1,125 matches
-
grupe de stări demențiale: demențele organice și demențele vesanice. Le vom prezenta în continuare. 1) Demențele organice sunt determinate de afecțiuni lezionale ale creierului și ele se caracterizează printr-o slăbire intelectuală lacunară, cu simptome de leziuni cerebrale în focare (amnezii, afazii, apraxii etc.), sau prin semne clinice minore și disparate (dismnezii, perseverări, anxietate, iritabilitate etc.). În această grupă de tulburări de tip demențial sunt încadrate următoarele forme clinice: a) demențele organice secundare (ASC, tumori cerebrale, traumatismele cranio-cerebrale etc.), b) demențele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
are caracter progresiv, de la câteva luni, la câțiva ani, sfârșind cu demență intelectuală și stare de cașexie. 2) Presbiofrenia A fost descrisă de Wernicke (1906) și ea reprezintă o variantă clinică a demenței senile, fiind caracterizată prin următoarele aspecte psihopatologice: amnezie de fixare, dezorientare temporo-spațială, fabulație, deteriorare mintală lejeră. Această afecțiune apare în special la femei, cu conservarea aspectului exterior, a ținutei și chiar a cochetăriei. Tulburările de memorie constau într-o amnezie de fixare, în special a datelor recente. Ea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
demenței senile, fiind caracterizată prin următoarele aspecte psihopatologice: amnezie de fixare, dezorientare temporo-spațială, fabulație, deteriorare mintală lejeră. Această afecțiune apare în special la femei, cu conservarea aspectului exterior, a ținutei și chiar a cochetăriei. Tulburările de memorie constau într-o amnezie de fixare, în special a datelor recente. Ea este însă compensată de producții fabulative și de false recunoașteri de tipul paramneziilor. Deficitul intelectual este construit, dar el nu are gravitatea pe care o întâlnim în demența senilă simplă. Sentimentele afective
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Holt, New York, 1972. Zutt, J., „Uber verstehende Athropologie” în Psychiatrie der Gegenwart, vol.I/2, Springer, Berlin, 1963. Zutt, J., Am dem Weg zu einer antropologischen Psychiatrie, Springer, Berlin, 1963. GLOSAR DE TERMENI Absență: pierderea cunoștinței de scurtă durată cu amnezie ulterioară, specifică crizelor de epilepsie petit mal. Abulie: absența voinței, încetinirea și insuficiența activității voluntare în special în trecerea de la idee la act. Acalculie: tulburare a operațiilor de calcul matematic care apare în cadrul afaziei. Acatisie: tulburare de activitate motorie constând
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
normală și să nu mai poată participa la viața socială și profesională. Ambivalență: coexistența simultană a unor emoții, atitudini, idei, dorințe, cu caracter contradictoriu față de un obiect, o persoană sau o situație. Amimie: tulburare de expresie constând în imobilitatea mimicii. Amnezie: tulburare caracterizată prin incapacitatea evocării mnezice a unor evenimente anterioare, recente sau îndepărtate, din viața bolnavului. Amuzie: tulburare a ritmului muzical, înțelegerea și reproducerea acestuia, care apare în cadrul afaziei. Andropauză: oprirea funcției sexuale la bărbat. Corespunde menopauzei la femeie. Anestezie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau ereditare ale acestuia (psihozele endogene). Enurezis: emisiunea involuntară de urină în cursul somnului. Epilepsie: afecțiune caracterizată prin atacuri paroxistice de pierderea conștiinței cu cădere și convulsii tonico-clinice generalizate, urmată de o stare de comă postaccesuală de scurtă durată și amnezie post accesuală. Erotomanie: impresia delirantă de a fi iubit de o anumită persoană. Euforie: stare afectivă caracterizată prin dispoziție veselă, exuberantă, optimism cu caracter exagerat și nemotivată. Excitație: tulburare caracterizată printr-o hiperactivitate a funcțiilor psihice (emoții, idei, reacții, conduite
