte; poate că de ieri ai știut... Deși acostarea impertinentă, afișarea unei amiciții și intimități care nu existau aveau neapărat un scop, și nu mai încăpea câtuși de puțină îndoială în această privință, Evgheni Pavlovici se gândi la început să scape cumva și pentru nimic în lume să nu-i acorde vreo atenție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cea mai înaltă a convingerii că persoana lui e un fel de soare răsărit în noaptea aceasta deasupra salonului Epancinilor. Îi socotea infinit mai prejos decât el și tocmai acest gând simplu și mărinimos genera în el uimitoarea familiaritate și amiciție pe care le manifesta față de aceiași Epancini. Știa foarte bine că în seara aceasta trebuie să povestească neapărat ceva, ca să încânte societatea, și se pregătea pentru asta chiar cu un fel de inspirație. Ascultând mai apoi această povestire, prințul Lev
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
vârtejul. Nimeni din oamenii d-lui Brătianu nu știau de ce s-a restras. Nici bănuiau, sărmanii, că puternicul Bismarck, voind a face curte împăratului Napoleon pentru a-i face o mică plăcere sau a-i da un mic semn de amiciție, a ordonat depărtarea ministrului Brătianu tocmai pentru că-i era devotat și prin acest devotament displăcuse guvernului imperial francez. D. Brătianu căzând de la putere, efectele administrațiunii sale incapabile și neoneste puteau să apese rău asupra sa; se sili dar a-și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Consiliu a venit să confirme numaidecât părerea noastră. Câteva pasaje din acesta vor arăta cititorului inteligent aluatul din care e frământat omul nostru de stat. D-lor deputați, permiteți-mi mai întîi a vă oferi toate mulțumirile mele pentru măgulitoarea amiciție cu care m-ați onorat și ați bucurat inima mea. Maiestatea Sa Regele, ținând seamă de dorința exprimată de mulți din dv., a binevoit a mă însărcina cu formarea noului minister, care are onoarea a se prezenta astăzi înaintea d-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a se prezenta astăzi înaintea d-voastră. După această introducere, d-sa urmează cu citirea mesajului regal de numire a ministerului, cu n-rul de registru cu tot. Întrebarea e când, unde, cum d. Brătianu a fost onorat c-o măgulitoare amiciție din partea deputaților și când mulți dintre aceștia și-au esprimat dorința de care M. Sa Regele a ținut seamă. D. prezident de Consiliu știe desigur că ceea ce se petrece îndărătul culiselor ca tripotaj, ceea ce pune la cale d. C. A
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]