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și Cl. Quétel Franța Nouvelle Histoire de la psychiatrie (1983) Hemm S., Sartorius N., Helmchen H., Lauter H., Germania Contemporary Psychiatry (2001) Index tematic Absență Abulie Acalculie Acatisie Achinezia Afazie Agitație Agnozie Agorafobie Agrafie Agresivitate Alcoolism Alexie Alienare mintală Ambivalență Amimie Amnezie Amuzie Andropauză Anestezie Angoasa Anorexia mintală Anormalitate Anticipație Anxietate Apatie Aprosexia Apsihia Arierație mintală Astenie Ataxia Aura Autism Automatismul mintal Automutilare Baraj Boală psihică Bovarism Bradipsihie Carență de autoritate Carență afectivă Catalepsie Cataplexie Catatonie Cenestopatie Ciclotimie Claustrofobie Cleptomanie Colecționarism Comă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de fapt” fiind judecată favorabil de către occidentali, care sunt în mod frecvent înclinați să vadă în nazism răul absolut și în marxism-leninism un rău relativ, un „proiect onorabil ce a sfârșit prost”9 (Besançon, 1997-1998, p. 793). II. Motivele unei amnezii Mai mulți factori pot fi puși în evidență în tentativa de a prezenta un asemenea „strabism” (Bafoil, 1999; Besançon, 1998a; Chaunu, 1998; Courtois, 1997; Fidelius, 1986; Furet, 1995). Nazismul, ne amintește Besançon, a durat doisprezece ani, comunismul între cincizeci și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
recunoscut, I.C. nebeneficiind niciodată de sporul salarial prevăzut pentru titlul de doctor în știință. Despre lucrările tipărite înainte de instalarea comunismului (Neam și țară, 1940; Les „Rudari” de Muscel, 1943; Țiganii din România, 1944) I.C. nu amintește. Să fie doar o amnezie?! De ce nu uită I.C. să menționeze că „printre alte scopuri ale mele a fost și acela de a da Moldovei un Muzeu Etnografic” și că „în vremuri grele de război a reușit” acest lucru, că a organizat „o bibliotecă de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
spontane dobândesc preeminență, sunt povestite pe larg întâmplările cu rezonanță afectivă în momentul consumării lor: avem de-a face cu o „logică psihologică”. Unele intervale de timp se contractă atât de mult, încât dispar pe de-a-ntregul. Apare fenomenul de „amnezie socială voluntară”. Persoana în cauză nu-și mai amintește - în mod intenționat - unele lucruri. Ele sunt conservate în plan mental. Dăm ca exemplu „episodul Italia” (1917) și participarea la lucrările de înscriere a românilor dintre Bug și Nistru efectuate de către
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
amnezic douăzeci de ani. Își revine abia în 1939, când trebuie să se adapteze unui context cu totul schimbat, găsindu-și copila fată de măritat, iar pe tovarășii de luptă din tranșee ratați în grade diferite. Trama narațiunii, cea a amneziei (încercată pasager și într-o nuvelă, Morți fără cuvânt la înviere), cu o carieră prestigioasă în romanul european (începând cu Colonelul Chabert al lui Balzac), nu va face însă din Ochii strigoiului o carte memorabilă, deoarece tendința de verbiaj a
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
zi”, F, 1989, 2; Ioan Holban, Romanul ca o partidă de șah, CRC, 1989, 9; Romul Munteanu, Amintirile unui soldat amnezic, FLC, 1989, 12; Vlad Sorianu, „Plus-minus o zi”, ATN, 1989, 3; Ion Buzera, „Plus-minus o zi” sau Despre convenția amneziei, R, 1989, 3; Cornel Moraru, Criza de imaginație, VTRA, 1989, 3; Laurențiu Ulici, Criza de identitate, CNT, 1989, 21; Doru Burlacu, „Plus-minus o zi”, ST, 1989, 6; Adrian Dinu Rachieru, „Plus-minus o zi”, AST, 1989, 7; Crohmălniceanu, Al doilea suflu
PREDA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289002_a_290331]
-
în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1980; Să nu exagerăm (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1981; Scuzați deranjul (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1982; Agepsina și bătrânii (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1984; Amnezii de iarnă (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1985; Să nu ne enervăm (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1990; Cacialmaua, București, 1992; Mitologie nordică, București, 1992; Du texte naratif au texte dramatique. Quatre couples symbiotiques dans l
MOROGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288252_a_289581]
-
Schismă și la cruciada din 1204, fapt ce continuă a produce și azi ,,cartografii mentale” sau ,,rupturi” de civilizație de tipul ,,spațiului Schengen” sau cel al războiului din Kosovo. O atare ideologie - a ,,evitării metisajului” Est-Vest - Înseamnă, În fond, tocmai ,,amnezia trecutului metisat” al Occidentului, amenințând cu o ,,mortifiere” a societății vest-europene. Departe de a fi barbară”, scrie Mesnil, ,,cealaltă Europă este moștenitoare a 2 000 de ani de istorie”, cu un ,,model de societate născut din coabitare multietnică, multilingvistică și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
prin religie se înțelege acel set de convingeri și practici care resimt mai degrabă blestemul legii decât libertatea harului. Oricât de savant ar fi realizată, recenzia istorică a unui fenomen religios nu poate decât să netezească suprafața trecutului, șifonată de amnezii. Chiar dacă e decojit, fructul oprit al cunoașterii paradisiace își păstrează - și pentru dinții tari ai pozitivismului - un sâmbure perfect intact. Deși numai o întâlnire cu geniul charismatic al tradiției Bisericii poate deschide nucleul eshatologic al creștinismului, instanțele de mediere culturală
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
exigențelor academice, al esteticii urbane, al cunoașterii tehnice protejate în interiorul breslelor, al obiceiurilor sezoniere păzite prin riturile de trecere. Tradiția a fost emancipată de revoluționarii de profesie așa încât a fi mai bun a ajuns să se confunde, pentru unii, cu amnezia. Încrederea în sine a unei adevărate inteligențe nu se poate disocia de exigența unui dialog constant cu bogățiile de gând și vis care o precedă. Într-o asemenea perspectivă, tradiția apare ca prag al unei construcții înnoitoare. Reverberând țeluri aflate
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
secat, pâraiele munților nu se mai adună în vaduri; apa nu mai curge de la sine, ci este transportă în cisterne, „direct la destinație”. Kitsch-ul, care n-a ocolit deloc cultura religioasă, ține de un prost negoț cu originile. Parțial amnezie, parțial aroganță, kitsch-ul este un defect în arta interpretării. Istoria artei francmasonice rămâne cel mai bun exemplu în acest sens. Dacă kitsch-ul ilustrează incertitudinile relației cu trecutul, utopia se naște dintr-o profundă angoasă în fața viitorului imediat. Erudiții
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
depăși modernitatea o cultură lipsită de rădăcini și reflexe instituționale? Cum anume participă experiența comunistă - cu anistorismul utopic specific religiilor politice - la saltul postmodern contemporan, mărturisit cu egală forță în țările baltice, Rusia sau Moldova de peste Prut? Formele multiple de amnezie a celui care crede că s-a născut primul și vrea să moară ultimul în istorie se aliniază resentimentului celor care nu suportă povara libertății. „Comunismul a făcut doar începutul, a cântat uvertura. Adevăratul loc de naștere a ororilor care
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
După ce vreme de un secol am constatat că „barbaria este mai efectivă decât civilizația” (Eric Hobsbawm), putem spune împreună cu H.-G. Gadamer: „Speranța mea este frica”. În fața mondializării violenței, liturghia memoriei devine o sarcină plină de riscuri, răspunzând mai ales amneziei contemporane, pentru care posteritatea a devenit o banală, dar ilogică posterioritate. Dacă multiplele rețele mediatice ne oferă astăzi o imagine panoramică despre drama văzută și nevăzută a populației de pe glob, fascinația morbidă pentru teatrul violenței coabitează straniu cu cinica indiferență
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
viziune de ansamblu vrednică de acest nume. „Hipermnezia”, „hipomnezia” - termenii sunt ai lui Alain Besanșon - se amestecă, uneori indiscernabil, cu pseudomnezia (un termen prin care eu desemnez memoria falsificată, eventual pentru a fi instrumentalizată, în scopuri nobile sau nu) și amnezia. Istoricii și activiștii memoriei - numiți în englezește memorians, prin raportare la historians, „istorici” -, jurnaliștii și memorialiștii, politicienii și oamenii de rând nu au reușit încă istoricizarea deceniilor 4-6 din istoria Europei. Deși Războiul Rece s-a terminat, necesitățile construcției europene
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
rapid o ordine democratică. Planul Marshall a fost soluția pentru dezastrul economic și infrastructural, generând „miracolul” al cărui nume francez e poate cel mai evocator: les trente glorieuses. La nivelul statelor naționale, amnistia mai mult sau mai puțin tacită și amnezia au fost preferate „lustrației” (principiul avea să fie redescoperit în 1989 de disidenții est-europeni, cu efecte practice foarte diverse), cu excepția proceselor pentru crime de război, în parte spectacole justițiare cu destui acuzați oarecum arbitrari, mai mult decât acte sistematice de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în această secțiune, scrie în legătură cu uitarea a tot ceea ce trăise înainte de moartea părinților săi: „Întrucât a trebuit ca ei (părinții) să moară până și în memoria mea ca eu să pot trăi după aceea, sunt nevoită să cred că această amnezie este o binefacere”. Această uitare este selectivă, deoarece „privește amintiri biografice și nu achiziționarea de cunoștințe. Este vorba de o tulburare mnezică ce afectează memoria episodică” (adică memoria ce trimite la evenimente din trecut), precizează Widlöcher (1992). Refularea nu are
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
dimineață, ea își descoperă părinții morți, asfixiați în baie. Din acea zi, uită absolut tot ceea ce trăise până atunci. „Trebuie să păstrez impresia de a mă fi născut în dimineața în care ei au murit”, scrie ea. Pacienta numește această amnezie „vid negru, gaură neagră, ecran vid, ceață, îngroparea unei părți a vieții mele” și povestește istoria dureroasă a refulării sale în cartea Vălul negru. Consecințele acestei refulări - despre care ea recunoaște că au fost „un anticorp pentru durere” - sunt multiple
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
despre criza economică structurală pe care o generase. Mesajul de reconciliere națională propus de cele două partide implica absența oricăror măsuri punitive sau reparatorii vizând abuzurile trecutului. Ideea Închiderii arhivelor adăuga acestei amnistii implicite o a doua dimensiune, și anume amnezia. Înscriindu-se În aceeași direcție a amnistierii trecutului, Partidul Democrat a avut totuși un mesaj ușor diferit, În contexul În care a denunțat sistematic criza economică și instituțională provocată de comunism. Nevoia sa de legitimare În raport cu celălalt succesor al FSN
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
oamenii?, 48 Ziua a doua 49 Mișcări de trupe, 51 • Comuniștii „de omenie”, 52 • Lideri populiști cu potențial charismatic, 56 • Memorii și mit politic, 59-60 • Modelul paternalist: the king-maker, 60 • Promisiunea și iluzia stabilității, 61 • Schimbarea schimbării, 61 • „Amnistie da, amnezie nu”, 63 • Cine va fi oaia neagră a Balcanilor?, 64 • Stagnare și lipsă de oameni, 65 • Regulile jocului În UE, 67 • Competiția politică și zona cumetriei, 68 • Reproducția simbolică ideologică a sistemului În anii ’80, 69 • Postsultanism și stagnare, 68-69
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]